Descarca articole in format pdf - colmedmm.ro

Rectificare articol Dr. Dragoş Valer – Sechele post colecistectomie – consideraŃii
cl<strong>in</strong>ice, pag. 21, paragraful 3, rândul 1 “FrecvenŃa lor se cifrează, după diferite statistici în jur
de 8% variabilă în funcŃie de calitatea <strong>in</strong>vestigaŃiilor cl<strong>in</strong>ice şi paracl<strong>in</strong>ice şi de profesionalitatea
actului operator” este vorba de procentul de 8% şi nu 80%
În atenŃia
TUTUROR MEDICILOR
I. Pr<strong>in</strong> prezenta dorim sã vã aducem la cunoşt<strong>in</strong>Ńã Decizia nr. 5 a Consiliului NaŃional al
CMR d<strong>in</strong> data de 18.04.2008 (publicatã în Monitorul Oficial al României Nr. 373/15.05.2008),
precum şi în temeiul art. 412 lit. l), al Titlului XII – Exercitarea profesiei de medic. Organizarea
şi funcŃionarea Colegiului Medicilor d<strong>in</strong> România d<strong>in</strong> Legea 95/2006 priv<strong>in</strong>d reforma în
domeniul sănătăŃii, precum şi art. 91 al<strong>in</strong>. 1, d<strong>in</strong> Statutul Colegiului Medicilor d<strong>in</strong> România, s-
au stabilit valorile cotizaŃiei membrilor CMR pentru anul 2008 începând cu data de 01.06.2008:
A. 30 RON lunar pentru medicii care exercitã profesia de medic, sau care ocupă o funcŃie în
baza calităŃii de medic (<strong>in</strong>clusiv medicii pensionari care exercită profesia de medic);
B. 5 RON lunar pentru medicii rezidenŃi, stagiari precum şi medicii care au dobândit dreptul de
liberã practicã , dar care nu desfãşoarã încã activitate medicalã;
C. 5 RON medicii pensionari care nu mai exercitã activitãŃi medicale şi doresc sã îşi pãstreze
calitatea de membru al CMR;
MenŃionãm cã în conformitate cu art. 453 al<strong>in</strong> (1) al Legii 95/2006 “cotizaŃiile datorate şi
neplătite în termenul fixat de Consiliul Colegiului Medicilor d<strong>in</strong> România determ<strong>in</strong>ă plata unor
majorări de întârziere în cuantumul prevazut de dispoziŃiile legale aplicabile <strong>in</strong>stituŃiilor
publice.”
Art. 454 al Legii 95/2006 prevede la al<strong>in</strong>. (1) “Neplata cotizaŃiei datorate de membrii
Colegiului Medicilor d<strong>in</strong> România pe o perioadă de 6 luni şi dupã atenŃionarea scrisã a
Consiliului Colegiului teritorial se sancŃioneazã cu suspendarea calitãŃii de membru al
Colegiului Medicilor d<strong>in</strong> România, până la plata cotizaŃiei datorate.”
CotizaŃiile pot fi plãtite cu ord<strong>in</strong> de platã în contul Colegiului Medicilor Maramureş deschis
la
BCR Sucursala Baia-Mare cod IBAN: RO66 RNCB 0182 0341 5169 0001, sau direct la sediul
nostru d<strong>in</strong> Baia-Mare str. Narciselor nr.2.
II. Totodată vă anunŃăm că începînd cu data de 15.05.2008 puteŃi accesa
pag<strong>in</strong>a noastră de web pentru a fi la curent cu ultimele noutăŃi în
domeniu.
www.<strong>colmedmm</strong>.ro
III. Readucem în atenŃia medicilor care doresc să publice <strong>articole</strong> în
revista noastră, Decizia nr. 14 d<strong>in</strong> 16.08.2008 a Biroului Consiliului
JudeŃean al Colegiului Medicilor Maramureş, pr<strong>in</strong> care s-a hotărât ca să
fie acceptate pentru publicare numai <strong>articole</strong>le care sunt însoŃite de suport
magnetic (CD sau Flopy Disk).

Aspecte priv<strong>in</strong>d evoluŃia şi <strong>in</strong>cidenŃa cazurilor noi şi a prevalenŃei
<strong>in</strong>validităŃii în judeŃul Maramureş după <strong>in</strong>trarea în vigoare a Legii nr. 19 d<strong>in</strong>
2000
Legea 19 d<strong>in</strong> 2000 a avut un impact deosebit asupra activităŃii de expertiză medicală şi
recuperare a capacităŃii de muncă datorită unor prevederi care au modificat legislaŃia
anterioară în priv<strong>in</strong>Ńa pensiilor de <strong>in</strong>validitate.
În primul rând, pr<strong>in</strong> unificarea pr<strong>in</strong>cipalelor fonduri de pensii (de stat, agricultori,
urmaşi), s-a înregistrat o creştere substanŃială a prevalenŃei pensionarilor de <strong>in</strong>validitate, deşi
aceasta este o falsă creştere deoarece numărul total al pensionarilor a rămas acelaşi, numai
raportarea lor fi<strong>in</strong>d cumulată, în litera noilor acte normative.
supra prevalenŃei cazurilor de pensionari de <strong>in</strong>validitate, Legea 19 d<strong>in</strong> 2000 a avut ca
efect o creştere anuală însemnată a acesteia, datorită creşterii progresive a stagiului de
cotizare , precum şi a vârstei de ieşire la limita de vârstă.
În perioada de doi ani imediat următoare <strong>in</strong>trării în vigoare a Legii 19 d<strong>in</strong> 2000, ieşirile
d<strong>in</strong> sistemul de pensii de <strong>in</strong>validitate au avut un cuantum redus datorită factorilor arătaŃi mai
sus, acestea producându-se numai pr<strong>in</strong> efectul unor legi speciale, de care au beneficiat numai o
parte d<strong>in</strong>tre pensionarii de <strong>in</strong>validitate,care au lucrat în grupe de muncă cu condiŃii deosebite;
pr<strong>in</strong> deces; la cerere, pentru cei care au găsit un loc de muncă ale cărui solicitări să le permită
să lucreze Ń<strong>in</strong>ând cont de restantul morfofuncŃional care le determ<strong>in</strong>ă <strong>in</strong>capacitatea
adaptativă; sau cei care au fost recuperaŃi pr<strong>in</strong> activităŃi complexe care implică medicul
expert al asigurărilor sociale, medicii specialişti şi medicii de familie.
IncidenŃa cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate a cunoscut în perioada de după
01.04.2001 o evoluŃie constant descendentă datorită faptului că noile criterii de expertiză
medicală şi recuperare a capacităŃii de muncă au limitat accesul anumitor afecŃiuni la pensia
de <strong>in</strong>validitate, precum şi datorită deschiderii de care au beneficiat cetăŃenii români o dată cu
<strong>in</strong>tegrarea în structurile euroatlantice.
Noile reglementări legale stipulează şi un mod de raportare statistică adaptat la realităŃile
existente ceea ce duce la o imag<strong>in</strong>e exhaustivă asupra fenomenelor <strong>in</strong>cidenŃei cazurilor noi de
pensionari de <strong>in</strong>validitate şi a prevalenŃei <strong>in</strong>validităŃii în populaŃia generală, atât ca şi grade de
<strong>in</strong>validitate, cât şi d<strong>in</strong> punctul de vedere al entităŃilor nosologice pe grupe mari de îmbolnăviri.
D. Evaluarea <strong>in</strong>cidenŃei cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate în perioada
01.04.2001-31.12.2007
I. Evaluarea <strong>in</strong>cidenŃei cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate în perioada
01.04.2001-31.12.2007 pe grade de <strong>in</strong>validitate
Pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>cidenŃa cazurilor noi se înŃelege numărul cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate
care care apar într-o unitate oarecare de timp într-un teritoriu determ<strong>in</strong>at.

Acesta este <strong>in</strong>fluenŃat de o serie de factori epidemiologici, antropologici, socio-economici şi
migraŃionali care acŃionează pe acel teritoriu, uneori s<strong>in</strong>gular, dar de cele mai multe ori
concomitent sau în cascadă, acŃiunea unuia decurgând d<strong>in</strong> acŃiunea anterioară a altuia.
Anul
Nr. total
2001 3910
2002 3317
2003 3332
2004 3132
2005 2893
2006 2766
2007 2311
Tabel 1. IncidenŃa cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate în perioada analizată
Nr. total
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1 2 3 4 5 6 7
Nr. total
Figura 1. EvoluŃia <strong>in</strong>cidenŃei cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate în perioada studiată
anul Gr.I Gr.II Gr.III
2002 83 1932 1302
2003 91 1955 1285
2004 93 1938 1285
2005 104 1691 1098
2006 79 1575 1112
2007 96 1366 849
Tabel 2.IncidenŃa cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate pe grade de <strong>in</strong>validitate în
perioada analizată

2500
2000
1500
1000
500
anul
Gr.I
Gr.II
Gr.III
0
1 2 3 4 5 6
anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Gr.I 83 91 93 104 79 96
Gr.II 1932 1955 1938 1691 1575 1366
Gr.III 1302 1285 1285 1098 1112 849
Figura 2. IncidenŃa cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate pe ani şi pe grade de <strong>in</strong>validitate
în perioada 2002-2007
Analizând datele prezentate mai sus, se observă că după <strong>in</strong>trarea în vigoare a Legii 19 d<strong>in</strong>
2000, <strong>in</strong>cidenŃa cazurilor noi de pensionări de <strong>in</strong>validitate a scăzut progresiv de la an la an,
tend<strong>in</strong>Ńă care se menŃ<strong>in</strong>e în cont<strong>in</strong>uare.
Această scădere se regăseşte în scăderea <strong>in</strong>cidenŃei cazurilor noi de gradul II şi de gradul III
de pensionari de <strong>in</strong>validitate, cazurile de gradul I, având o evoluŃie oarecum constantă, ca şi
număr.
În cele ce urmează se va încerca o analiză a <strong>in</strong>cidenŃei cazurilor noi de pensionare de
<strong>in</strong>validitate apărute în judeŃul Maramureş în perioada 2002-2007, cuantificate după
pr<strong>in</strong>cipalele grupe nosologice, conform evidenŃelor statistice de la nivelul Oficiului JudeŃean
de Expertiză Medicală şi Recuperarea CapacităŃii de Muncă Maramureş.
Grup afecŃiuni 2002 2003 2004 2005 2006 2007
TBC 107 85 87 95 62 49
Tumori 83 123 131 139 124 130
Bolile sângelui 30 11 9 18 13 11
Boli endocr<strong>in</strong>e 385 274 310 212 293 202
Boli psihice 484 424 508 473 433 344
Boli neurologice 208 474 409 386 532 354
Bolile ochiului 45 26 24 26 30 19
Bolile urechii 31 28 14 11 13 18
Bolile aparatului circulator 415 491 513 485 445 339
Bolile aparatului respirator 410 471 447 484 477 286

Bolile aparatului digestiv 734 620 394 309 301 303
Bolile pielii 18 9 9 6 12 5
Bolile reumatismale 55 107 96 111 84 82
Bolile aparatului ur<strong>in</strong>ar 59 55 45 35 33 33
Accidente de muncă 4 12 14 13 10 13
Boli profesionale 31 39 52 42 62 71
Alte afecŃiuni 214 82 70 48 40 29
Tabel 3. EvoluŃia <strong>in</strong>cidenŃei cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate în perioada studiată pe
pr<strong>in</strong>cipalele grupe nosologice –vedere de ansamblu.
Anul
Cazuri noi tuberculoză
2002 107
2003 85
2004 87
2005 95
2006 62
2007 49
Tabel 4. IncidenŃa cazurilor noi de tuberculoză cu diferite
Cazuri noi tuberculoză
120
100
80
60
Cazuri noi tuberculoză
localizări
40
20
0
1 2 3 4 5 6
Figura 3. IncidenŃa cazurilor noi de tuberculoză cu diferite localizări
Anul
Tumori
2002 83
2003 123
2004 131
2005 139
2006 124
2007 130
Tabel 5. IncidenŃa cazurilor noi de tumori

Tumori
160
140
120
100
80
60
40
20
0
1 2 3 4 5 6
Tumori
Figura 3. IncidenŃa cazurilor noi de tumori
Anul
Boli hematologice
2002 30
2003 11
2004 9
2005 18
2006 13
2007 11
Tabel 6. IncidenŃa cazurilor noi de boli hematologice
Boli hematologice
35
30
25
20
15
10
5
0
1 2 3 4 5 6
Boli hematologice
Figura 4. IncidenŃa cazurilor noi de boli hematologice

Anul
Boli endocr<strong>in</strong>e
2002 383
2003 274
2004 310
2005 212
2006 293
2007 202
Tabel 7. IncidenŃa cazurilor noi de boli endocr<strong>in</strong>e, de nutriŃie şi metabolice
Boli endocr<strong>in</strong>e
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6
Boli endocr<strong>in</strong>e
Figura 5. IncidenŃa cazurilor noi de boli endocr<strong>in</strong>e, de nutriŃie şi metabolice
Anul
Boli psihice
2002 484
2003 424
2004 508
2005 473
2006 433
2007 344
Tabel 8. IncidenŃa cazurilor noi de boli psihice

Boli psihice
600
500
400
300
Boli psihice
200
100
0
1 2 3 4 5 6
Figura 6. IncidenŃa cazurilor noi de boli psihice
anul
Boli ale sistemului nervos
2002 208
2003 474
2004 409
2005 386
2006 532
2007 354
Tabel 9. IncidenŃa cazurilor noi de boli neurologice
Boli ale sistemului nervos
600
500
400
300
200
Boli ale sistemului
nervos
100
0
1 2 3 4 5 6
Figura 7. IncidenŃa cazurilor noi de boli neurologice

Anul
Bolile ochiului
2002 45
2003 26
2004 24
2005 26
2006 30
2007 19
Tabel 10. IncidenŃa cazurilor noi de boli oftalmologice
Bolile ochiului
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
1 2 3 4 5 6
Bolile ochiului
Figura 8. IncidenŃa cazurilor noi de boli oftalmologice
Anul
Boli ORL
2002 31
2003 28
2004 14
2005 11
2006 13
2007 18
Tabel 11. IncidenŃa cazurilor noi afecŃiuni ORL

Boli ORL
35
30
25
20
15
10
5
0
1 2 3 4 5 6
Boli ORL
Figura 9. IncidenŃa cazurilor noi afecŃiuni ORL
Anul Bolile aparatului
circulator
2002 415
2003 491
2004 513
2005 485
2006 445
2007 339
Tabel 12. IncidenŃa cazurilor noi de boli ale aparatului circulator
Bolile aparatului circulator
600
500
400
300
200
Bolile aparatului
circulator
100
0
1 2 3 4 5 6
.
Figura 10.IncidenŃa cazurilor noi de boli ale aparatului circulator

Anul Bolile aparatului
respirator
2002 410
2003 471
2004 447
2005 484
2006 477
2007 286
Tabel 13. IncidenŃa cazurilor noi de boli ale aparatului respirator, altele decât tuberculoza
Bolile aparatului respirator
600
500
400
300
200
Bolile aparatului
respirator
100
0
1 2 3 4 5 6
Figura 11. IncidenŃa cazurilor noi de boli ale aparatului respirator, altele decât tuberculoza
Anul
Bolile aparatului digestiv
2002 734
2003 620
2004 394
2005 309
2006 301
2007 303
Tabel 14. IncidenŃa cazurilor noi de boli ale aparatului digestiv

Bolile aparatului digestiv
800
700
600
500
400
300
200
100
0
1 2 3 4 5 6
Bolile aparatului digestiv
Figura 12. IncidenŃa cazurilor noi de boli ale aparatului digestiv
Anul
Bolile pielii
2002 18
2003 9
2004 9
2005 6
2006 12
2007 5
Tabel 15. IncidenŃa cazurilor noi de afecŃiuni dermatologice
Bolile pielii
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5 6
Bolile pielii
Figura13. IncidenŃa cazurilor noi de afecŃiuni dermatologice

Anul
Bolile reumatismale
2002 55
2003 107
2004 96
2005 111
2006 84
2007 82
Tabel 16. IncidenŃa cazurilor noi de afecŃiuni ale oaselor, articulaŃiilor şi muşchilor (afecŃiuni
reumatismale)
Bolile reumatismale
120
100
80
60
Bolile reumatismale
40
20
0
1 2 3 4 5 6
Figura 14. IncidenŃa cazurilor noi de afecŃiuni ale oaselor, articulaŃiilor şi muşchilor (afecŃiuni
reumatismale)
Anul
Bolile aparatului ur<strong>in</strong>ar
2002 59
2003 55
2004 45
2005 35
2006 33
2007 33
Tabel 17. IncidenŃa cazurilor noi de afecŃiuni ale aparatului ur<strong>in</strong>ar

Bolile aparatului ur<strong>in</strong>ar
70
60
50
40
30
20
10
0
1 2 3 4 5 6
Bolile aparatului ur<strong>in</strong>ar
Figura 15. IncidenŃa cazurilor noi de afecŃiuni ale aparatului ur<strong>in</strong>ar
Anul
Accidente de muncă
2002 4
2003 12
2004 14
2005 13
2006 10
2007 13
Tabel 18. IncidenŃa cazurilor noi pr<strong>in</strong> accidente de muncă

Accidente de muncă
16
14
12
10
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5 6
Accidente de muncă
Figura 16. IncidenŃa cazurilor noi pr<strong>in</strong> accidente de muncă
Anul
Boli profesionale
2002 31
2003 39
2004 52
2005 42
2006 62
2007 71
Tabel 19. IncidenŃa cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate pr<strong>in</strong> boli profesionale

Boli profesionale
80
70
60
50
40
30
20
10
0
1 2 3 4 5 6
Boli profesionale
Figura 17. IncidenŃa cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate pr<strong>in</strong> boli profesionale
Anul
Alte afecŃiuni
2002 214
2003 82
2004 70
2005 48
2006 40
2007 29
Tabel 20. IncidenŃa cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate cu alte afecŃiuni decât cele
cuantificate în datele statistice anterioare

Alte afecŃiuni
250
200
150
100
Alte afecŃiuni
50
0
1 2 3 4 5 6
Figura 18. IncidenŃa cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate cu alte afecŃiuni decât cele
cuantificate în datele statistice anterioare
II. Evaluarea prevalenŃei cazurilor de pensionari de <strong>in</strong>validitate pe teritoriul judeŃului
Maramureş în perioada 2002-2007, după <strong>in</strong>trarea în vigoare a Legii 19 d<strong>in</strong> 2000
Pr<strong>in</strong> prevalenŃa cazurilor de pensionari de <strong>in</strong>validitate se înŃelege numărul total de cazuri
raportate procentual la populaŃia totală a judeŃului <strong>in</strong>tr-o unitate de timp
determ<strong>in</strong>ată,respectiv un an.
Începând cu data de 01.04.2001, când a <strong>in</strong>trat în vigoare Legea 19 d<strong>in</strong> 2000, prevalenŃa
cazurilor de pensionari de <strong>in</strong>validitate a crescut mult în judeŃul Maramureş datorită unor
factori care în primul rând Ń<strong>in</strong> de aspectul adm<strong>in</strong>istrativ şi nu de cel medical, în situaŃia în
care <strong>in</strong>cidenŃa cazurilor noi a prezentat an de an o tend<strong>in</strong>Ńă de scădere.
Astfel, pr<strong>in</strong> comasarea pr<strong>in</strong>cipalelor fonduri de pensii, şi anume, pensii de stat, pensii de
agricultori, pensii de urmaşi şi militari într-un s<strong>in</strong>gur fond de pensii de stat, prevalenŃa
cazurilor de pensionari de <strong>in</strong>validitate s-a mărit mult pr<strong>in</strong> adăugarea la pensionarii de
<strong>in</strong>validitate de stat a celor de CAP, urmaşilor şi militarilor, care până la 01.04.2001 erau
plătiŃi d<strong>in</strong> fonduri dist<strong>in</strong>cte.
O altă cauză a creşterii prevalenŃei o reprez<strong>in</strong>tă mărirea vârstei de ieşire la limită de vârstă,
începând cu data de 01.04.2001, cu doi ani, şi apoi progresivă, cu trei luni în fiecare an până
în anul 2013, ajungându-se în f<strong>in</strong>al la 65 de ani la bărbaŃi şi 60 de ani la femei.
Această creştere a limitei de vârstă este însoŃită în paralel de o creştere progresivă a stagiului
de cotizare completă, care va ajunge la 31.03.2013 la 30 de ani la femei şi 35 de ani la bărbaŃi.

Astfel, în perioada de doi ani imediat următoare <strong>in</strong>trării în vigoare a prevederilor Legii 19 d<strong>in</strong>
2000, prevalenŃa <strong>in</strong>validităŃii a prezentat o creştere semnificativă datorită faptului că <strong>in</strong>trările
cazurilor noi de pensionari de <strong>in</strong>validitate nu au fost compensate de către ieşirile d<strong>in</strong>
evidenŃele noastre, acestea fi<strong>in</strong>d numeric nesemnificative, şi datorându-se mai puŃ<strong>in</strong> limitei de
vârstă, şi mai mult deceselor şi într-o proporŃie mai mică recuperării capacităŃii de muncă.
În această perioadă de 2 ani au existat şi un număr de cazuri de pensionari de <strong>in</strong>validitate care
au ieşit la limită de vârstă ca urmare a unor bonificaŃii la vârsta de pensionare, aceştia d<strong>in</strong>
urmă prestând activităŃi în grupe de muncă grele, fapt care le-a permis pensionarea la limită
de vârstă la vârste mai t<strong>in</strong>ere decât vârstele prevăzute de Legea 19 d<strong>in</strong> 2000.
În cele ce urmează se va încerca o analiză a evoluŃiei prevalenŃei cazurilor de pensionari de
<strong>in</strong>validitate în perioada 2001-2007.
Anul
Nr. total
2001 26592
2002 28665
2003 29697
2004 30053
2005 30622
2006 31463
2007 30966
Tabel 21. PrevalenŃa cazurilor de pensionari de <strong>in</strong>validitate în perioada analizată
Nr. total
32000
31000
30000
29000
28000
27000
26000
25000
24000
1 2 3 4 5 6 7
Nr. total
Figura 19. PrevalenŃa cazurilor de pensionari de <strong>in</strong>validitate în perioada analizată

Grup afecŃiuni 2002 2003 2004 2005 2006 2007
TBC 1682 971 928 940 922 899
Tumori 981 888 884 900 905 878
Bolile sângelui 553 103 115 122 139 131
Boli endocr<strong>in</strong>e 1586 2284 2545 2580 2736 2764
Boli psihice 4874 4865 5203 5387 5568 5533
Boli neurologice 2853 3661 3850 3896 4050 4007
Bolile ochiului 744 567 526 505 501 488
Bolile urechii 569 258 192 174 164 161
Bolile aparatului circulator 5271 6523 6330 6401 6389 6327
Bolile aparatului respirator 2105 2260 2502 2846 3182 3123
Bolile aparatului digestiv 2922 3816 3699 3747 3793 3475
Bolile pielii 423 86 107 95 94 86
Bolile reumatismale 1056 936 958 987 1024 1069
Bolile aparatului ur<strong>in</strong>ar 760 578 567 565 495 475
Accidente de muncă 478 366 299 266 261 277
Boli profesionale 818 660 741 631 605 660
Alte afecŃiuni 1000 875 607 579 635 646
Tabel 22. prevalenŃa <strong>in</strong>validităŃii în judeŃul Maramureş în perioada 2002-2007-pr<strong>in</strong>cipalele
grupe nosologice, vedere de ansamblu.
Anul
Tuberculoză
2002 1682
2003 971
2004 928
2005 940
2006 922
2007 899
Tabel 23. prevalenŃa cazurilor de tuberculoză cu diferite localizări în perioada analizată

Tuberculoză
1800
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
1 2 3 4 5 6
Tuberculoză
Figura 20. PrevalenŃa cazurilor de tuberculoză cu diferite localizări în perioada analizată
Anul
Tumori
2002 981
2003 888
2004 884
2005 900
2006 905
2007 878
Tabel 24.PrevalenŃa cazurilor de tumori
Tumori
1000
980
960
940
920
900
880
860
840
820
1 2 3 4 5 6
Tumori
Figura 21. PrevalenŃa cazurilor de tumori

Anul
Boli hematologice
2002 535
2003 103
2004 115
2005 122
2006 139
2007 131
Tabel 25. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni hematologice
Boli hematologice
600
500
400
300
Boli hematologice
200
100
0
1 2 3 4 5 6
Figura 22. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni hematologice
Anul
Boli endocr<strong>in</strong>e
2002 1586
2003 2284
2004 2545
2005 2580
2006 2736
2007 2764
Tabel 26. PrevalenŃa cazurilor de boli endocr<strong>in</strong>e, de nutriŃie şi metabolice

Boli endocr<strong>in</strong>e
3000
2500
2000
1500
Boli endocr<strong>in</strong>e
1000
500
0
1 2 3 4 5 6
Figura 23. PrevalenŃa cazurilor de boli endocr<strong>in</strong>e, de nutriŃie şi metabolice
Anul
Boli psihice
2002 4874
2003 4865
2004 5203
2005 5387
2006 5568
2007 5533
Tabel 27. PrevalenŃa cazurilor de boli psihice
Boli psihice
5800
5600
5400
5200
5000
4800
4600
4400
1 2 3 4 5 6
Boli psihice
Figura 24. PrevalenŃa cazurilor de boli psihice

anul
Boli ale sistemului nervos
2002 2853
2003 3661
2004 3850
2005 3896
2006 4050
2007 4007
Tabel 28. PrevalenŃa cazurilor de boli neurologice
Boli ale sistemului nervos
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1 2 3 4 5 6
Boli ale sistemului
nervos
25. Figura PrevalenŃa cazurilor de boli neurologice
Anul
2002 744
2003 567
2004 526
2005 505
2006 501
2007 488
Bolile ochiului
Tabel 29. PrevalenŃa cazurilor de boli oftalmologice

Bolile ochiului
800
700
600
500
400
300
200
100
0
1 2 3 4 5 6
Bolile ochiului
Figura 26. PrevalenŃa cazurilor de boli oftalmologice
Anul
Boli ORL
2002 569
2003 258
2004 192
2005 174
2006 164
2007 161
Tabel 30. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni ORL
Boli ORL
600
500
400
300
Boli ORL
200
100
0
1 2 3 4 5 6
Figura 27. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni ORL
Anul Bolile aparatului
circulator

2002 5271
2003 6523
2004 6330
2005 6401
2006 6389
2007 6327
Tabel 31. PrevalenŃa cazurilor de boli ale aparatului circulator
Bolile aparatului circulator
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1 2 3 4 5 6
Bolile aparatului
circulator
Figura 28. PrevalenŃa cazurilor de boli ale aparatului circulator
Anul Bolile aparatului
respirator
2002 2922
2003 3816
2004 3699
2005 3747
2006 3793
2007 3475
Tabel 32. PrevalenŃa cazurilor de boli ale aparatului respirator, altele decât tuberculoza

Bolile aparatului respirator
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1 2 3 4 5 6
Bolile aparatului
respirator
Figura 29. PrevalenŃa cazurilor de boli ale aparatului respirator, altele decât tuberculoza
Anul
Bolile aparatului digestiv
2002 2922
2003 3816
2004 3699
2005 3747
2006 3793
2007 3475
Tabel 33. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni digestive
Bolile aparatului digestiv
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
1 2 3 4 5 6
Bolile aparatului digestiv
Figura 30. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni digestive
Anul
Bolile pielii
2002 423
2003 86

2004 107
2005 95
2006 94
2007 86
Tabel 34. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni dermatologice
Bolile pielii
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6
Bolile pielii
Figura 31. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni dermatologice
Anul
Bolile reumatismale
2002 1056
2003 936
2004 958
2005 987
2006 1024
2007 1069
Tabel 35. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni ale oaselor, articulaŃiilor şi muşchilor (afecŃiuni
reumatismale)

Bolile reumatismale
1100
1050
1000
950
Bolile reumatismale
900
850
1 2 3 4 5 6
Figura 32. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni ale oaselor, articulaŃiilor şi muşchilor (afecŃiuni
reumatismale)
Anul
Bolile aparatului ur<strong>in</strong>ar
2002 760
2003 578
2004 567
2005 565
2006 495
2007 475
Tabel 36. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni ale aparatului ur<strong>in</strong>ar
Bolile aparatului ur<strong>in</strong>ar
800
700
600
500
400
300
200
100
0
1 2 3 4 5 6
Bolile aparatului ur<strong>in</strong>ar
Figura 33. PrevalenŃa cazurilor de afecŃiuni ale aparatului ur<strong>in</strong>ar

Anul
Accidente de muncă
2002 478
2003 366
2004 299
2005 266
2006 261
2007 277
Tabel 37. PrevalenŃa cazurilor pr<strong>in</strong> accidente de muncă
Accidente de muncă
600
500
400
300
Accidente de muncă
200
100
0
1 2 3 4 5 6
Figura 34. PrevalenŃa cazurilor pr<strong>in</strong> accidente de muncă
Anul
Boli profesionale
2002 818
2003 660
2004 741
2005 631
2006 605
2007 660
Tabel 38. PrevalenŃa cazurilor de pensionari de <strong>in</strong>validitate pr<strong>in</strong> boli profesionale

Boli profesionale
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
1 2 3 4 5 6
Boli profesionale
Figura 35. PrevalenŃa cazurilor de pensionari de <strong>in</strong>validitate pr<strong>in</strong> boli profesionale
Anul
Alte afecŃiuni
2002 1000
2003 875
2004 607
2005 579
2006 635
2007 646
Tabel 39. PrevalenŃa cazurilor de pensionari de <strong>in</strong>validitate cu alte afecŃiuni decât cele
cuantificate în datele statistice anterioare
Alte afecŃiuni
1200
1000
800
600
Alte afecŃiuni
400
200
0
1 2 3 4 5 6
Figura 36. PrevalenŃa cazurilor de pensionari de <strong>in</strong>validitate cu alte afecŃiuni decât cele
cuantificate în datele statistice anterioare

Legendă
În figurile prezentate în capitolul de mai sus, pe ordonată, cifrele: 1,2,3,4,5,6, reprez<strong>in</strong>tă anii
2002,2003,2004,2005,2006,2007.
4. Concluzii
Introducerea unei legislaŃii moderne în ceea ce priveşte pensiile şi alte forme de protecŃie
socială a fost o necesitate în România în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, precum şi
datorită nevoii de a avea un sistem de pensii unitar.
Pensiile de <strong>in</strong>validitate reprez<strong>in</strong>tă una d<strong>in</strong> formele de protecŃie socială reglementată de Legea
19 d<strong>in</strong> 2000 şi de actele normative care o completează, cu modificările ulterioare refer<strong>in</strong>du-se
la asiguraŃii care şi-au pierdut parŃial sau total capacitatea de muncă pr<strong>in</strong> accidente de
muncă, boli profesionale sau boli obişnuite, îna<strong>in</strong>tea vârstei standard de pensionare limită de
vârstă, şi care datorită stagiului de cotizare realizat pot beneficia de această formă de
protecŃie socială.
Expertiza medicală a capacităŃii de muncă este efectuată de către medicii experŃi ai
asigurărilor sociale la nivelul oficiilor judeŃene de expertiză medicală şi a cab<strong>in</strong>etelor de
expertiză medicală subordonate acestora. Aceste structuri sunt subordonate d<strong>in</strong> punct de
vedere adm<strong>in</strong>istrativ Casei JudeŃene de Pensii, iar d<strong>in</strong> punct de vedere metodologic şi şti<strong>in</strong>Ńific,
Institutului NaŃional de Expertiză Medicală şi Recuperarea CapacităŃii de Muncă.
Atât metodologia de lucru, cât şi încadrarea cu personal a serviciilor de expertiză medicală
sunt reglementate pr<strong>in</strong> acte normative care explicitează aceste aspecte, permiŃând efectuarea
unor expertize medicale de calitate, care să reflecte situaŃia reală a cazurilor expertizate.
Managementul activităŃii de expertiză medicală şi recuperarea capacităŃii de muncă
presupune o pregătire profesională de calitate şi o bună cunoaştere a criteriilor de expertiză
medicală precum şi a legislaŃiei în vigoare, care să-i permită medicului expert al asigurărilor
sociale să poată efectua această activitate.
Bibliografie
-Legea nr. 19/2000 d<strong>in</strong> 17/03/2000 publicată în Monitorul Oficial,Partea I nr. 140 d<strong>in</strong>
01/04/2000 priv<strong>in</strong>d sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurari sociale;
-Norma de aplicare a Legii 19 d<strong>in</strong> 2000 d<strong>in</strong> 04.04.2001 elaborată de către M<strong>in</strong>isterul Muncii şi
SolidarităŃii Sociale publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 237 d<strong>in</strong> 10.05.2001;
-Regulamentul de organizare şi funcŃionare a Institutului NaŃional de Expertiză Medicală şi

Recuperarea CapacităŃii de Muncă şi a serviciilor teritoriale de expertiză medicală a
capacităŃii de muncă, d<strong>in</strong> 13/10/2005, Publicat <strong>in</strong> Monitorul Ofic nr. 940 d<strong>in</strong> Partea I d<strong>in</strong>
21/10/2005;
-Tulburări neuropsihice în <strong>in</strong>toxicaŃiile cronice cu toxice <strong>in</strong>dustriale (plumb şi arsen) în
judeŃul Maramureş, Dr. Apan Tudor Bogdan, Dr. Popiel Gabriela, Dr. Spătaru Adriana, Dr.
Lutsch Arthur, Dr.Şchiopu Bogdan, Dr. Mitre Marian.- lucrare prezentată la Confer<strong>in</strong>Ńa
NaŃională EMRCM Predeal, septembrie 2005;
-D<strong>in</strong>amica <strong>in</strong>cidenŃei şi prevalenŃei <strong>in</strong>validităŃii pr<strong>in</strong> boli profesionale după <strong>in</strong>trarea în vigoare
a Legii 19/2000 în judeŃul Maramureş, Dr.Apan Tudor Bogdan, lucrare prezentată la
Confer<strong>in</strong>Ńa NaŃională EMRCM Căciulata, septembrie 2007;
-Datele statistice d<strong>in</strong> baza de date a Oficiului JudeŃean EMRCM Maramureş d<strong>in</strong> perioada
2001-2007.
Michel Foucault
ANORMALII
Michel Foucault a predat <strong>in</strong> fiecare saptamana d<strong>in</strong> 1971 – <strong>in</strong> 1984 la “College de
France” cursuri <strong>in</strong> cadrul catedrei Istoria Sistemelor de gandire. Cursurile aveau forma unui
sem<strong>in</strong>ar , autorul raspunzand la sfarsit <strong>in</strong>trebarilor puse de auditoriu.
Forta acestor cursuri era data de <strong>in</strong>rudirea d<strong>in</strong>tre eruditia savanta , angajamentul personal si
analiza atenta a evenimentului . Cartea pe care o prezentam este o culegere a acestor cursuri.
Unul d<strong>in</strong> subiectele predate se refera la psihiatria judiciara (<strong>in</strong>cepand <strong>in</strong> secolul XIXlea
cand acesta s-a nascut) si expertizele contemporane.
Codul penal d<strong>in</strong> 1810 stipula deja “ca nu exista crima sau delict atunci cand <strong>in</strong>culpatul se afla
<strong>in</strong> stare de dementa <strong>in</strong> timpul actului sau a fost constrans de o forta careia nu i-a putut rezista
si a determ<strong>in</strong>at <strong>in</strong>locuirea <strong>in</strong>stitutiei judiciare cu <strong>in</strong>stitutia medicala.
Redeschizand acest dosar al expertizelor medico legale pshiatrice Foucault exam<strong>in</strong>eaza
cazurile cele mai importante d<strong>in</strong> secolul XIX, cele care au apropiat psihiatria de tribunal.
In acest context justitia isi deleaga <strong>in</strong>temeierea deciziei catre psihiatrie, iar psihiatria legala
structureaza <strong>in</strong>dividul.
Intr-unul d<strong>in</strong> cursuri avem chiar un manifest antipsihiatric radical. Dupa ce a scris “ A
Supraveghea si A Pedepsi” <strong>in</strong> anul 1975 Foucault scrie “Nasterea Psihiatriei” modul <strong>in</strong> care
psihiatriei i s-a <strong>in</strong>cred<strong>in</strong>tat misiunea de a judeca si a pedepsii. In conceptia sa psihiatria
postuleaza “anormalul” pentru a-si ext<strong>in</strong>de priza asupra societatii.
Un capitol aparte il ocupa solicitarea politica fata de psihiatrie care <strong>in</strong>cepe <strong>in</strong>tre 1850 –
1875; I s-a cerut psihiatrie sa furnizeze un element discrim<strong>in</strong>atoriu “un discrim<strong>in</strong>ant
psihiatrico-politic <strong>in</strong>tre <strong>in</strong>divizi sau un discrim<strong>in</strong>ant psihiatric cu efect politic <strong>in</strong>tre <strong>in</strong>divizi ,
grupuri, ideologii sau chiar proocese istorice.”
Contractul <strong>in</strong>tre vo<strong>in</strong>ta generala si <strong>in</strong>stantele representative s-au stipulat dupa

Revolutia Engleza cea ce <strong>in</strong>semna <strong>in</strong>stituirea teoretica a deosebirilor d<strong>in</strong>tre regimurile politice
(cele bune si cele rele).
Foucault stabileste 3 niveluri referentiale pentru psihiatrie:
E. Referential adm<strong>in</strong>istrative nebunia apare pe fondul unei ord<strong>in</strong>i restrictive .
F. Referential familial decuparea nebuniei pe un fond de sentimente , afecte si relatii
obligatorii.
G. Referentialul politic raportat la un fond de stabilitate si imobilitate sociala.
Pana <strong>in</strong> f<strong>in</strong>al <strong>in</strong> 1845 (Foucault citandu-l pe Baillayer) caracterizeaza nebunul veritabil ca pe
c<strong>in</strong>eva aflat <strong>in</strong>tr-o stare de vis , visul model al orcarei maladii m<strong>in</strong>tale, o stare unde totul este
traversat de procese <strong>in</strong>voluntare.
De aici <strong>in</strong>colo medic<strong>in</strong>a si psihiatria vor putea comunica pr<strong>in</strong> acest domeniu care se refera la
dislocarea controlului voluntar al comportamentului.
Psihiatria va functiona <strong>in</strong>tr-un spatiu care este <strong>in</strong> sensul larg al termenului medico – judiciar.
Pana la urma <strong>in</strong> <strong>in</strong>treaga desfasurare de forte <strong>in</strong>telectuale d<strong>in</strong> cartea sa Foucault ridica
o s<strong>in</strong>gura problema, problema libertatii , problema puterii , faptul ca oamenii nu pot exista
social decat ca putere.
Dr. Do<strong>in</strong>a Bochiş
TERAPIA HEPATITEI CRONICE C
Dr.Do<strong>in</strong>a HARLIŞCA, medic primar boli <strong>in</strong>fecŃioase
Spitalul de Boli <strong>in</strong>fecŃioase, Dermatovenerologie şi Psihiatrie Baia Mare
Student Radu Harlişca, UMF “Iuliu HaŃieganu”, Cluj Napoca
Hepatita cronică C :de ce terapie ?
Virusul hepatitei C a fost descoperit în 1991, iar testarea sângelui pentru transfuzii a
început să se facă pe scară largă la nivel mondial în 1992, iar în România obligatoriu de la
1 ianuarie 1995.
Date statistice recente(2007) priv<strong>in</strong>d <strong>in</strong>fecŃia cu virusul C (HCV ) :
• La nivel mondial există peste 180 de milioane <strong>in</strong>fectaŃi cu HCV, 3% d<strong>in</strong> populaŃie
• În România există peste 1 million de persoane <strong>in</strong>fectate cu HCV, prevalenŃa <strong>in</strong>fecŃiei
fi<strong>in</strong>d de 4,9 %
• România ocupă locul 1 în Europa ca număr total de cazuri de hepatită C înregistrate
• România ocupă locul 4 în Europa ca rată a mortalităŃii datorate bolilor hepatice cronice
• În România sunt 44,5 decese de cauză hepatică la suta de mii de locuitori faŃă de media
europeană de 15 decese la suta de mii de locuitori.
Fig.1
InfecŃia cu HCV : prevalenŃa mondială ( Fig .1 )

• Etiologia hepatitei cronice virale în România este următoarea : 63% virusul C,
16% virusul B, 10% virusul B+virusul D, 7% virusul B+virusul C şi 4% virusurile B+C+D
90
85
80
75
70
Tabel 1.Im plicarea HC V în hepatita cro nic v iral
Istoria naturală a hepatitei C
InfecŃia HCV conduce 100% la o <strong>in</strong>fecŃie acută.Aceasta evoluează adesea fără simptome şi ca
atare nu este remarcată şi diagnosticată.EvoluŃia <strong>in</strong>fecŃiei acute cu HCV este următoarea :
15-20% spre v<strong>in</strong>decare spontană şi 80-85% spre cronicizare (fig.2).
64
InfecŃie acută
Rezolvată spontan
15%
InfecŃie cronică
85%
Stabilă
15%
Ciroză
85%
Fig.2 EvoluŃia naturală a hepatitei C
Încet progresivă
75%
Hepatocarc<strong>in</strong>om
Insuf. hepatică
25%
Factorii care accelerează progresia hepatitei cronice C:
• Consumul anterior şi prezent de alcool
• Vârsta mai îna<strong>in</strong>tată în momentul <strong>in</strong>fectării( > 40 ani)-Fig. 3
• Sexul mascul<strong>in</strong>
• Alte comorbidităŃi : -co-<strong>in</strong>fecŃia HIV-HCV
-co-<strong>in</strong>fecŃia HIV-HBV
-obezitatea

Fig.3 Probabilitatea progresiei fibrozei către F4 în funcŃie de vârstă la momentul <strong>in</strong>fecŃiei
Identificarea pacienŃilor cu <strong>in</strong>fecŃie cu HCV
Se face pr<strong>in</strong> depistarea anticorpilor anti HCV (atc anti HCV) la:
• grupe de risc ( persoane transfuzate, persoane dializate, transplant de organe,
consumatori de droguri, personal medico-sanitar, etc. )
• transam<strong>in</strong>aze crescute ( exam<strong>in</strong>ări de rut<strong>in</strong>ă)
• alte patologii : limfoame, glomerulopatii, purpură
• donatorii voluntari
• angajarea în societăŃi care cer testarea
• întocmirea de asigurări medicale.
Diagnosticul hepatitei C: se realizează pr<strong>in</strong> metode clasice coroborate cu ultimele descoperiri
imunologice şi paracl<strong>in</strong>ice.
• Anamneza, examenul cl<strong>in</strong>ic
• Analize uzuale : transam<strong>in</strong>aze ( ALT, AST ), bilirub<strong>in</strong>a
• Ecografie, endoscopie digestivă superioară
• Markerii virali (atc anti HCV)
• Viremia (ARN-HCV )
• PuncŃia biopsie hepatică ( rol important pentru diagnostic şi tratament )- Fig.4
Fig.4

Confirmă
diagnosticul
Evaluează severitatea
fibrozei şi
necro<strong>in</strong>flamaŃiei
Evaluează posibilele
afecŃiuni concomitente
(ex:ficatul alcoolic, NASH))
Rolul PBH
în <strong>in</strong>fecŃia
cu HCV
Este necesară în luarea
deciziei de <strong>in</strong>stituire a
terapiei
Riscurile asociate
sunt m<strong>in</strong>ime:
• Sângerare < 1%
• Deces 0.01- 1%
Orientează decizia
terapeutică
Analizând cele prezentate anterior ajungem la concluzia că hepatita C trebuie obligatoriu
tratată. Tratamentele existente la ora actuală au rată de succes ridicată, cu condiŃia ca boala să
fie diagnosticată cât mai devreme, îna<strong>in</strong>te de apariŃia cirozei sau a cancerului hepatic.
Exisă două medicamente cu <strong>in</strong>dicaŃie aprobată pentru tratarea hepatitei C: <strong>in</strong>terferonul şi
ribavir<strong>in</strong>a. De obicei cele două medicamente se adm<strong>in</strong>istrează în asociere, dar există cazuri în
care se poate adm<strong>in</strong>istra doar <strong>in</strong>terferon. Tratamentul se adm<strong>in</strong>istrează exclusiv la <strong>in</strong>dicaŃia
şi după prescripŃia medicului specialist.
După ultimele studii şansele de v<strong>in</strong>decare sunte circa 50%(GT1) până la 90%(GT2/3) !!!
Criterii de diagnostic / <strong>in</strong>cludere în terapie
• ALT normale sau crescute
• ARN-HVC detectabil
• Hepatită cronică morfologic cu scor Metavir: A ≥ 2 şi F ≥ 2; Ishack ANI ≥ 6 şi ≥ F3
• Vârsta ≤ 65 ani

Algoritmul de tratament cu <strong>in</strong>terferon în hepatita cronică virală C este strâns legat de
scăderea încărcăturii virale (ARN-HVC) şi de menŃ<strong>in</strong>erea nivelului scăzut a acesteia (RVS=răspuns
virusologic susŃ<strong>in</strong>ut) -Fig.5
Fig.5
Scheme terapeutice utilizate în România:
1.Terapie comb<strong>in</strong>ată <strong>in</strong>terferon pegylat alfa 2a sau alfa 2b + ribavir<strong>in</strong>ă:
I. <strong>in</strong>terferon pegylat alfa 2a 180 µg/săptămână
sau
I. <strong>in</strong>terferon pegylat 2b 1,5 µg/kg corp/săptămână
PLUS
I. ribavir<strong>in</strong>ă:
II. 1000 mg/zi la o greutate corporala sub 75 kg;
III. 1200 mg/zi la o greutate corporala peste 75 kg; PegIFN alfa 2a
IV. 800 mg/zi la o greutate corporala sub 65 kg;
V. 1000 mg/zi la o greutate corporala între 65 şi 85 kg ; PegIFN alfa 2b
VI. 1200 mg/zi la o greutate corporala peste 85 kg.
2.Monoterapie cu <strong>in</strong>terferon pegylat :
I. <strong>in</strong>terferon pegylat alfa 2a 180 µg/săptămână;
VII. <strong>in</strong>terferon pegylat 2b 1 µg/kg corp/săptămână.
Este <strong>in</strong>dicată în caz de contra<strong>in</strong>dicaŃii pentru ribavir<strong>in</strong>ă sau reacŃii adverse la ribavir<strong>in</strong>ă.
Durata terapiei : 48 de săptămâni pentru genotipul 1/4;
24 de săptămâni pentru genotipul 2/3;
Problemele terapiei hepatitei C

Orice terapie efectivă are de regulă efecte secundare. Medicamentele folosite în tratamentul
hepatitei C au şi ele efecte secundare :
Efecte secundare tratamentului cu <strong>in</strong>terferon :
• simptome gripale ;
• reacŃii <strong>in</strong>flamatorii la locul adm<strong>in</strong>istrării ;
• <strong>in</strong>apetenŃă, greaŃă, diaree ;
• depresii şi <strong>in</strong>somnii ;
• căderea părului ;
• modificări hematologice : leucopenie, neutropenie, trombocitopenie ;
• tiroidită.
Efecte secundare tratamentului cu ribavir<strong>in</strong>ă :
• anemie hemolitică ;
• dispnee, tuse ;
• prurit ;
• <strong>in</strong>somnii ;
• tulburări digestive.
Scopul terapiei este : - v<strong>in</strong>decarea <strong>in</strong>fecŃiei cu virusul hepatitei C,
- dim<strong>in</strong>uarea <strong>in</strong>flamaŃiei ficatului ;
- dim<strong>in</strong>uarea fibrozării ficatului;
- împiedicarea respectiv încet<strong>in</strong>irea evoluŃiei spre ciroză;
- dim<strong>in</strong>uarea riscului de cancer hepatic.
Se vorbeşte mult despre <strong>in</strong>dividualizarea terapiei. Individualizarea are în pr<strong>in</strong>cipal doua
aspecte genotipul şi viremia (HCV-RNA) dar şi alŃi factori pot <strong>in</strong>fluenŃa răspunsul la terapie.
Studiile recente demonstrează că factorii care duc spre v<strong>in</strong>decare sunt următorii:
• Genotip 2 sau 3 (90% şanse de v<strong>in</strong>decare) ;
• Încărcătură virală <strong>in</strong>iŃială redusă ;
• Lipsa fibrozei sau fibroză redusă ;
• InfecŃie recentă ;
• T<strong>in</strong>ereŃea (vârsta sub 45ani) ;
• Valoare redusă a gama GT ;
• Greutate corporală mică.
Terapia standard nu se recomandă la:
• Ciroză avansată ;
• Boli autoimune ;
• Psihoză şi depresii grave ;
• Anemie severă ;
• Leucopenie severă ;
• Alcoolism sau dependenŃă de droguri ;
• Obezitate severă.
Strategii terapeutice de viitor
Există cel puŃ<strong>in</strong> două motive pentru care este nevoie de noi terapii : eşec terapeutic
(genotip?) şi efecte secundare greu tolerabile ce impun întreruperea tratamentului. Momentan
mai multe medicamente se găsesc în faze diferite de studiu.
Puncte de atac a terapiei anti-HCV :
• ÎmbunătăŃirea <strong>in</strong>terferonului (albuferon) şi a ribavir<strong>in</strong>ei (viramid<strong>in</strong>);
• Inhibarea <strong>in</strong>rării virusului în celulă (vacc<strong>in</strong> terapeutic, Entryblocker) ;
• Inhibarea înmulŃirii virusului (<strong>in</strong>hibitor de protează şi polimerază) ;
• Inhibarea transportului RNA ;
• Inhibarea s<strong>in</strong>tezei virusului ;

• SubstanŃe imuno-modulatoare.
ÎmbunătăŃirea <strong>in</strong>terferonului
Albuferonul :
• Comb<strong>in</strong>aŃie d<strong>in</strong>tre IFNα2b şi Album<strong>in</strong>ă
• Testat la nonresponderi de Genotip-1
• Interval de adm<strong>in</strong>istrare :2 (sau 4) săptămâni
• Mai puŃ<strong>in</strong>e efecte secundare decât PEG-IFN
ÎmbunătăŃirea ribavir<strong>in</strong>ei
Viramid<strong>in</strong> (un pro-drog care este trans<strong>format</strong> <strong>in</strong> ficat <strong>in</strong> substanŃa activă şi anume ribavir<strong>in</strong>a):
• Mai puŃ<strong>in</strong>e anemii (5% vs. 24%)
• Răspuns la terapie mai scăzut (38% vs. 52%)
• > 50% rată de răspuns doar la dozaj mare
• IndicaŃie posibilă : anemie severă la Ribavir<strong>in</strong>ă
Restul medicamentelor enumerate sunt folosite doar în studii.
Terapie ratată - ce urmează?
• aşteptarea apariŃiei unor medicamente noi
• fără consum de alcool şi nicot<strong>in</strong>ă
• control medical regulat (transam<strong>in</strong>aze, ecografie, markeri tumorali)
• privire optimistă în viitor
Bibliografie
1. http://www.hepatita-c.net
2. Poynard et al. Lancet 1997
3. Di Mart<strong>in</strong>o et al. Hepatology
4. Lana et al. Med Cl<strong>in</strong> (Barc) 2001
5. http://hepatitis-c-onl<strong>in</strong>e.de
6.Grigorescu şi col, Romanian Journal of Gastroenterology, 2002
7. Dr. C. Antoni, Leberambulanz im Kl<strong>in</strong>ikum, 2007
8. Hadziyannis et al. Ann Intern Med. 2004 Swe<strong>in</strong> M. et al. 55 th Annual Meet<strong>in</strong>g of AASLD
Boston 2004
9. Monitorul oficial al României, nr.550/26 iunie 2006
10. ro.wikipedia.org/wiki/Hepatită
TUTUNUL
Dr. Găvrilă Mihali, medic <strong>in</strong>spector
Colaborator student Liviu Mihali – Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad
Asistent pr<strong>in</strong>cipal Ioana Nistor – Spitalul de Recuperare Borşa
Tutunul se obŃ<strong>in</strong>e pr<strong>in</strong> uscarea plantei denumite Nicotiana Tabacum, are o compoziŃie
chimică complexă, variabilă după modul de preparare, specia plantei, orig<strong>in</strong>e, la care se
adaugă produsele toxice rezultate d<strong>in</strong> fumul de Ńigara.
Multă vreme s-a crezut că nicot<strong>in</strong>a pr<strong>in</strong>cipalul alcaloid toxic al tutunului, ulterior s-a

constatat ca pr<strong>in</strong> ardere tutunul îşi modifica compoziŃia <strong>in</strong>iŃiala, dând naştere la unele
substanŃe toxice pr<strong>in</strong>tre care figurează <strong>in</strong> pr<strong>in</strong>cipal oxidul de carbon, gudronul si unele
substanŃe iritante ale aparatului respirator.
Se ştie ca orice respiraŃie <strong>in</strong>clude atât <strong>in</strong>spiraŃia cat si expiraŃia. Atunci când <strong>in</strong>spiram
si expiram corect <strong>in</strong>spiram pe nas unde aerul este încălzit si filtrat de perii si cilii care
căptuşesc nasul si tractul respirator. In acest fel sunt reŃ<strong>in</strong>ute si resp<strong>in</strong>se sau neutralizate
corpurile stră<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> căile respiratorii.
Intr-o respiraŃie normala aerul trece d<strong>in</strong> nas <strong>in</strong> far<strong>in</strong>ge, <strong>in</strong> lar<strong>in</strong>ge si apoi <strong>in</strong> trahee,
unde este filtrat de cilii care tapetează mucoasa respiratorie si care au o mişcare de evantai de
900 de „rotaŃii” pe m<strong>in</strong>ut, ca sa treacă apoi <strong>in</strong> cele doua bronhii care duc către plămânul
drept si plămânul stâng.
In cazul fumatului sărim prima l<strong>in</strong>ie de apărare care este nasul. In al doilea rând
<strong>in</strong>halam peste 30 de substanŃe chimice cancerigene, aflate <strong>in</strong> fumul de Ńigara, <strong>in</strong>cluzând
gudronul si nicot<strong>in</strong>a, pr<strong>in</strong> trahee. Prima reacŃie a organismului de a înlătura un corp stră<strong>in</strong>
este declanşarea tusei.
La fumătorii cronici, cilii, care au rolul de a filtra aerul care pătrunde <strong>in</strong> trahee si cele
doua bronhii, dev<strong>in</strong> d<strong>in</strong> mobili rigizi si după o perioada mai lunga de timp dev<strong>in</strong> <strong>in</strong>activi,
păstrându-si rol de factori nespecifici de apărare.
Fumatul produce o permanenta iritare a mucoasei traheo-bronsice de la baza cililor,
iritare ce duce la creşterea secreŃiei de mucus si apariŃia bronşitei cronice. Coborând pe
tractul respirator, fumul de Ńigara ajunge, trecând pr<strong>in</strong> bronhiole la alveole, adică exact acolo
unde se realizează schimburile de gaze, schimburi care sunt alterate d<strong>in</strong> cauza nicot<strong>in</strong>ei,
gudronului si a celor 150 de substanŃe chimice existente <strong>in</strong> Ńigara (de exemplu transformarea
bioxidului de carbon <strong>in</strong> monoxid de carbon, substanŃa toxica pt. organism). Când substanŃele
chimice ajung <strong>in</strong> alveole, acestea încearcă sa facă fata schimbului de oxigen, dilatându-se la
capacitate maxima si deseori chiar spărgându-se, formând emfizemul pulmonar care este
ireversibil.
Pe lângă efectele negative produse la nivelul aparatului respirator, tutunul produce
efecte negative asupra întregului organism:
A. nicot<strong>in</strong>a <strong>in</strong>halata o data cu fumul pătrunde <strong>in</strong> învelişul celular al arborelui respirator
si ajunge rapid <strong>in</strong> sânge si creier;
B. <strong>in</strong>ima fumătorului cronic depune un efort mare <strong>in</strong> activitatea contractila,
determ<strong>in</strong>ând nevoi mari de oxigen;
C. fumatul măreşte tensiunea arteriala pr<strong>in</strong> spasm si îngustarea vaselor sangu<strong>in</strong>e,
determ<strong>in</strong>ând accelerarea ritmului cardiac (tahicardie);

D. cei care fumează un pachet de Ńigări pe zi risca de doua ori mai mult decât cei care nu
fumează sa facă un <strong>in</strong>farct miocardic; cu cat fumatul începe mai devreme, cu atât
riscul de a face un <strong>in</strong>farct miocardic este mai precoce;
E. gudronul d<strong>in</strong> fumul de Ńigara se fixează <strong>in</strong> plămâni, determ<strong>in</strong>ând scleroza epiteliului
alveolar, totodată el îngălbeneşte d<strong>in</strong>Ńii si degetele;
F. fumul de Ńigara conŃ<strong>in</strong>e aproximativ 4000 de substanŃe chimice, d<strong>in</strong> care mai mult de
30 sunt cancerigene, riscul de a face cancer pulmonar fi<strong>in</strong>d de 10 ori mai mare la un
fumător decât la un nefumător;
G. profesorii si păr<strong>in</strong>Ńii, datorita faptului ca petrec mai mult timp cu elevii, au un rol
important <strong>in</strong> transmiterea <strong>in</strong>formaŃiilor cu privire la efectele tutunului de lunga si
scurta durata asupra organismului.
Efectele de scurta durata sunt:
A. creşterea ritmului <strong>in</strong>imii, <strong>in</strong> medie cu 20 – 30 bătăi pe m<strong>in</strong>ut la fumători fata de
nefumători;
H. creşterea tensiunii arteriale;
I. lezarea mucoaselor buzelor, limbii si palatului moale (cerul gurii), cu modificarea <strong>in</strong>
consec<strong>in</strong>Ńa a gustului mâncării, favorizând <strong>in</strong>fecŃiile cavitaŃii bucale;
J. îngălbenirea d<strong>in</strong>Ńilor;
K. iritarea lar<strong>in</strong>gelui si apariŃia tusei;
L. reducerea rezistentei la <strong>in</strong>fecŃii respiratorii;
M. creşterea sensibilităŃii la boli;
N. iritarea ochilor;
O. apariŃia prematura a ridurilor faciale.
Efectele negative de lunga durata:
A. apariŃia s<strong>in</strong>dromului respirator al fumătorului manifestat pr<strong>in</strong> tuse, expectoraŃie,
dispnee (greutate la respiraŃie), dureri toracice vagi, pe fondul unei scăzute ventilaŃii
pulmonare;
P. bronhopneumopatii, bronşite cronice (datorate alterării activităŃii muco – ciliare) si
emfizem pulmonar;
Q. boli cardio – vasculare: hipertensiune arteriala, tulburări de ritm cardiac,
cardiopatie ischemica, accidente vasculare cerebrale;
R. gastrita, ulcer gastric sau duodenal d<strong>in</strong> cauza hiperacidităŃii gastrice;
S. cancer al cavitaŃii bucale, esofagului, lar<strong>in</strong>gelui sau vezicii ur<strong>in</strong>are, datorita
produşilor <strong>in</strong>termediari cancerigeni rezultaŃi d<strong>in</strong> arderea tutunului;
T. cancerul pulmonar: nu este doar cea mai frecventa forma de cancer întâlnita la

fumători ci si cea mai grava forma de cancer pe care o produce fumul de Ńigara;
U. scăderea capacităŃii de concentrare <strong>in</strong>telectuala;
V. cefalee cronica;
Daca consacrăm câteva rânduri, <strong>in</strong> mod special, pentru medicii fumători, o facem
pentru ca lor le rev<strong>in</strong>e un rol deosebit <strong>in</strong> desfăşurarea cu succes a acŃiunilor de prevenire si
combatere a fumatului. Adeseori fumătorii sfătuiŃi sa se lase de fumat se întreabă de ce
medicii, care cunosc neajunsurile fumatului, cont<strong>in</strong>ua sa fumeze; daca acest obicei ar fi aşa de
dăunător cum se spune medicii ar trebui sa fie cei d<strong>in</strong>tâi care sa nu mai fumeze si după ei s-ar
lua si ceilalŃi.
Nu este <strong>in</strong>sa mai puŃ<strong>in</strong> adevărat ca acei care s-au sesizat cei d<strong>in</strong>tâi de primejdia
fumatului si care au declarat război acestui obicei profund dăunător sunt tot medicii. D<strong>in</strong>
anchetele făcute rezulta ca <strong>in</strong> rândul medicilor <strong>in</strong> tara noastră fumatul este mai răspândit
decât <strong>in</strong> S.U.A., Anglia sau tarile nordice, dar au abandonat fumatul <strong>in</strong>tr-o proporŃie cu 20%
mai mare decât a fumătorilor cu alte profesiuni.
Medicii cei mai competenŃi <strong>in</strong> bolile generate de fumat, cum sunt pneumologii,
ftiziologii, cardiologii, <strong>in</strong>ternişti <strong>in</strong> general cu preocupări <strong>in</strong> acest domeniu s-au lăsat de fumat
si au devenit, <strong>in</strong> toata lumea, promotorii luptei contra fumatului. Ei fac acest lucru pentru ca
înŃeleg mai b<strong>in</strong>e decât alŃii riscurile fumatului si pentru ca se simt responsabili de sănătatea
populaŃiei si de orientarea ei pe drumul raŃiunii si al bunei stări fizice si psihice. Orice medic
este <strong>in</strong>teresat sa facă profilaxia cancerului pulmonar si a altor boli grave pr<strong>in</strong> combaterea
fumatului si pentru ca alături de restul populaŃiei pot sa le cada victime si ei.
Fumatul de tutun prez<strong>in</strong>tă <strong>in</strong>sa dezavantajul ca el deschide poarta si pentru alte
toxicomanii, <strong>in</strong> primul rând pentru etilism si cofe<strong>in</strong>omanie, care merg foarte b<strong>in</strong>e împreuna
cu Ńigările, dar pe o scara destul de larga si pentru alte toxicomanii sub forma de droguri,
<strong>in</strong>jecŃii sau Ńigarete.
Posibilitatea de a înŃelege riscurile fumatului si de a lua hotărârea cea mare a
renunŃării la o practica cu asemenea riscuri, dep<strong>in</strong>de desigur si de mentalitatea si condiŃiile
psiho – sociale ale fiecărui fumător <strong>in</strong> parte, sau de ceea ce s-ar putea numi <strong>in</strong>tr-un cuvânt
„psihologia” fumătorilor. Nu exista tablou psihologic caracteristic tuturor fumătorilor, ci mai
degrabă atitud<strong>in</strong>i diferite fata de problema fumatului. Cea mai dificila categorie este a
fumătorilor care nici nu vor sa stea de vorba sau sa audă ca ar trebui sa se lase de fumat.
Cea mai buna metoda de a te lăsa de fumat este metoda radicala a hotărârii personale,
ferma si def<strong>in</strong>itiva. După o documentare prealabila asupra efectelor dăunătoare ale fumatului
si analizând cu maturitate neajunsurile pe care le resimŃi tu însuŃi si riscurile <strong>in</strong>contestabile la
care te expui pe t<strong>in</strong>e si familia ta daca cont<strong>in</strong>ui sa fumezi sau nu.

Beneficiile de sănătate ale celor care abandonează fumatul sunt evidente:
A. fostul fumător are o stare de b<strong>in</strong>e cu care nu era obişnuit;
W. este mai l<strong>in</strong>iştit;
X. nu mai are dureri de cap;
Y. doarme mai b<strong>in</strong>e;
Z. are o putere mai mare de concentrare;
AA. are o mai buna pofta de mâncare;
BB. fără gust amar <strong>in</strong> gura;
CC. o pofta de viata pe care nu o avea îna<strong>in</strong>te de a se lăsa de fumat;
DD. cu timpul dispar răguşeala, tusea, expectoraŃie, se ameliorează respiraŃia, creste
capacitatea de munca si efort fizic.
Pana la urma apare o senzaŃie de adevărata eliberare d<strong>in</strong> lanŃurile unei servituŃi pl<strong>in</strong>e
de riscuri si <strong>in</strong>conveniente.
INFLUENłA DIABETULUI ZAHARAT ASUPRA DISFUNCłIEI ENDOTELIALE LA
PACIENłII HIPERTENSIVI
Dan-Flor<strong>in</strong> Filip 1 , Voica Eugenia Pop 1 , Aurel Lazăr 1 , Daniela Talhoş 2
1 Facultatea de Medic<strong>in</strong>ă şi Farmacie, Universitatea d<strong>in</strong> Oradea
2 Cl<strong>in</strong>ica de Cardiologie, Spitalul Cl<strong>in</strong>ic JudeŃean Oradea
CorespondenŃă: Dr. Dan-Flor<strong>in</strong> Filip
str. Col<strong>in</strong>elor nr. 44
410156 Oradea, Bihor
Titlu de pag<strong>in</strong>ă: InfluenŃa diabetului zaharat asupra disfuncŃiei endoteliale la pacienŃii hipertensivi
Cuv<strong>in</strong>te cheie: hipertensiune arterială, diabet zaharat, disfuncŃie endotelială
REZUMAT
Obiective: Obiectivul studiului a fost evaluarea efectelor diabetului zaharat (DZ) asupra disfuncŃiei
endoteliale (DE) la pacienŃii hipertensivi, pe trei direcŃii: afectare microvasculară, rigiditate arterială
şi remodelare arterială.
Metodă: Am efectuat un studiu pe 121 pacienŃi hipertensivi, 61 având DZ tip 2 echilibrat pr<strong>in</strong>

antidiabetice orale, 60 fără DZ, cu caracteristici cl<strong>in</strong>ice generale similare, stabili d<strong>in</strong> punct de vedere
al tratamentului. Au fost evaluaŃi trei parametri: velocitatea undei de puls (VUP) – rigiditate
arterială, microalbum<strong>in</strong>uria (MA) – afectare microvasculară, grosimea <strong>in</strong>timă-medie carotidiană
(GIM) – remodelare arterială.
Rezultate: În cazul pacienŃilor hipertensivi cu DZ valorile tensionale medii (152,6/87,7 vs 147/87
mmHg; p=0,011/0,046), cât şi cele ale VUP C-F (10,6 vs 8,8 m/s; p=0,004), MA (37,4 vs 20,2
mg/l/24h; p

confrunta cu probleme deosebite, unele asociate chiar terapiei hipotensoare 1 .
Riscul bolilor cardio-vasculare este crescut de 2 până la 6 ori în cazul pacienŃilor diabetici
comparativ cu cei nondiabetici 3 . Mecanisme posibile pentru acest risc crescut <strong>in</strong>clud disfuncŃia
endotelială (DE), valorile tensionale mari, dislipidemiile, hiperglicemia şi rezistenŃa la <strong>in</strong>sul<strong>in</strong>ă 4 .
Mai multe studii au raportat că pacienŃii diabetici, deseori au afectare vasculară multiplă, difuză şi
mai severă, în ciuda unei simptomatologii mai puŃ<strong>in</strong> rezonante comparativ cu subiecŃii fără DZ 5 .
De multe ori, debutul unei boli cardio/cerebrovasculare poate fi mai sever sau fatal la pacientul
diabetic 5 .
Evenimentele cardiovasculare şi cerebrovasculare au fost utilizate ca “end po<strong>in</strong>t”-uri în
trialurile şi studiile observaŃionale priv<strong>in</strong>d ateroscleroza 3 . Microalbum<strong>in</strong>uria (MA), velocitatea
undei de puls (VUP) şi grosimea <strong>in</strong>timă-medie carotidiană (GIM) permit evaluarea non<strong>in</strong>vazivă şi
timpurie a DE şi modificărilor aterosclerotice, precum şi progresia sau regresia acestor parametri 6 .
Obiectivul studiului a fost evaluarea efectelor DZ asupra DE la pacienŃii hipertensivi, pe trei
direcŃii: afectare microvasculară, rigiditate arterială şi remodelare arterială.
Material şi metodă
Studiul a cupr<strong>in</strong>s un număr de 61 pacienŃi hipertensivi cu DZ tip 2 şi 60 pacienŃi hipertensivi
fără DZ (care au reprezentat lotul martor). Criteriile de <strong>in</strong>cludere au fost: hipertensiune arterială
(HTA) gradul 3 (tensiune sistolică peste 180 şi/sau diastolică peste 110 mmHg); DZ tip 2 echilibrat
pr<strong>in</strong> antidiabetice orale; fracŃie de ejecŃie a ventriculului stâng peste 50%; absenŃa modificărilor
electro- şi/sau ecografice de cardiopatie ischemică; terapie hipotensoare cu un <strong>in</strong>hibitor al enzimei
de conversie a angiotens<strong>in</strong>ei şi un blocant al canalelor de calciu; stabilitatea diagnosticului şi
tratamentului cardiologic; DZ echilibrat – tratament stabil şi hemoglob<strong>in</strong>ă glicozilată sub 6,5 % cel
puŃ<strong>in</strong> 3 luni anterior studiului; absenŃa dislipidemiei, <strong>in</strong>suficienŃei renale, nefropatiilor cu pierdere
de prote<strong>in</strong>e, condiŃiilor patologice care evoluează cu producŃie excedentară sau deficitară de
prote<strong>in</strong>e. Lotul martor a fost alcătuit după constituirea celui d<strong>in</strong>tâi, respectând aceleaşi criterii de
<strong>in</strong>cludere, mai puŃ<strong>in</strong> prezenŃa diabetului, încercându-se obŃ<strong>in</strong>erea cât mai multor similarităŃi în ceea
ce priveşte caracteristicile generale.
PacienŃii au fost împărŃiŃi în două loturi, în funcŃie de prezenŃa, respectiv absenŃa diabetului
zaharat.
InfluenŃa DZ asupra DE la pacienŃii hipertensivi a fost cuantificată la nivelul celor două
loturi pr<strong>in</strong> trei parametri: VUP – pentru evaluarea rigidităŃii aretriale, MA – pentru evaluarea
afectării microvasculare şi GIM – pentru evaluarea remodelării arteriale.
Protocolul studiului a cupr<strong>in</strong>s: contactarea, <strong>in</strong>formarea, obŃ<strong>in</strong>erea consimŃământului d<strong>in</strong>

partea participanŃilor; anamneză, documentarea antecedentelor personale şi a parametrilor
menŃionaŃi mai sus; determ<strong>in</strong>area înălŃimii, greutăŃii, tensiunii arteriale, MA, VUP şi GIM; analiza
statistică a datelor.
Măsurarea tensiunii arteriale s-a făcut în poziŃia şezând, după 10 m<strong>in</strong>ute de repaus, la
nivelul ambelor braŃe, reŃ<strong>in</strong>ându-se media acestor valori. Limitele sub care TA s-a considerat a fi
controlată au fost 130/80 mmHg, în cazul diabeticilor, şi 140/90 mmHg, în cazul hipertensivilor
fără DZ 7 .
MA a fost determ<strong>in</strong>ată pr<strong>in</strong>tr-o metodă cantitativă analizând o probă d<strong>in</strong> volumul total al
diurezei recoltat pe 24 de ore. DE, afectarea microvasculară, s-a considerat a fi prezentă dacă
valoarea MA a depăşit 20 mg/l/24 ore.
Determ<strong>in</strong>area VUP s-a efectuat automat cu ajutorul aparatului Complior 9 (Artech,
FranŃa), în cl<strong>in</strong>ostatism, la cel puŃ<strong>in</strong> 5 m<strong>in</strong>ute de la determ<strong>in</strong>area tensiunii arteriale (un <strong>in</strong>terval total
de m<strong>in</strong>im 15 m<strong>in</strong>ute, de repaus şi relaxare). După poziŃionarea corectă a celor trei senzori (la nivelul
arterelor carotidă, femurală şi radială de partea dreaptă), aparatul a analizat 10 cicluri cardiace
consecutive, ulterior afisând valoarea VUP (m/s) pe segmentul carotido-femural (VUP C-F),
respectiv carotido-radial (VUP C-R). În literatură, valoarea VUP C-F care certifică disfuncŃia
endoteliala variază între limite destul de largi (8 – 15 m/s). Pe baza recomandărilor ghidului
ESH/ESC de management al HTA (2007), rigiditatea arterială a fost considerată la valori ale VUP
C-F mai mari de 12 m/s 7 . Valoarea VUP C-R a fost reŃ<strong>in</strong>ută pentru o mai bună comparare a celor
două loturi.
Măsurarea GIM-C s-a efectuat cu un ecograf Acuson-Sequoia C256, prevăzut cu un
transductor l<strong>in</strong>iar de 10 MHz. Complexul <strong>in</strong>timă-medie a fost def<strong>in</strong>it ca şi distanŃa de la ecoul <strong>in</strong>tern
dat de lumenul arterial până la <strong>in</strong>terfaŃa medie-adventiŃie. Locul de determ<strong>in</strong>are a fost distal de bulb,
la 0,5 – 3 cm. S-au realizat câte două măsurători pentru fiecare d<strong>in</strong> cele două artere carotide, stângă,
respectiv dreaptă, reŃ<strong>in</strong>ându-se media valorilor. Conform Ghidului ESC/ESH de management al
HTA (2007) am considerat a fi prezentă leziunea subcl<strong>in</strong>ică de organ, respectiv remodelarea
arterială, la valori ale GIM-C mai mari de 0,9 mm sau evidenŃierea unei plăci aterosclerotice 7 .
Datele sunt exprimate ca medie aritmetică ± deviaŃie standard. Datele au fost analizate cu
ajutorul testului Student, o valoare p < 0,05, fi<strong>in</strong>d considerată semnificativă d<strong>in</strong> punct de vedere
statistic.
Rezultate
În tabelul numărul 1 sunt redate caracteristicile cl<strong>in</strong>ice ale celor 121 pacienŃi hipertensivi,
împărŃiŃi în două loturi în funcŃie de prezenŃa, respectiv absenŃa DZ. DiferenŃele priv<strong>in</strong>d numărul de

pacienŃi d<strong>in</strong> fiecare lot, vârsta medie, numărul pacienŃilor de sex mascul<strong>in</strong>, <strong>in</strong>dicele de masă
corporală (IMC) mediu, numărul de pacienŃi supraponderali şi obezi (IMC > 25 kg/m 2 ) au fost
nesemnificative statistic (p > 0,05), loturile fi<strong>in</strong>d omogene şi comparabile d<strong>in</strong> acest punct de vedere.
În grupul pacientilor diabetici, vechimea DZ a fost de 5,3 ± 4,1 ani.
Valoarea medie a TA, atât sistolică, cât şi diastolică, a fost semnificativ statistic (p = 0,011;
p = 0,046) mai mare la pacienŃii hipertensivi cu DZ (152,6/87,7 faŃă de 147/87 mmHg). De
asemenea, numărul pacienŃilor cu valori tensionale peste limita de refer<strong>in</strong>Ńă a fost semnificativ mai
mare (p = 0,003) în grupul cu DZ (52 (86%) faŃă de 39 (65%)).
Valoarea medie a MA a fost semnificativ statistic mai mare (p < 0,0001) în lotul pacienŃilor
hipertensivi cu DZ (37,4 faŃă de 20,2 mg/l/24 ore) (figura nr. 1). Similar şi cu semnificaŃie statistică,
mai mulŃi pacienŃi d<strong>in</strong> lotul cu DZ au avut MA > 20 mg/l/24 ore (43 (70,5%) faŃă de 22 (36,7%); p
< 0,0001).
VUP a fost, semnificativ statistic, mai mare atât pe segmentul carotido-femural (10,6 faŃă de
8,8 m/s; p = 0,004), cât şi pe cel carotido-radial (10,3 faŃă de 8,3 m/s; p = 0,012) la pacienŃii
hipertensivi cu DZ (figura nr. 2). Valori ale VUP C-F peste 12 m/s au fost înregistrate la 17 pacienŃi
(27,9%) hipertensivi cu DZ comparativ cu 4 pacienŃi d<strong>in</strong> lotul martor (6,7%), semnificativ statistic
(p = 0,001).
Valoarea medie a GIM-C a fost semnificativ statistic mai mare (p < 0,0001) în lotul
pacienŃilor hipertensivi cu DZ (0,94 faŃă de 0,77 mm) (figura nr. 3). Fără semnificaŃie statistică au
fost diferenŃele între numărul de pacienŃi cu GIM-C mai mare de 0,9 mm (p = 0,428). DiferenŃa
între numărul de pacienŃi la care s-a putut obiectiva remodelare arterială (placă carotidiană şi/sau
GIM-C peste 0,9 mm) a fot semnificativă statistic între cele două loturi (44 (72,1%) în lotul cu DZ
faŃă de 17 (28,4%) în lotul fără DZ; p < 0,0001).
DiscuŃii
Am efectuat un studiu pe 121 pacienŃi hipertensivi, cu scheme terapeutice similare, stabile în
timp, 61 cu DZ tip 2 echilibrat (cuantificat pr<strong>in</strong> dozarea hemoglob<strong>in</strong>ei glicozilate) cu antidiabetice
orale, 60 fără diabet (lotul martor), la care am urmărit <strong>in</strong>fluenŃa DZ asupra DE. Particularitatea
studiului este că analizează trei parametri (GIM, MA şi VUP) la o categorie de pacienŃi frecvent
întâlnită în practica medicală. GIM, MA şi VUP sunt recunoscute ca fi<strong>in</strong>d markeri ai leziunii
subcl<strong>in</strong>ice de organ, parametru extrem de important în stratificarea prognosticului hipertensiunii
arteriale. În plus, DE, ulterior rigiditatea arterială, sunt strâns corelate cu variaŃiile tensiunii
arteriale, cu gradul de extensie al aterosclerozei şi cu mortalitatea de cauză cardiovasculară.
D<strong>in</strong> tabelul numărul 1 se observă că d<strong>in</strong> punct de vedere al caracteristicilor cl<strong>in</strong>ice, cele două

loturi au fost omogene şi comparabile. S-a observat în ambele loturi un slab control al valorilor
tensionale, accentuat semnificativ în cazul diabeticilor (86% subiecŃi cu TA > 130/80 mmHg, faŃa
de 65% subiecŃi fără DZ cu TA > 140/90 mmHg). În rândul a 1500 pacienŃi diabetici <strong>in</strong>cluşi în
studiul NHANES survey, 71% au fost hipertensivi, şi d<strong>in</strong> aceştia doar 12% au avut un bun control
al tensiunii (sub 130/80 mmHg), 55% având valori peste 140/90 mmHg 8 .
În prezentul studiu, doar în grupul hipertensivilor cu DZ s-a înregistrat o valoare medie GIM
mai mare de 0,9 mm, limită a leziunii subcl<strong>in</strong>ice de organ, considerată de ghidul ESC/ESH 2007 de
management al HTA 7 . În grupul hipertensivilor fără DZ, GIM medie a fost sub această limită. La
debutul trialului IRAS care a cupr<strong>in</strong>s 1192 participanŃi, valori tensionale peste limită s-au înregistrat
la 51,8% d<strong>in</strong>tre diabetici, faŃă de 25,8% hipertensivi fără diabet 9 . În acelaşi studiu, valoare medie a
GIM la nivelul arterei carotide comune a fost 907 µm în cazul subiecŃilor cu DZ faŃă de 791 µm la
subiecŃii fără DZ, semnificativ statistic. La nivelul arterei carotide <strong>in</strong>terne valorile medii GIM au
fost 1050 µm la diabetici faŃă de 900 µm la subiecŃii nondiabetici, de asemenea cu semnificaŃie
statistică 9 . Într-un studiu efectuat de Mitsuhashi et al 5 pe 40 pacienŃi hipertensivi, cu boală
coronariană, diabetici, comparativ cu 40 pacienŃi fără DZ s-a înregistrat acelaşi slab control al
valorilor tensionale <strong>in</strong> grupul diabeticilor (85% cu valori TA crescute vs 50%, p

predilecŃie cord şi r<strong>in</strong>ichi) 12 . PrezenŃa microalbum<strong>in</strong>uriei identifică pacienŃii la risc pentru
mortalitate cardiovasculara, precum şi pe cei cu risc crescut de complicaŃii microvasculare
(ret<strong>in</strong>opatie şi neuropatie) 13 . Microalbum<strong>in</strong>uria poate ajuta la stratificarea pacienŃilor care necesită
management al riscului cardiovascular riguros.
Concluzii
La pacienŃii hipertensivi, prezenŃa diabetului zaharat exercită un efect negativ semnificativ
asupra disfuncŃiei endoteliale, respectiv asupra afectării microvasculare, rigidităŃii arteriale şi
remodelării arteriale.
BOLI PROFESIONALE PRIN AFECTIUNI MUSCULOSCHELETALE
DORSOLOMBARE IN JUDETUL MARAMURES
Dr. Triff Dor<strong>in</strong>
Sectia Medic<strong>in</strong>a Muncii,
Spitalul Judetean de Urgenta “Dr. Constant<strong>in</strong> Opris”
Baia Mare
INTRODUCERE
Încadrarea afecŃiunilor musculoscheletale este diferită în Ńările Uniunii Europene mergând
de la recunoaşterea ca boli profesionale doar a afecŃiunilor coloanei vertebrale lombare(Germania)
până la cele ale diferitelor componente ale aparatului locomotor cauzate de exemplu de munca la
videoterm<strong>in</strong>ale(Olanda).
În România, până <strong>in</strong> 2006, Normele generale de protecŃie a muncii ale M<strong>in</strong>isterului Muncii
şi SolidarităŃii Sociale şi ale M<strong>in</strong>isterului SănătăŃii şi Familiei nr 508/933/2002 <strong>in</strong>dicau ca şi boli
profesionale declarabile ale sistemului osteo-musculo-articular şi ale Ńesutului conjunctiv
următoarele grupe: s<strong>in</strong>ovite şi tenos<strong>in</strong>ovite, bursite, epicondilite, artroze cronice, periartrite iar ca
noxă generatoare: mişcările repetitive, poziŃiile extreme şi/sau forŃate ale articulaŃiilor,
suprasolicitare şi presiuni prelungite asupra articulatiilor, supraîncordarea şi traumatizarea
articulatiilor, vibratiile, microclimatul nefavorabil.
Hotărârea nr. 1.425 d<strong>in</strong> 11 octombrie 2006 a Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a prevederilor Legii securităŃii şi sănătăŃii în munca nr. 319/2006 aduce în plus la grupa
bolilor profesionale declarabile ale sistemului osteo-musculo-articular şi ale Ńesutului conjunctiv şi
deformări ale coloanei vertebrale, discopatii, <strong>in</strong>clusiv hernia de disc, fracturi osoase fără a mai fi
menŃionată ca şi noxă generatoare posibilă microclimatul nefavorabil.
ARIA DE APLICARE
D<strong>in</strong>tre solicitarile osteomusculoarticulare cele ale dorsolombare au o frecventa crescuta. Se
considera ca portiunea trunchiului situata desupra vertebrei lombare L5 sust<strong>in</strong>e cca 30% d<strong>in</strong>
greutatea corpului. Discul <strong>in</strong>tervertebral poseda proprietati vasco-elastice, care pot fi depasite pr<strong>in</strong>
durata crescuta de aplicarea a unor forte de mica amplitud<strong>in</strong>e sau pr<strong>in</strong> sarc<strong>in</strong>i excesive aplicate pe o
perioada scurta. Analiza fortelor biomecanice d<strong>in</strong> timpul unor manevrari manuale si a ridicarii de
greutati au <strong>in</strong>dicat impactul <strong>in</strong> primul rand asupra zonei lombosacarate pr<strong>in</strong>: forta gravitationala,
greutatea proprie a corpului (forte externe), tensiunea dezvoltata <strong>in</strong> muschii profunzi lombari si ai
peretelui abdom<strong>in</strong>al (forte <strong>in</strong>terne), presiunea d<strong>in</strong> cavitatile <strong>in</strong>terne (<strong>in</strong>tratoracica si
<strong>in</strong>traabdom<strong>in</strong>ala), forte transmise pr<strong>in</strong> coloana vertebrala. În practică, ponderea, în acord cu
def<strong>in</strong>iŃia bolii profesionale, a microclimatului nefavorabil ca şi unică noxă cauzatoare caracteristică
locului de muncă sau de suprasolicitare a aparatului osteomusculoarticular este dificil de

demonstrat, aceasta situându-se mai degrabă în grupa factorilor favorizanŃi ai bolii profesionale sau
ca noxă profesională în cadrul bolilor aparatului osteo musculo articular legate de profesie.
METODA
D<strong>in</strong>tre consultatiile efectuate <strong>in</strong> <strong>in</strong>tervalul 2005- 2007 <strong>in</strong> ambulatorul de medic<strong>in</strong>a muncii s-
au ales cazurile semnalizate ca boli profesionale pr<strong>in</strong> afectiuni musculoscheletale dorso- lombare.
Studiul este de tip descriptiv retrospectiv..
REZULTATE
In 2005 au fost semnalizate un numar de 55 boli profesionale iar <strong>in</strong> anul 2006, 62 cazuri de
boala profesionala. In tot acest <strong>in</strong>terval, fost semnalizat un s<strong>in</strong>gur caz de boala profesionala pr<strong>in</strong>
suprasolicitarea aparatului locomotor, <strong>in</strong> anul 2006, la o baler<strong>in</strong>a cu o expunere de 18 ani
diagnosticul mentionat fi<strong>in</strong>d de gonartroza stanga profesionala.
In 2007 au fost efectuate 113 semnalizari de boli profesionale catre ASP Maramures.
D<strong>in</strong>tre aceste 14 cazuri(cca 12%) au apart<strong>in</strong>ul afectiunilor musculoscheletale dorsolombare.
D<strong>in</strong>tre acestea, sexului mascul<strong>in</strong> au apart<strong>in</strong>ut 13 cazuri, <strong>in</strong>tr-un caz fi<strong>in</strong>d vorba de o fosta angajata.
In anul 2008 s-au semnalizat 4 cazuri de boli profesionale pr<strong>in</strong> afectiuni musculoscheletale
dorsolombare ale aparatului locomotor toate fi<strong>in</strong>d afectiuni ale coloanei vertebrale lombare, la
pacienti de sex mascul<strong>in</strong>.
Toate cazurile au apart<strong>in</strong>ut sectorului m<strong>in</strong>ier, fi<strong>in</strong>d confirmate pr<strong>in</strong> eliberarea fisei BP2.
Intervalul de varsta <strong>in</strong> care s-au <strong>in</strong>cadrat cazurile a fost 39-58 ani cu o medie generala de 46,88 ani
si un modul al valorilor de 40 (3 cazuri au avut varsta de 40 ani <strong>in</strong> momentul declararii). Media de
varsta la barbati <strong>in</strong> momentul declararii a fost de 46,5 ani iar durata medie de expunere la noxele
profesionale 24 ani cu variatii <strong>in</strong>tre 14 si 34 de ani.. Cazul apart<strong>in</strong>and sexului fem<strong>in</strong><strong>in</strong> avut 52 ani la
data declararii.
Ca si ocupatii, 5 cazuri au fost mecanici subt., 4 cazuri lacatusi, 2cazuri conducatori auto, 1 caz
muncitor necalificat si 1 caz operator laborator, 2 cazuri electrician subt, 2 m<strong>in</strong>er, 1 caz vagonetar.
Ca si unitati primul loc cu 9 declarari apart<strong>in</strong>e EM Borsa iar locul 2 UP Flotatia Centrala cu
3cazuri, E.M.Baiut cu 2 cazuri. Urmeaza cu cate un caz fiecare EM Aurum, IPEG, SC Cuart, EM
Baia Sprie.
Diagnosticele mentionate sunt <strong>in</strong> 16 cazuri discopatie lombara cu diferite forme cl<strong>in</strong>ice, 2
cazuri cu spondilartroze.
Se constata afectarea predom<strong>in</strong>anta la nivelul L4-L5 si L5-S1 pentru discopatiile pr<strong>in</strong>
manipulare de greutati.
Cele 2 cazuri de a caror noxa generatoare a fost considerata vibratiile, avand ocupatiile de
conducatori auto pe mas<strong>in</strong>i de mare tonaj, au avut <strong>in</strong> fapt o expunere comb<strong>in</strong>ata cu manipulare de
greutati si expunere medie de 17 ani la aceste noxe.
In 14 d<strong>in</strong> cele nou cazuri de afectiuni musculoscheletale dorsolombare, diagnosticul pr<strong>in</strong>
audiometrie si examen ORL a <strong>in</strong>dicat prezenta hipoacuziei de perceptie bilaterale,
Alte diagnostice asociate bolii profesionale au fost:
toate cazurile au prezentat diagnostic asociat d<strong>in</strong> partea aparatului respirator:
-BPOC <strong>in</strong> 8 cazuri, toate avand si diagnosticul de hipoacuzie de perceptie bilaterala, si expunere
profesionala asociata, la pulberi silicogene, vibratii zgomot, <strong>in</strong>tre 18 si 33 ani. Cele 4 cazuri cu
BPOC au fost declarate la varste cupr<strong>in</strong>se <strong>in</strong>tre 42 si 56 de ani.
- Bronsita cronica <strong>in</strong> 8 cazuri, <strong>in</strong>tr 5 avand o componenta cu disfunctie ventilatorie obstructiva
Toate cazurile au prezentat <strong>in</strong> antecedente, la locul de munca, lombalgii, episodic, de
<strong>in</strong>tensitate variabila, ulterior efortului fizic. Nu s-au efectuat radiografii ale coloanei vertebrale
lombare, consult de specialitate, primele episoade algice fi<strong>in</strong>d considerate “obisnuite” pr<strong>in</strong>tre
lucratorii respectivi.
CONCLUZII
Toate cazurile au fost declarate dupa ce lucratorii au <strong>in</strong>cetat sa mai lucreza la locurile de

munca d<strong>in</strong> sectorul m<strong>in</strong>ier respectiv. Diagnosticul s-a bazat <strong>in</strong> toate cazurile pe evidentierea
expunerii profesionale d<strong>in</strong> antecedente. Sectorul m<strong>in</strong>ier, cunoscut pentru locurile de munca cu
suprasolicitare crescuta d<strong>in</strong> partea aparatului locomotor si noxele asociate: pulberi silicogene,
zgomot , vibratii, microclimat rece si umed a fost responsabil de toate cazurile declarate, pr<strong>in</strong>
aceasta si retroactiv. Practic la toate cele 14 cazuri de diagnOstic asociat de hipoacuzie de perceptie
se poate lua <strong>in</strong> calcul caracterul profesional al deficitului auditiv.
Astfel, aceste boli profesionale, desi declarate doar ca patologie d<strong>in</strong> partea coloanei vertebrale, pot
fi considerate de fapt asocieri de boli profesionale. Hotărârea nr. 1.425 d<strong>in</strong> 11 octombrie 2006 a
Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităŃii şi
sănătăŃii în munca nr. 319/2006 aducand în plus la grupa bolilor profesionale declarabile ale
sistemului osteo-musculo-articular şi ale Ńesutului conjunctiv şi deformările coloanei vertebrale,
discopatii, <strong>in</strong>clusiv hernia de disc, fracturi osoase a facut posibila, simplificand <strong>in</strong>cadrarea si pr<strong>in</strong>
aceasta si declararea, ca profesionala, a acestei patologii.
Nota. Datele prov<strong>in</strong> d<strong>in</strong> evidentele Sectiei de Medic<strong>in</strong>a Muncii: foile de observatii, registrele de
semnalizari si consultatii
Bibliografie:
[1] Morbiditatea profesională în România în 2003- Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Centrul
NaŃional de Coordonare Metodologică şi Informare Priv<strong>in</strong>d Bollile Profesionale, Registrul Operativ
al Bolilor Profesionale, 2004
[2] Normele generale de protecŃie a muncii ale M<strong>in</strong>isterului Muncii şi SolidarităŃii Sociale şi ale
M<strong>in</strong>isterului SănătăŃii şi Familiei nr 508/933/2002
[3] Hotărârea nr. 1.425 d<strong>in</strong> 11 octombrie 2006 a Guvernului pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităŃii şi sănătăŃii în munca nr. 319/2006
[4] Ergonomie: Pr<strong>in</strong>cipii si aplicatii <strong>in</strong> sistemul medical, C. Mihalache, V. Oprea, B. Constant<strong>in</strong>,
Ed. Gr.T.Popa, Iasi, 2003
[5] Medic<strong>in</strong>a Muncii:orientare, patologie, practica. Mircea Tat, Ed. Viata Medicala Romaneasca,
Bucuresti, 1999
Capacanele alimentaŃiei „moderne”
Dr V<strong>in</strong>cze Eva, medic specialist diabet, nutriŃie şi boli metabolice
“Hrana trebuie să fie medicamentul tău,
şi nu medicamentul hrana ta” (Hippocrates)
În timp ce şti<strong>in</strong>Ńa a reuşit să eradicheze multe d<strong>in</strong> bolile sărăciei, omenirea a început să se
confrunte tot mai serios cu aşa numitele “boli ale civilizaŃiei”. Potrivit unor studii americane,
pr<strong>in</strong>cipalele cauze ale morŃii în secolul 22 vor fi bolile confortului sau ale prosperităŃii, mult mai
periculoase decât arma nucleară, manipularea genetică, globalizarea, încălzirea globală sau
terorismul.(1) Schimbările care au <strong>in</strong>tervenit cu progresele civilizaŃiei au dus la modificarea
<strong>in</strong>dicatorilor de sănătate şi la schimbarea patologiei în ultimul secol. Pr<strong>in</strong>cipala consec<strong>in</strong>Ńă este o
creştere substanŃială şi îngrijorătoare a excesului de greutate şi a obezităŃii mai ales în tările
europene si cont<strong>in</strong>entul nord-american, ceea ce atrage atenŃia asupra comportamentului nutriŃional
neadecvat al omului modern.
Caracteristicile pr<strong>in</strong>cipale ale stilului de viaŃă negativ: (2)
H. alimentaŃia dezechilibrată
I. sedentarismul
J. fumatul
K. poluanŃii
L. stresul

M. excesul de alcool
N. abuzul de medicamente
O. dezechilibrul spiritual si moral
Patologia secolului XXI este dom<strong>in</strong>ată de următoarele sufer<strong>in</strong>Ńe: moarte subită, cel mai adesea
de cauză cardiovasculară (hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică), cancer, diabet zaharat,
ateroscleroză, boli imune, dislipidemie. În <strong>in</strong>cidenŃa cazurilor de cancer, factorii dietetici reprez<strong>in</strong>tă
cea de a doua cauză care conduce la <strong>in</strong>stalarea maladiei, pe primul loc aflându-se fumatul .(3)
Conform raportului OrganizaŃiei Mondiale a SănăŃăŃii d<strong>in</strong> 2002 obezitatea reprez<strong>in</strong>tă una d<strong>in</strong>tre
cele mai grave probleme de sănătate publică la începutul secolului al XXI-lea.(4) International
Obesity Task Force (IOTF) estimează ca în prezent aproximativ 1,1 miliarde de persoane sunt
supraponderale, iar d<strong>in</strong>tre acestea, 320 de milioane sunt obeze. Mai mult de 2,5 milioane de decese
anual sunt atribuite creşterii IMC, iar această cifră probabil că se va dubla până în 2030. În
majoritatea Ńărilor d<strong>in</strong> Europa mai mult de jumătate d<strong>in</strong> populaŃie este supraponderală, iar 20-30%
este obeză.(5) Un fapt îngrijorător este creşterea obezităŃii la copii si adolescenŃi.
În România există în prezent aproximativ patru milioane de obezi, numărul copiilor
supraponderali fi<strong>in</strong>d <strong>in</strong> cont<strong>in</strong>uă creştere. Conform unui studiu realizat de Compania Farmaceutică
Zentiva prevalenŃa obezităŃii în România este de peste 37% în cadrul populaŃiei (6), deşi este greu
de estimat o cifră reală datorită faptului că obezitatea nu este cupr<strong>in</strong>sã în lista bolilor pentru care se
Ń<strong>in</strong> evidenŃe speciale.
Cauzele obezităŃii:
Obezitatea este o tulburare foarte complexă, determ<strong>in</strong>ată de o multitud<strong>in</strong>e de factori. Este
rezultatul <strong>in</strong>teracŃiunilor d<strong>in</strong>tre factorii genetici, de mediu (obiceiuri socio-culturale; urbanizare;
media/publicitate; climă; disponibilitatea hranei; existenta facilităŃilor pentru desfaşurarea de
activităŃi fizice; politici si educaŃie pentru sănătate) şi comportamentali, ce determ<strong>in</strong>ă un
dezechilibru între aportul alimentar (crescut) si activitatea fizică (mult redusă).
Obezitatea ca factor de risc:
Obezitatea afectează starea de sănătate a <strong>in</strong>dividului, fi<strong>in</strong>d un factor de risc <strong>in</strong>dependent de
creştere a mortalităŃii d<strong>in</strong> nenumarate alte cauze, pr<strong>in</strong>tre care: maladiile cardiovasculare,
hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, <strong>in</strong>sul<strong>in</strong>orezistenŃa şi diverse forme de
cancer. Rezultatele studiului Fram<strong>in</strong>gham au relevat că, greutatea corporală este al treilea factor ca
importanŃă, după vârsta şi hiperlipidemie, în prezicerea bolii coronariene la bărbat.(7)
Consec<strong>in</strong>Ńele psihosociale <strong>in</strong>clud capacitatea limitată de activitate fizică şi muncă, scăderea
aprecierii propriei persoane, riscul de stigmatizare si discrim<strong>in</strong>are socială.
ImplicaŃiile economice ale obezităŃii sunt foarte mari d<strong>in</strong> cauza impactului atât asupra
<strong>in</strong>dividului (starea de sănătate), cât şi asupra societăŃii (scăderea productivităŃii persoanelor afectate,
morŃi premature, costuri legate de tratament).
Obezitatea <strong>in</strong>fantilă <strong>in</strong> momentul de faŃă, este considerată o criză sanitară. Circa 20% d<strong>in</strong>tre
copii sunt supraponderali, d<strong>in</strong> care o treime obezi.(4) Gravitatea situaŃiei constă în faptul că
obezitatea <strong>in</strong>fantilă se află la orig<strong>in</strong>ea bolilor care se manifestă de regulă la adulŃi, precum diabetul
zaharat de tip 2. T<strong>in</strong>erii supraponderali au tend<strong>in</strong>Ńa de a-şi conserva excesul de greutate pe parcursul
întregii vieŃi adulte şi au toate şansele să dev<strong>in</strong>ă mai târziu obezi.
Factorii genetici conferă doar susceptibilitate unor persoane de a dezvolta obezitate, se pare
că rolul major îl joacă factorul comportamental şi factorii de mediu. D<strong>in</strong> păcate copiii sunt d<strong>in</strong> ce <strong>in</strong>
ce mai puŃ<strong>in</strong> activi, marea majoritate a timpului fi<strong>in</strong>d petrecută <strong>in</strong> faŃa calculatorului şi a
televizorului. De remarcat, că alimentele de tip fast food sunt cele mai mediatizate pr<strong>in</strong> reclame, iar
populaŃia Ń<strong>in</strong>tă sunt adesea copii.
Conceptul alimentaŃiei s-a schimbat în ultimul secol: nu mai reprez<strong>in</strong>tă doar hrana necesară

pentru susŃ<strong>in</strong>erea vieŃii, ci dev<strong>in</strong>e d<strong>in</strong> ce în ce mai mult un simbol al nivelului de trai, o sursă de
plăcere.
Să urmărim pe scurt care sunt aspectele negative ale stilului de viaŃă modern, cu care se
confruntă majoritatea populaŃiei d<strong>in</strong> Ńările dezvoltate:
- abuzul cantitativ de alimente; lipsa cumpătării; în Ńările civilizate cantitatea de alimente
consumate zilnic este mult mai mare decât ar fi necesar. Surplusul de calorii se datorează folosirii
fără discernământ a alimentelor hipercalorice, raf<strong>in</strong>ate (grăsimi raf<strong>in</strong>ate, băuturi zaharate, glucide
simple respectiv zahăr raf<strong>in</strong>at). O altă latură a „progresului” uman este <strong>in</strong>ventarea alimentelor „fast
food”, produse cu preperare rapidă, la care apelează omul modern, permanent <strong>in</strong> criză de timp. D<strong>in</strong>
păcate aceste tipuri de alimente au o densitate calorică mare, furnizând calorii „goale”, fără alŃi
nutrienŃi.
- folosirea abuzivă a cărnii, grăsimilor animale, alimentelor excitante: consumul excesiv de
carne este unul d<strong>in</strong>tre factorii alimentari consideraŃi responsabili pentru creşterea mortalitaŃii pr<strong>in</strong>
bolile cardio-vasculare, deoarece implică creşterea paralelă a consumului de grăsimi animale,
bogate în colesterol şi acizi graşi saturaŃi (ambele cu potenŃial aterogenic), dar şi creşterea
producŃiei endogene de acid uric, cu pericolul <strong>in</strong>ducerii hiperuricemiei ale cărei pr<strong>in</strong>cipale
manifestări sunt guta si litiaza urică.
- folosirea exclusivă (sau abuzivă) a pâ<strong>in</strong>ii albe; sărăcia de fibre alimentare (celuloza,
hemiceluloza, pect<strong>in</strong>e) este asociată cu multe boli: constipaŃia, diverticuloza, hernia hiatală,
hemoroizii, varicele, cancerul de colon şi rect. Pâ<strong>in</strong>ea şi cerealele, ar putea în mod normal să fie o
sursă importantă de fibre alimentare, cu o condiŃie: cerealele să fie utilizate sub forma lor <strong>in</strong>tegrală.
În op<strong>in</strong>ia multor nutriŃionişti raf<strong>in</strong>area excesivă a fă<strong>in</strong>ei practicată în alimentaŃia modernă a
<strong>in</strong>fluenŃat mult starea de sănătate a populaŃiei.
- abuzul de zahăr; este un aliment obŃ<strong>in</strong>ut pr<strong>in</strong>tr-un grad înalt de raf<strong>in</strong>are, conŃ<strong>in</strong>e 99,8%
zaharoză, este lipsit complet de alte trof<strong>in</strong>e, conŃ<strong>in</strong>e aditivi chimici. Zahărul <strong>in</strong>tră în compoziŃia
multor produse alimentare, fără ca prezenŃa lui să fie remarcată. Aşa-numiŃii "înlocuitori naturali" ai
zahărului (de ex. mierea), se <strong>in</strong>clud şi ei în categoria glucidelor simple şi ca urmare trebuie să se
Ń<strong>in</strong>ă cont de aceeaşi limită maximă admisă pentru această grupă.
- excesul de sare; studiile arată o legătură între excesul de sare şi <strong>in</strong>cidenŃa hipertensiunii
arteriale şi a atacului vascular cerebral. Aportul excesiv de sare se explică nu numai pr<strong>in</strong> obiceiul
<strong>in</strong>divizilor de a adăuga prea multă sare sau pr<strong>in</strong> obişnu<strong>in</strong>Ńa bucătăreselor de a adăuga o cantitate
mare de sare. S-a constatat că o cauză favorizantă a depăşirii necesarului de sare este folosirea pe
scară largă a produselor alimentare <strong>in</strong>dustriale, a conservelor şi semipreparatelor. Se înŃelege de la
s<strong>in</strong>e că aceste produse au un conŃ<strong>in</strong>ut mare de sare datorat tehnologiei de preparare sau conservare.
- abuzul de alcool; majoritatea studiilor pledează pentru consumul cu moderaŃie a
alcoolului, cafelei, ceaiului; un lucru care nu trebuie uitat este calitatea acestor produse, faptul că
pot fi falsificate sau aditivate foarte mult: ceaiul cu diferite arome, cafeaua cu diferite E-uri,
băuturile alcoolice cu diferite substanŃe de limpezire, stabilizare, etc.
- poluarea alimentelor cu <strong>in</strong>secticide şi diferiŃi aditivi (amelioratori de gust, miros, culoare)

- tratarea pamântului cu îngrăşăm<strong>in</strong>te chimice
- tratarea termică abuzivă, prelucrarea excesivă a hranei şi renunŃarea aproape pe nesimŃite
la alimentele crude, reprez<strong>in</strong>tă un m<strong>in</strong>us serios al civilizaŃiei noastre ; d<strong>in</strong> lipsă de timp sau d<strong>in</strong>
comoditate cumpărăm semifabricate, conserve, mezeluri. Aceste produse au cantităŃi mari de sare,
grăsimi, conservanŃi. Ca rezultat, vitam<strong>in</strong>ele, m<strong>in</strong>eralele, enzimele se pierd si rămân calorii, sare,
colesterol, grăsimi.
- poluarea alimentelor cu conservanŃi alimentari ; companiile d<strong>in</strong> <strong>in</strong>dustria alimentară în
strădu<strong>in</strong>Ńa lor de a fabrica produse care să corespundă cer<strong>in</strong>Ńelor pieŃii (gust, miros, aspect exterior,
ambalare) dar mai ales care să aibă un preŃ scăzut pentru a face faŃă concurenŃei, folosesc d<strong>in</strong> ce în
ce mai mulŃi aditivi alimentari. S-a constatat <strong>in</strong>să, că anumiŃi aditivi pe care le consumăm <strong>in</strong>
fiecare zi, au <strong>in</strong>fluenŃe nefaste asupra sănătăŃii, favorizând <strong>in</strong>toxicarea sistematică a organismului.
În România majoritatea produselor comercializate conŃ<strong>in</strong> aditivi alimentari cu efecte nocive pe
termen lung. Mâncăm <strong>in</strong> medie 2.5 kg de E-uri pe an. Lista aditivilor alimentari (E-uri) aprobaŃi de
diferite Ńări este foarte mare (cca. 1200). De regulă, după un număr de ani de folosire a acestor
aditivi se ajunge la concluzia că sunt dăunatori sănătăŃii, se <strong>in</strong>terzic şi se aprobă alŃii, cu care, după
câŃiva ani, se procedează la fel.(13)
- folosirea excesivă a băuturilor răcoritoare chimizate
- folosirea în fermele zootehnice a unui sistem de hrănire a animalelor îndepartat mult de la
„natural” (se folosesc abuziv antibiotice, hormoni, sedative, anabolizante, vitam<strong>in</strong>e)
- scurtarea nepermisă a perioadei de alăptare a sugarului
- apariŃia pe piaŃa alimentară a organismelor modificate genetic (OMG); d<strong>in</strong> dor<strong>in</strong>Ńa de a
asigura hrana zilnicã milioanelor de locuitori ai planetei, recent au fost create plante transgenice cu
importantă majoră în alimentaŃie, cum sunt porumbul si cartofii rezistenŃi la <strong>in</strong>secte, fasolea, soia
tolerantă la glifosfat, tomatele cu coacere întârziată şi conŃ<strong>in</strong>ut ridicat de substantă solidă etc,
precum şi animale transgenice, obŃ<strong>in</strong>ute cu ajutorul tehnicilor de <strong>in</strong>g<strong>in</strong>erie geneticã. OMG
constituie, pe plan mondial, subiectul unor dezbateri vehemente. OrganizaŃiile de mediu şi cele
sanitare îşi exprimă îngrijorarea în ceea ce priveşte impactul lor asupra mediului, ecosistemului şi,
implicit, asupra fi<strong>in</strong>Ńei umane. (11)
Câteva cuv<strong>in</strong>te despre vegetarianism. Statisticile arată că vegetarienii au o <strong>in</strong>cidenŃă mai
mică a bolilor cardiovasculare, a hipertensiunii arteriale, a cancerului (în special cel de colon si de
sân). Studiile efctuate pe cei care au o dietă de tip vegetarian au dovedit că plantele sunt surse
variate de prote<strong>in</strong>e cu conŃ<strong>in</strong>ut adecvat de am<strong>in</strong>oacizi esenŃiali şi neesenŃiali. Prote<strong>in</strong>ele d<strong>in</strong> soia s-
au dovedit a avea o valoare nutritivă similară celor de orig<strong>in</strong>e animală. Cerealele <strong>in</strong>tegrale,
sem<strong>in</strong>Ńele, oleag<strong>in</strong>oasele sunt bogate în ceea ce organismul are nevoie (prote<strong>in</strong>e de calitate, lipide
nesaturate, glucide de calitate, fibre, vitam<strong>in</strong>e, săruri m<strong>in</strong>erale, carotenoizi, substanŃe fitochimice )
si sărace în ceea ce organismul nu are nevoie (grăsimi saturate, colesterol, aditivi alimentari).
Dezavantejele dietei vegetariene sunt legate de posibile carenŃe de vitam<strong>in</strong>a B12, vitam<strong>in</strong>a D,
calciu, fier, iod, z<strong>in</strong>c.(10) Deşi regimul alimentar promovat de OrganizaŃiile medicale naŃionale şi
<strong>in</strong>ternaŃionale nu poartă titulatura explicită a alimentaŃiei vegetariene, normele formulate se
suprapun în esenŃă cu pr<strong>in</strong>cipiile generale ce def<strong>in</strong>esc regimul vegetarian. Practic, regimul alimentar

echilibrat unanim acceptat de specialişti, exploatează d<strong>in</strong> pl<strong>in</strong> avantajele regimului vegetarian.
Iată o s<strong>in</strong>teză a direcŃiilor trasate în ceea ce priveşte alimentaŃia, de către pr<strong>in</strong>cipalele organizaŃii
cu cea mai înaltă autoritate în materie (OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii, AsociaŃia Americană de
Cardiologie şi Societatea Americană de Oncologie) (11):
• Reducerea aportului total de grăsimi sub 30% d<strong>in</strong> aportul energetic zilnic
• Reducerea aportului de grăsimi saturate sub 10% d<strong>in</strong> aportul energetic zilnic
• Limitarea aportuuil caloric în aşa fel încât să păstraŃi o greutate corporală ideală
• Creşterea aportului de glucide complexe şi reducerea aportului de glucide raf<strong>in</strong>ate (zahăr
raf<strong>in</strong>at

adulŃi.(8)
Bibliografie:
1.Diseases of comfort: primary cause of death <strong>in</strong> the 22nd century ... B. C K Choi, D. J.
Hunter, W. Tsou, and P. Sa<strong>in</strong>sbury, jech.bmj.com/cgi/content/full
2. Stilul de viata actual si bolile prosperitatii, Prof. Dr. Dan Cheta, Institutul National de
Diabet, Nutritie si Boli Metabolice “Prof. N.Paulescu’, Bucuresti, Universitatea de Medic<strong>in</strong>a si
Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti, 25.04.2008
3. Diet, nutrition, and the prevention of chronic diseases. Report of a WHO Study Group.
Geneva, World Health Organization, 1990(WHOTechnical Report Series, No. 797)
4.World Health Organization Statistical In<strong>format</strong>ion System World Health Report Annual
report on global public health and key statistics,2002
5. IDF Diabetes Atlas - Prevalence of obesity
www.eatlas.idf.org/Obesity_and_type_2_diabetes/ Prevalence_of_obesity/
6.ROmedic - stiri si noutati medicale | Prevalenta obezitatii <strong>in</strong> Romania este de 37 la suta la
populatia adulta.
www.romedic.ro/.../Prevalenta_obezitatii_<strong>in</strong>_Romania_este_de_37_la_suta_la_populatia_adulta
7. Fram<strong>in</strong>gham Heart Study ongo<strong>in</strong>g medical study adm<strong>in</strong>istered by the National Heart, Lung
and Blood Institute, (NHLBI), documentation of first fifty years (1948-1998), medical data
...www.fram<strong>in</strong>gham.com/heart
8. Un stil de viaŃă sănătos - CNA , Dr. Dan Mircea CheŃa, ConferenŃiar Dr. Gabriela Radulian,
Prof. Dr. Nicolae Hâncu şi Prof. Dr. Mariana Graur.www.cna.ro/article
9. Alimentatia dietetica a omului sanatos si a omului bolnav, Prof. univ. dr. doc Iulian M<strong>in</strong>cu,
Bucuresti,2007
10.Tratat de nutritie, Conf. Dr. Gabriela Negrisanu, Timisoara, 2005
11.Organisme modificate genetic, ANAMOB- Romanian National Association of Flour
Mill<strong>in</strong>g and Bak<strong>in</strong>g Industries, www.anamob.ro/dezb
12. Proposed Second WHO European Action Plan for Food and Nutrition Policy 2007–2012,
Regional Committee for Europe, Fifty-seventh session, Belgrade, Serbia, 17–20 September
2007
RECONSTRUCTIA DEFECTELOR NAZALE
Dr. Ioana Astani – medic primar ORL
TREBUIE INTRODUS ARTICOLUL
RASFOIND REVISTE MEDICALE

PAGINI MEDICALE BARLADENE NR.122-123/2008
D<strong>in</strong> bogatul numar al prestigioasei publicatii editate de Colegiul Medicilor d<strong>in</strong>
judetul Vaslui vom mentiona cateva <strong>articole</strong> de specialitate . Astfel , sub semnatura dr. Gh.
Lazaroniu (Craiova) relevam articolul “ Interferonii , substante imunomodulatorii si anti –
neoplazice “, apoi “Particularitatile tratamentului chirurgical <strong>in</strong> peritonitele neglijate si rata
fatalitatii “ (I), realizat de dr.G.Statescu (Pascani).
Vom mai am<strong>in</strong>ti materialul “Cercetari cl<strong>in</strong>ico-epidemiologice priv<strong>in</strong>d
pr<strong>in</strong>cipalele cauze de morbiditate asistata <strong>in</strong> Spitalul Cl<strong>in</strong>ic Militar de Urgenta Iasi, <strong>in</strong>
perioada 1999 – 2007”, autori: col. Dr. Corneliu Botez si Dr. Isabella Brusbu. De asemenea
articolul scris de prof.dr. Corneliu Sabetay (Craiova) sub titlul
“Litiaza ur<strong>in</strong>ara la copil –sem<strong>in</strong>ar “.
Cu ocazia impl<strong>in</strong>irii a 2050 de ani de la nasterea si 1990 de ani de la moartea lui
Publius Ovidius Naso, prof. Ovidiu Drimba publica studiul “Posteritatea lui Ovidiu”. Prof.Dr.
Monica Plahteanu (Iasi) este autoarea articolului “Ecouri ale anului francofoniei <strong>in</strong> medic<strong>in</strong>a
romaneasca” . Mai relevam un “Eseu despre evolutionism si creationism “ scris de dr. L.
Domnisoru (Galati).
Prof. dr. Paul Cernea (Craiova) a realizat materialul “ Afectiuni oculare la
pictori: Camille Pissarro”, <strong>in</strong> timp ce dr. Ioan Ietcu (Suceava) se refera la “Simboluri
brancusiene la un Congres Medical International , Bucuresti, martie, 2008”. Sor<strong>in</strong> Griguta
este autorul articolului <strong>in</strong>titulat “Barbierii (sec.XVII -XVIII)”. Mai relevam editorialul
“Prutul- granite Uniunii Europene – zidul d<strong>in</strong>tre Basarabia si Romania” (Stud. Ir<strong>in</strong>a
Corobcenco – Iasi).
“Biblioteca Medicala “ ofera cititorilor ; “O istorie medicala a cunoasterii “ –
prof.dr. Dana Baran, “Durerea <strong>in</strong> cancer” – Dr. Do<strong>in</strong>a Pagu, “Ghid de Urgente <strong>in</strong> Geriatrie”
– prof.dr. Rodica Ghiuru (subredactia) , “Gastroplastiile “- dr. Alex Ionescu, “Tehnici
chirurgicale uzuale <strong>in</strong> traumatismele osteo-articulare “ – O. Alexa, “Rasfo<strong>in</strong>d caietele de
memorii ale prof. M. Bals”- prof. dr. Mircea Angelescu.
La rubrica “Medic<strong>in</strong>a si literatura” sunt mentionate cateva noi aparitii
editoriale. Astfel: “Memorie resuscitate”- Nicolae Radu, “ Radac<strong>in</strong>a de foc “ – Grigore Vieru,
“Eu, strabunica mea” – Elena Cardas, “Pr<strong>in</strong>cipesa Elena Bibescu, marea pianista”- C.D.
Zelet<strong>in</strong>, “Preludiu”- Radu Lupean.
D<strong>in</strong>tre revistele medicale romanesti aparute <strong>in</strong> ultima perioada sunt evidentiate:
“ Revista Romana de Medic<strong>in</strong>a Muncii” – nr.3/2007 (Dr. Felix Marian) ,
“ Medic<strong>in</strong>a moderna” – nr.12/2007 (Maria Dorofte) ca si “Craiova Medicala”- nr.1-2 (Dr.
Adel<strong>in</strong>a Vladu).
Iata asadar un numar bogat si diversificat – ca de obicei al acestei
b<strong>in</strong>ecunoscute reviste aflata sub coordonarea neobositului dr. Nicu Botezatu.
Baia Mare, 24.05.2008
Dr. Felix MARIAN
MEDITAłIE DESPRE ESENłA VIEłII
Dr. Iosif Anderco – Se<strong>in</strong>i

1. Ce este viaŃa? Răspunsul medico-filozofic: viaŃa este forma concretă a fi<strong>in</strong>Ńei, pr<strong>in</strong> care cu
ajutorul corpului va fi capabil să realizeze scopul existenŃei.
Corpul în sens filozofic este un automat biologic, care în mod necunoscut se conexează
cu spiritul. ViaŃa deci realizează un Ńel, şi în acest proces este ajutat de către energia psihică
(EP), care însăşi este o energie asigurată transcedentral.
ViaŃa în s<strong>in</strong>e este un fenomen spritual. Spiritul pr<strong>in</strong> EP va face corpul viu, deci pr<strong>in</strong>
funcŃii va face capabilă să ajungă asemănător ei. Corpul doar deserveşte spiritul cu ajutorul
funcŃiilor.
Filozofia <strong>in</strong>terpretează lumea şi fenomenel <strong>in</strong>tegral, şti<strong>in</strong>Ńele le comentează în detaliu.
ViaŃa în <strong>in</strong>tegritatea sa este rezultatul energiilor lumii, care atât între ei, cât şi cu lumea
sunt în contact.
ViaŃa însă în totalitatea ei este mai mult decât energie. Partea vieŃii ce se poate
considera deja transcedental, este parte a spiritului, iar spiritul nu se poate încadra între
energiile pământeşti. Spiritul este mai mult decât aceasta. Conşti<strong>in</strong>Ńa ca fenomen aparŃ<strong>in</strong>ând
la a patra categorie biologică, în anumite condiŃii este în contact cu spiritul: pr<strong>in</strong> artă, pr<strong>in</strong>
religie, pr<strong>in</strong> filozofie.
ViaŃa este deci parŃial energie, iar parŃial fenomen spiritual. Contactul vieŃii cu lumea şi
cu energiile lumii au ca rezultat că viaŃa arată d<strong>in</strong>colo de posibilităŃile pământeşti, şi chiar
dirijarea vieŃii arată d<strong>in</strong>colo de posibilităŃile <strong>in</strong>formaŃionale ale pământului. Când omenirea
înşiră în părŃi conexiunile lumii, deja se pierde posibilitatea de înregistrare a realităŃilor. Aici
va trebui luat în considerare conexiunea cu apa.
Filozofia nu va <strong>in</strong>fluenŃa activitatea practică a medicului, ci-i va da un punct de sprij<strong>in</strong>,
de a aşeza în lume pe bolnav. Aprecierea bolnavului într-un orizont mai larg va fi foarte
optimă pentru medic.
Chiar dacă este vorba doar de o celulă izolată, deja şi aceasta are viaŃa sa, şi în nucleul
celular, deja şi aceasta are graiul elementar al conşti<strong>in</strong>Ńei vegetative. Întrebarea dacă există
viaŃă, se poate reduce la mecanismul cel mai elementar: are celula sau structura <strong>in</strong>st<strong>in</strong>cte de
viaŃă, aici <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctul de viaŃă, adică <strong>in</strong>st<strong>in</strong>ctul de nutriŃie, reproducere, de apărare, de
exprimare, necesitate în grai elementar de afectivitate. Dacă acestea sunt prezente, atunci
există şi gândul viaŃă. De esenŃa vieŃii aparŃ<strong>in</strong>e şi necesitatea de apă cu care viaŃa poate capta
EP şi când EP nu mai este activ, tot legat de apă va fi şi elim<strong>in</strong>ată.
2. Ce dev<strong>in</strong>e viu? Corpul şi structurile dev<strong>in</strong> vii în urma declanşării de către EP. Sunt
numeroase microstructuri, care se formează permanent, în urma acŃiunii centrului energetic
Venus. Aici aparŃ<strong>in</strong>e receptorul EP, care drivă d<strong>in</strong> prote<strong>in</strong>ele de tip vii (biocompatibile),
acestea sunt active foarte puŃ<strong>in</strong> timp. AcŃiunea de declanşare a EP se realizează pr<strong>in</strong> gândul
viaŃă.
Ta<strong>in</strong>a vieŃii este că nu însuşi atomii vor devenii vii, ci compuşii de cărbune (CHONS),
care sunt bazele prote<strong>in</strong>elor, şi în timpul cât viaŃa persistă vor putea menŃ<strong>in</strong>e o energie
specială: care este însuŃi viaŃa. A doua ta<strong>in</strong>ă a viŃii este conexiunea ei cu apa, adică cea mai
misterioasă materie a lumii, care se comportă uneori ca materie organică, alteori ca
anorganică.
Deci: ce vor devenii vii? Compuşii cărbunelui,”apa vie” şi suma celor doi care pot primi
acŃiunile energiei psihice. Ceea ce s-a <strong>format</strong> este mai mult decât materie şi ca rezultatul
energilor cunoscute.
Şi ce este „apa vie”? Despre aceasta încă va trebui mult discutat. Isus la fântâna lui
Iacob a stat de vorbă cu femeia samariteancă şi acolo a vorbit despre „apa vie” (I.4,11). Ceea
ce este scris în Biblie de 2000 de ani nu trebuie să lăsăm fără atenŃie, şi ceea ce omenirea nu a
înŃeles de milenii, asupra acelora va trebui să cugetăm.
Acum numai d<strong>in</strong> punct de vedere medical formulez întrebarea: ce este „apa vie”?

Aceasta este apa, care în timpul somnului a captat EP. Această apă a fost pregătită în ficat ca
să poată capta EP. Deci: când a devenit vie apa, în ficat sau după captarea EP? În vicat nu a
putut deveni vie (numai a fost pregătită), căci creatura nu poate da această posibilitate apei,
dar EP în timpul somnului a trans<strong>format</strong>-o în apă vie, căci EP de la început a fost energia
transcedentală. Această energie apoi, în misiunea sa pământească va fi de folos sufletului,
desrveşte sufletul, căci sufletul nu se înjoseşte cu mişcarea materiei.
După moarte toate structurile se păstrează. Tot aşa şi prote<strong>in</strong>ele, dar acestea deja nu
sunt capabile să capteze aceea energie specială ce este esenŃa vieŃii. Atomii – ca părŃile celei
de-a doua categorie biologică – vor deveni numai baza structurilor organismului.
La acŃiunea de captare a EP va lua parte funcŃia vieŃii, unde atomii rămân în starea lor
stabilă, numai compuşii cărbunelui primesc o capacitate specială pr<strong>in</strong> care se procduce un
nivel energetic superior ceea ce este viaŃa.
3. Ce este aceea energie specială care este esenŃa vieŃii?
Deja de multe ori a fost vorba despre EP, care a fost energia de declanşare a vieŃii.
SchiŃez d<strong>in</strong> nou formarea EP în organism.
EP se acumulează în corp în timpul somnului. Acumularea se face în apa sângelui (mica
mare). Enrgia cosmică (EC) d<strong>in</strong> care prov<strong>in</strong>e şi EP este acumulată în apa mărilor, care va fi
mijlocul de dirijare a climei. EC constitue o forŃă foarte mare, cantitatea acumulată anual în
apa mărilor depăşeşte forŃa mai multor milioane de bombe atomice aruncată asupra
Hiroşimei.
EP deci este captată de apa sângelui. Această apă trebuie să aibă o condiŃie deosebită ca
să poată capta EP. De multe ori am remarcat cât de multe ta<strong>in</strong>e mai are apa, care stau la
baza vieŃii omeneşti şi a existenŃei biologice. Despre un fel de apă s-a vorbit în Biiblie, unde
Isus a stat de vorbă cu femeia samariteancă. Fiecare cuvânt ce se întâlneşte în Biblie
constituie maximul valorilor sprituale omeneşti. Apa vie încă nu a fost şti<strong>in</strong>Ńific explicată, cu
toate că mulŃi cercetători se ocupă de apă.
Aceea apă trebuie să fie o apă de calitate vie (biocompatibilă). Mai putem remarca că se
poate vorbi de două feluri de apă: o formă care se poate considera materie organică, cealaltă
ca anorganică. Oare apa vie se poate produce în organism, cum de întâmplă cu prote<strong>in</strong>ele de
calitate vie în timpul digestiei? Această problemă încă nu este decisă, deci problema apeei vii
s-o punem deocamdată în paranteză.
4. Care sunt funcŃiile – fenomenele caracteristice vieŃii? Sunt: funcŃia motorică, funcŃia
<strong>in</strong><strong>format</strong>ivă, funcŃii care produc structuri, funcŃia de repoducere a organismului, şi viaŃa:
aceea ardere lentăce realizează un nivel energetic de durată ş care se poate menŃiona ca şi
funcŃie <strong>in</strong><strong>format</strong>ivă. Tot aici aparŃ<strong>in</strong>e funcŃia de producere a enzimelor – hormonilor, care
este parte a „gândului fluid”. Unel enzime – hormoni există doar zecimi de secundă,
contribu<strong>in</strong>d la formarea şi declanşarea vieŃi. Aceste enzime s-ar putea încadra şi între
producători de structuri.
F<strong>in</strong>cŃiile vitale necesită o întreŃ<strong>in</strong>e energetică. FuncŃiile motorii necesită mai ales energie
chimică, de care au nevoie şi funcŃiile metabolice. Dar când este vorba categoric despre viaŃă,
atunci EP stă pe prim plan.
O funcŃie caracteristică vieŃii este şi faptul că viaŃa trebuie declanşată în permanenŃă,
deci unitatea de de viaŃă durează doar câteva secunde. Când conşti<strong>in</strong>Ńa s<strong>in</strong>tetizează aceste
părŃi de secunde în aparenŃă permnentă, atunci este necesar ca toate funcŃiile de formare a
vieŃii să se realizeze perfect.
ViaŃa deci este declanşată în permanenŃă, acest rezultat, acest rezultat se bazează pe
faptul cel mai labil ce există în conexiunea materie – spirit, formarea aceata de viaŃă, d<strong>in</strong>
zecimi de sescunde, numai o forŃă spirituală poate să fie în stare, în cadrul posibilităŃilor
transcedentale. ViaŃa deci are mevoie în permanenŃă de EP, energie chimică, apă, oxigen,
hrană.
ViaŃa are nevoie permanent şi de <strong>in</strong>formaŃie. InformaŃie este preluată de către receptori
i de EP, care sunt organe de <strong>in</strong>formaŃie. Receptorii de pe suprafaŃa celulei creaŃi şi întreŃ<strong>in</strong>uŃi

de centru energetic Venus răspund de edificarea şi patronajul corpului în tot cursul vieŃii. Îa
această <strong>in</strong>formaŃie participă şi gândul-vo<strong>in</strong>Ńă. Aşadar centru energetic Venus are
predom<strong>in</strong>ant o funcŃie „maternă”, iar în op<strong>in</strong>ia publică este cunoscut mai mult ca sexualitate.
Centrul energetic Venus elaborează edificarea corporală pozitivă (dar există şi o edificare
corporală negativă, care s-a văzut în tulburarea autoidentităŃii). Cândul vo<strong>in</strong>Ńă îşi pregăteşte
sieşi substanŃele nutritive de calitate vie, ofer<strong>in</strong>du-le centrului energetic Venus.
Deci centru energetic Venus răspunde de edificarea corporală permanentă, ceea ce
explică necesitatea mare de energie psihică, pe care-o asigură afectivitatea.
5. Receptorul EP este receptorul vieŃii, adică stă la baza declanşării vieŃii. Această
microstructură se găseşte pe suprafaŃa celulară, foarte repede se modifică şi se reface în urma
funcŃiei centrului Venus. Receptorul EP este deci pentru foarte scurt timp în acŃiune, adică în
fază activă, până când realizează declanşările vieŃii, adică poate transmite <strong>in</strong>formaŃia. Cu
îna<strong>in</strong>tarea în vârstă timpul activ este tot mai scurt, şi refacerea tot mai dificilă.
D<strong>in</strong> ce se produce receptorul EP şi unde se produce? Aceşti receptori de mică durată se
produc d<strong>in</strong> prote<strong>in</strong>ele de calitate vie, care s-au produs în timpul digestiei, în faza cea mai
complexă a digestiei. Acestea ajung după digestie în vene, iar fluxul sangv<strong>in</strong> le va transporta
în locurile cheie. Dacă aceste prote<strong>in</strong>e nu sunt destul de biocompatibile, atunci receptorul
edificat va fi tot mai puŃ<strong>in</strong> activ şi această situaŃie va produce o stare de excitaŃie permanentă
în afectivitate. Aşa se produc reacŃiile de panică ale vieŃii. Receptorul EP este stratul
superficial al acestei structuri, dedesupt, este stratul memoriei care are o durabilitate mai
mare. Producerea prote<strong>in</strong>elor de calitate vie este deci o funcŃie a vieŃii.
6. ConcepŃia nouă despre mişcarea şi mobilizarea apei în organism.
Apa este una d<strong>in</strong>tre cele mai importante necesităŃi d<strong>in</strong> viaŃa biologică şi are încă
numeroase ta<strong>in</strong>e.
În lume mişcarea şi mobilizarea apei are sens. Astfel şi în organismul omului
mobilizarea apei trebuie să aibă sens. Dacă omul este parte a lumii, atunci EP trebuie să
mobilizeze apa în aşa fel cum organismul are nevoie de apă. Fără apă viaŃa nu ar exista, şi
tulburările vieŃii sunt în contact strâns cu apa d<strong>in</strong> organism. În orice tulburare funcŃională
apa ia parte la producerea patomecanismului.
S-a menŃionat că apa se poate comporta ca materie organică şi anorganică în organism.
Apa care are ca proprietăŃi de apă organică poate fi numită şi „apă vie”. Fluxul EP şi apa vie
d<strong>in</strong> circulaŃie au legătură strânsă. S-a văzut că în plămâni se despart EP de apa vie şi se
revarsă pe căile energetice, nu pe cele anatomice. Apa vie trebuie să aibă mai multe funcŃii în
organism (în digestie, în crize ur<strong>in</strong>are, în producerea de edeme, ascită, în producerea de
<strong>in</strong>suficienŃă cardiacă, în boli reumatismale, unde se observă o legătură cu schimbările
meteorologice).
Medicul se ocupă de diferitele forme de mobilizări ale apei în organism: r<strong>in</strong>oree în
viroze, hipertranspiraŃie spre tegumentele exterioare în unele <strong>in</strong>fecŃii, în hipoclcemie, în crize
ur<strong>in</strong>are, când se ur<strong>in</strong>ează frecvent şi mult fără durere, mobilizarea apei spre <strong>in</strong>terioarul
organismului în edeme, ascită.
Mişcarea patologică a apei este dirijată de către viaŃă. (mişcarea fiziologică se realizează
de către circulaŃie. (mobilizarea patologică a apei este doar schiŃată în acest articol.
Fenomenul va trebui tratat mai detaliat în alt loc când va fi dezbătut pr<strong>in</strong> exemplul
hipertranspiraŃiei profuze. În acest context va <strong>in</strong>tra şi fenomenul curentului, şi unele
probleme ale reumatismului.
7. Rezumat despre fenomenul vieŃii. EP trebuie în permanenŃă să declanşeze viaŃa, deci
viaŃa se produce d<strong>in</strong> clipă în clipă, pentru aceasta sunt atâtea tulburări funcŃionale, unde
situaŃia la care s-a ajuns pr<strong>in</strong> funcŃiile funcŃiilor exprimă starea momentană.
VaiŃa se conectează cu lumea (omul este parte a lumii). Energiile vieŃii sunt în conexie
cu energiile lumii.
Mototrul pr<strong>in</strong>cipal al declanşării viaŃii: receptorul EP este o prote<strong>in</strong>ă foarte labilă, ce
derivă d<strong>in</strong> prote<strong>in</strong>ele de callitate vie, ce se formează pr<strong>in</strong> digestie şi are durată activă foarte

scurtă, după care este înlocuită. Schimbul se realizează pr<strong>in</strong> funcŃia centrului de energie
Venus, care pe tot parcursul vieŃii are un rol „matern”, de îngrijire şi protejare corporală.
Mobilizarea apei este marea problemă. Mişcarea apei se realizează de către sângelui,
dar mobilizarea apei în cazurile speciale va fi efectuată de către mecanismul vieŃii de ax. În
transpiraŃia profuză în r<strong>in</strong>oree masivăd<strong>in</strong> viroze, în diferite cazuri de edem.
Apa se conectează foarte strâns cu viaŃa deja d<strong>in</strong> cauza captării EP, apoi pentru rolul
„apei vii” în mecanismul diferitelor funcŃii.
EsenŃa vieŃii constă în faptul că este o forŃă. Când EP declanşează viaŃa, atunci EP va
declanşa structura respectivă, care va exprima o energie specială pr<strong>in</strong> care corpul poate
realiza ceva.
Se poate trăi doar la nivel biologic, când viaŃa este prezentă, dar această stare nu este o
viaŃă depl<strong>in</strong>ă. ViaŃa are şi un sens mai profund, şi aici se poate ridica problema: De ce trăim?
Întrebarea are mai multe sfere de răspuns. În anii t<strong>in</strong>ereŃii trebuie să ne pregătim pentru
vaiŃă, trebuie să învăŃăm, să studiem, să însuşim o meserie. Apoi familia va constitui un scop,
dar ocupaŃia cu care-şi va petrece timpul de lucru va explica rolul major pentru care trăieşte
fiecare om.
Cunoaşterea unei ocupaŃii în cazul medicului îl face să menŃ<strong>in</strong>ă societatea într-o formă
aptă pentru a putea realiza acel scop, care este diferit la fiecare om, dar ca scop general
fiecare om trebuie să se achite de sarc<strong>in</strong>a sa transcedentală. Medicul şi acest scop
transcedental face realizabil, dacă rezolvă diferite probleme posibile la nivelul actual al
medic<strong>in</strong>ei. Şi rolul transcedental al medicului este să facă cu dăruire de <strong>in</strong>imă activitatea sa
faŃă de fiecare bolnav.
URECHEA ŞI HIPOACUZIILE
Dr. Vasile Glodan – medic primar ORL
D<strong>in</strong> punct de vedere anatomic este <strong>format</strong>ă d<strong>in</strong> trei părŃi:
1. Urechea externă <strong>format</strong>ă d<strong>in</strong> pavilion conducto- auditiv până la timpan.
2. Urechea medie <strong>format</strong>ă d<strong>in</strong>;
a) Casa timpanului cu conŃ<strong>in</strong>utul ei (ligamente, formaŃiuni osoase) care transmit sunetul
de la timpan la fereastra ovală;
b) Trompa Eustache care comunică cu cavumul şi permite o echipresiune constantă pr<strong>in</strong>
aerisire în momentul deglutiŃiei anterior;
c) Celulele mastoidiene.
3. Urechea <strong>in</strong>ternă este constituită d<strong>in</strong> organul audiŃiei şi al echilibrului. La acest
nivel undele sonore sosite pr<strong>in</strong> fereastra ovală sunt trans<strong>format</strong>e în impulsuri
nervoase şi mesaje auditive care sunt transmise pe căile cohelar -vestibulare până
la centrul auditiv nervos. Urechea <strong>in</strong>ternă este <strong>format</strong>ă d<strong>in</strong> vestibul, cavitate care
comunică anterior şi <strong>in</strong>ferior cu cohlea, iar posterior şi superior cu canalele
semicirculare. Cohlea se ocupă de audiŃie, iar canalele semicirculare de
menŃ<strong>in</strong>erea echilibrului.
Am considerat aceste noŃiuni m<strong>in</strong>ime de anatomie şi fiziologie necesare pentru a înŃelege
mai b<strong>in</strong>e complexitatea organului auditiv.
Natural că fiecare parte d<strong>in</strong> cele două formaŃiuni sunt <strong>format</strong>e la rândul lor d<strong>in</strong> mai
multe elemente care permit audiŃia.
În labir<strong>in</strong>tul osos se găseşet labir<strong>in</strong>tul membranos. În <strong>in</strong>teriorul labir<strong>in</strong>tului membranos
se găseşte un lichid sub numele de endolimfă, iar între labir<strong>in</strong>tul osos şi cel memebranos se
găseşte perilimfa. Toate acestea plus fibrele cohleare, care duc la nuclei geniculaŃi <strong>in</strong>terni,

aceştia fi<strong>in</strong>d ultimul analizor al impulsurilor primite de la cele două cohlei, iar după unii
însuşi cortexul are localizări audutive în zona girusului silvian, la fel şi nucleii vestibulari au
legături cu structurile centrale pr<strong>in</strong> fibre ascendente şi descendente.
Am descris în mare anatomia şi fiziologia analizorului acustico-vestibular pentru a ne
permite o privire de ansamblu a complexităŃii sale.
D<strong>in</strong> nefericire hipoacuziile pot apare şi la noii născuŃi, pr<strong>in</strong> transmisie genetică sau
distocii materne la naştere.
Cu cât îna<strong>in</strong>tăm în vârstă, încă d<strong>in</strong> copilărie, factorii care <strong>in</strong>terv<strong>in</strong> în producerea
hipoacuziilor, se multiplică. Atât traumatismele cât şi bolile <strong>in</strong>fecto-contagioase sau de
nutriŃie măresc numărul celor taraŃi.
Dacă la copii marea majoritate a otitelor prov<strong>in</strong> pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>fecŃia d<strong>in</strong> cavum d<strong>in</strong> trompa lui
Eustache care la această vârstă este mai largă şi mai scurtă sau de la unele boli <strong>in</strong>fectocontagioase
ca: rujeola, gripa, parotidita epidemică şi altele. La adulŃi, pe lângă fenomenele
<strong>in</strong>fecŃioase mai <strong>in</strong>terv<strong>in</strong> corpi contondenŃi, traumatismele (barotraumatismele la scafandrii şi
aviatori) sau pot avea etiologie iatrogenă d<strong>in</strong> cauza unor manopere mai mult sau mai puŃ<strong>in</strong>
v<strong>in</strong>ovate, (ca spălarea unui dop de cerumen) folosirea unor <strong>in</strong>strumente <strong>in</strong>adecvate pentru
tratament. Oricare ar fi etiologia factorului cauzal, subiectiv se exprimă pr<strong>in</strong> durere, acufene
<strong>in</strong>tense, hipoacuzie monolaterală şi uneori vertij.
Obiectiv poate fi constatată o <strong>in</strong>flamaŃie a timpanului sau o perforaŃie de timpan mai
mică sau mai mare. Dacă se <strong>in</strong>terv<strong>in</strong>e pe perforaŃie, în primele ore de la producerea
impactului, fără să se fi produs spuraŃii şi se aşează peliculă de fibr<strong>in</strong>ă peste plaga timpanică
avem şanse de v<strong>in</strong>decare per-primam. Dacă perforaŃia d<strong>in</strong> timpan este largă cu fracturi sau
luxaŃii a oscioarelor, este nevoie de timpano-otico-plastie.
Fenomene şi tulburări auditive pot produce şi traumatismele acustice (explozile) sau la
recruŃi, trageri cu arme puternic producătoare de zgomot, avioanele cu reacŃie, care produc
zgomot peste 100 de dB determ<strong>in</strong>ă distrugerea imediată a fibrelor auditive fără nici o
posibilitate de recuperare, mai ales de la acei care au suferit <strong>in</strong>tevenŃii chirurgicale pentru
otoscleroză.
Natural că la ora actuală vasodilatatoarele cerebrale pot opri parŃial leziunile cohelare
degenerative.
AfecŃiunile casei timpanului la copilul mic pot fi provocate de <strong>in</strong>fecŃiile r<strong>in</strong>ofar<strong>in</strong>giene.
În afară de adenoidite, mai pot provoca <strong>in</strong>flamaŃia trompei şi <strong>in</strong>fecŃia urechii pr<strong>in</strong> timpan şi
hipertrofiile de cornete, polipi nazali, tumori benigne şi maligne ale cavumului în stadiu
<strong>in</strong>cipient.
Şi alergiile pot cauza otite sau chiar imunitate scăzută, <strong>in</strong>diferent care este agentul
cauzal al afecŃiunii, dacă acestea nu sunt tratate în faza <strong>in</strong>cipientă trec în faza a doua la
supuraŃii.
Dacă supuraŃiile erau provocate în urmă cu câŃiva ani de către pneumococi, la ora
actuală, atât streptococul cât şi stafilococul şi mai nou flora anaerobă, contribuie la
poliformismul <strong>in</strong>fecŃiilor, ceea ce generază tratamentul, deoarece nici antibiograma nu
totdeauna corespunde cu sensibilitatea florei, la antibiotice <strong>in</strong> vitro şi în vivo.
Netratată, otita supurată se înt<strong>in</strong>de spre mastoidă unde dă procese de osteită sau mai
grav perforează /// şi dă abcese cerebrale sau celebroase. O formă aparte de otomasteoidită o
fac sugarii distrofici sau cei cu tratament de antibiotice, făcut <strong>in</strong>complet. Această formă
mascată este greu de recunoscut, de aceea se numeşte otomastoidită mascată. Ea apare sub
forma unei boli generale, pr<strong>in</strong> facies palid, hipotermie, vărsături, scaune diareice şi ca o
consec<strong>in</strong>Ńă deshidratarea.
Local apar semne m<strong>in</strong>ime, mascate de semnele generale.
În faŃa acestui tablou toxicoseptic cu m<strong>in</strong>ime modificări la aspectul timpanului, necesită
paracenteză largă şi tratament adecvat simptomelor generale. Otitele acute netratate
evoluează, unele spre exitus iar altele cu perforaŃie largă a timpanului se cronicizează, unele
forme formează polipi auriculari, iar altele dev<strong>in</strong> colesteatomatose.

Mai recent pr<strong>in</strong> timpanoplastie se pot <strong>in</strong>troduce celeule epiteliale în casa timpanului
care dau naştere la colesteatom în casa timpanului.
Colesteatomul poate <strong>in</strong>vada casa timpanului în întegime sau chiar în trompa lui
Eustache (Eustache).
Pe lângă bolile <strong>in</strong>flamatorii sunt şi afecŃiuni produse de distrofii osoase ca otoscleroză
care se localizează la nivelul capsulei otice a ferestrei ovale, imobilizând scăriŃa în fereastra
ovală. AfecŃiunea evoluând duce des la degenerescenŃă cohleară. Nu este o afecŃiune
dureroasă.
În general se manifestă la femei între 20 şi 30 de ani, dar debutul <strong>in</strong>s<strong>in</strong>uos apare odată
cu ciclul.
Pe lângă fenomenul de hipoacuzie apar fenomene vestibulare. EvoluŃia ei dacă, la
început nu este luată în seamă se agravează cont<strong>in</strong>uu. Dacă la început avem /// Corhart pe
2048, pe audiogramă, mai târziu apar, at<strong>in</strong>gerea cohleară, când produce hipoacuzia mixtă. De
unde (la început) în stadiu <strong>in</strong>cipient era o hipoacuzie de transmisie pură, apare o hipoacuzie
mixtă, iar în stadiul f<strong>in</strong>al curbele audiometrice sunt în pantă, mai accentuate spre tonurile
înalte. Audiograma vocală arată o <strong>in</strong>teligibilitate foarte alterată. Tratamentul acestei afecŃiuni
este chirurgical, nedescoper<strong>in</strong>du-se până la ora actuală medicamentul eficace pentru
v<strong>in</strong>decarea acestei boli.
Pe lângă hipoacuziile descrise mai sus, există şi surditate, şi surdităŃi brusc <strong>in</strong>stalate, a
căror etiologie poate fi pluricauzală ca: alergie, abuz de alcool, boli metabolice, expunere la
frig, <strong>in</strong>solaŃie, stări emoŃionale, oboseală etc.
D<strong>in</strong>tre agenŃii virali care acŃionează asupra cohleiei este virusul urlian sau al parotiditei
epidemice.
Aceasta ar fi cauza în 66% d<strong>in</strong> cazurile de surditate brusc <strong>in</strong>stalată. La fel şi virusul
gripal sau hrpesul Zoster pot provoca surdităŃi. Accidentele vasculare, spasmul, tromboza
embolismul, arteroscleroza pot fi cauza surdităŃii brusc <strong>in</strong>stalată. De obicei se însoŃesc de
acufene şi vertij.
Tot în cadrul hipoacuziilor este şi presbioacuzia care def<strong>in</strong>eşte un fenomen biologic
natural apărând la oamenii în vârstă. Şi factorii genetici au un rol în provocarea
hipoacuziilor. De obicei debutează biauricular, este progresivă şi evoluează lent. Este o
surditate pură de percepŃie, fără simptome vestibulare asociate. Mai rar poate prezenta
acufene. Histologic se constată modificări la stria vasculară, celulele nobile fi<strong>in</strong>d înlocuite pr<strong>in</strong>
structuri chistice, fi<strong>in</strong>d vorba de un proces de atrofie a celulelor nobile.
Nu se cunoaşte până la ora actuală, un tratament de prevenire a îmbătrânirii, a
procesului degenerativ cohlear. Se încearcă vitam<strong>in</strong>oterapia, medicamente psihotrope, dar
rezultatele sunt sub aşteptări.
În aceste condiŃii trebuie pus un accent deosebit pe prevenirea înstalării precoce, pr<strong>in</strong>
evitarea factorilor favorizanŃi, alimente toxice, stersuri psihice. La fel pr<strong>in</strong> tratarea unor boli
ca ateroscleroză, dislipidemiile, hipotensiunea arterială, diabet şi pr<strong>in</strong> medicaŃia
anticolesteromatoasă.
Pr<strong>in</strong>tre factorii cauzali sunt şi un număr de peste 200 de medicamante ototoxice şi
numărul lor va cont<strong>in</strong>ua să crească paralel cu progresele terapautice.
Pr<strong>in</strong>tre medicamentele ototoxice cităm: am<strong>in</strong>oglicoxide, streptomic<strong>in</strong>a, neomic<strong>in</strong>a,
gentam<strong>in</strong>a, canamic<strong>in</strong>a, în special dihidrostreptomoc<strong>in</strong>a (care a şi fost scoasă d<strong>in</strong> uzul
medical) şi alte grupe de medicamente ca: diuretice, analgezice, antipiretice, ant<strong>in</strong>eoplazice şi
altele care pot provoca hipoacuzie neurosenzorială.
Ea este însoŃită totdeauna de t<strong>in</strong>itus.
Ca tratament, cel mai important este profilaxia <strong>in</strong>stalării leziunilor cohleare. Tot la
cauze, de surditate le avem pe cele provocate de traumatismele sonore. Cea mai tipică este
surditatea congenitală. Dacă zgomotul este cauza pr<strong>in</strong>cipală şi vibraŃiile contribuie la
<strong>in</strong>stalarea deficitului auditiv. Surditatea este frecvent asociată şi cu alte numeroase tulburări
metabolice, realizând s<strong>in</strong>droame complexe în marea lor majoritate.

Ca o formă aparte de hipoacuzie generică este surditatea de la RemeŃi – Sighet,
neelucidată destul. Că este de natură genetică, ajută şi ancheta familială care evidenŃiază
prezenŃa şi alŃi membrii de familie.
“Şi se duc pe rând, pe rând”...
COLEGII NOŞTIRI EMIGRANłI...
Prof. Dr. George Petrescu – Cluj Napoca
Azi oric<strong>in</strong>e are dreptul să-şi aleagă oricând şi oriunde pe Terra, un loc de viaŃă şi de
muncă d<strong>in</strong> cele disponibile. Pr<strong>in</strong>cipiul este încadrat în drepturile fundamentale ale omului
reiterate cu tărie sacrosanctă de jurisdicŃia ONU încă d<strong>in</strong> primii ani postbelici, slobod ca
pasărea cerului, omul epocii contemporane se poate bucura de această libertate respectând
regulile meleagurilor spre care se îndreaptă pr<strong>in</strong> emigrare.
Fenomenul migraŃiei (deplasarea în masă a unor triburi) a apărut încă pe treptele protopreistoriei,
odată cu organizarea grupurilor umane, ajungând a fi înregistrat consecvent de
istorie (migraŃia popoarelor, Volkerwanderung). Temenul de emigraŃie se referă la părăsirea
<strong>in</strong>divuduală sau în asociaŃie a Ń<strong>in</strong>uturilor natale (emigranŃi) spre a se stabili într-o altă Ńară
unde cei sosiŃi dev<strong>in</strong> “imigranŃi”.
După descoperirea “lumii noi” fluxul emigraŃiei spre tărâmul de “el dorado” s-a
<strong>in</strong>tensificat secol de secol, ducând cu el cultura şi civilizaŃia vechiului cont<strong>in</strong>ent.
T<strong>in</strong>erele generaŃii cu perspective mai limitate pe locurile de başt<strong>in</strong>ă au vibrat
d<strong>in</strong>totdeauna şi pretut<strong>in</strong>deni, la chemarea orizontului, îndemnate la drum de eterna speranŃă
de mai b<strong>in</strong>e, forŃa vitală a pornirii şi statornicirii pe pământul primitor. De notot că însumând
orig<strong>in</strong>i atât de diferite acestea au alcătuit o bogată zestre genetică care a marg<strong>in</strong>alizat mereu
consangv<strong>in</strong>itatea, procreându-se descendeŃi sănătoşi ce formau comunităŃi pluridotate, pl<strong>in</strong>e
de elan şi cutezanŃă, calităŃi <strong>in</strong>vestite în progresul cont<strong>in</strong>uu transantlantic.
Dar ... “Est modus <strong>in</strong> rebus”. Astfel că, echilibrul de autoreglare s-a impus, ca în toate
aspectele vieŃii şi în acest domeniu. Căci d<strong>in</strong> toate Ńările bătrânului cont<strong>in</strong>ent plecarea spre
America era o soluŃie îndeosebi pentru familiile mai nevoaiaşe. Iar d<strong>in</strong> cele înstărite, dar cu
mulŃi copii, îşi încercau norocul fraŃii mai mari. Fără a descumpăni starea gospodăriei şi
viitorul celorlalŃi succesori. În felul acesta progresul era asigurat (şi “acasă”) în mod
cont<strong>in</strong>uativ la scara moştenitorilor şi a întregii comunităŃi.
O astfel de ostfel de cocepŃie s-ar cuveni adoptată pr<strong>in</strong> cumpănirea tend<strong>in</strong>Ńelor şi în
fenomenul migraŃiei colegilor noştrii. Pleacă ei câŃi pleacă, dar, pr<strong>in</strong>tr-o reglementare decentă
(care deocamdată, nu există) să fie asigurată acoperirea posturilor restante. Astfel ca noi, cei
rămaşi acasă să putem beneficia de o asisitenŃă medicală corespunzătoare.
Motive de emigrare se găsesc. Căci pare ca nefiresc ca medicul să nu se poată bucura în
Ńara sa de m<strong>in</strong>imul necesar unei existenŃe demne. Dar tot atât de bizar pare ca t<strong>in</strong>erii
absolvenŃi care au studiat ca bursieri, dar chiar şi cu taxă, o facultate subvenŃionată de statul
de drept pr<strong>in</strong> cheltuieli uriaşe, să întoarcă spatele aşteptărilor şi deontologiei hipocratice, de a
nu-şi părăsi semeni în sufer<strong>in</strong>Ńă.
MulŃi colegi îşi iau în seamă obligaŃia morală de a-şi duce la îndepl<strong>in</strong>ire misiunea căriea
şi-au consacrat dest<strong>in</strong>ul. Măcar o vreme modică îna<strong>in</strong>te de a reflcta la emigrare. AlŃii mai
refractari la condiŃia de apostolat, nu pregetă la trecerea frontierei, <strong>in</strong>diferenŃi la ce rămâne
în urma lor. Astfel de candidaŃi la ofertele medicale existente în Ńările dezvoltate se constituie
în lungi cohorte având la orig<strong>in</strong>e tocmai Ńările sărace, care desigur, vor suferi mult în urma
acestei abandonări. OrganizaŃia Mondială a SănătăŃii este la curent cu această amen<strong>in</strong>Ńare şi
mult preocupată pentru prevenirea marilor carenŃe cauzate de fenomenul emigrării. Dar
cum?. Întrebarea nu şi-a găsit încă răspunsul.

Ar fi oare exagerată stipularea unei convenŃii <strong>in</strong>terstatale care să reglementeze
fenomenul migraŃiei medicilor? Căci statele “furnizoare” de specialişti deja angajaŃi în Ńări
stră<strong>in</strong>e, sunt cele păgubite. O pagubă uşor de estimat: cont<strong>in</strong>ua eroziune a sănătăŃii publice.
Ele ar merita o consistenă compensaŃie d<strong>in</strong> partea celor profitoare. Problema s-ar putea
extrapola la însuşi actualii candidaŃi la emigrare: cum rămâne cu cheltuielile de formarea
medicilor dornici de expatriere? C<strong>in</strong>e le-ar putea compensa? Statul beneficiar şi/sau
emigranul în cauză (în rate convenabile)? Pl<strong>in</strong>ul acestor despăgubiri ar putea fi <strong>in</strong>vestit în
ameliorarea condiŃiilor de muncă şi viaŃă a colegilor rămaşi fideli misiunii lor d<strong>in</strong> Ńară, (pr<strong>in</strong>
deducŃie logică, sub <strong>in</strong>cidenŃa consideraŃiilor de mai sus, ar putea <strong>in</strong>tra şi personalul medical
mediu emigrant ca şi specialiştii altor branşe absorbiŃi de Occident...)
MEDICUL ŞEF IDEAL
Dr. Victor Coroianu – Germania
În Germania, în decursul anului 2008 s-au ridicat o serie de întrbări şi s-au adus o serie
de răspunsuri d<strong>in</strong> partea profesorilor şi medicilor cu experienŃă, în priv<strong>in</strong>Ńa condiŃiilor, în
priv<strong>in</strong>Ńa condiŃiilor pe care trebuie să le îndepl<strong>in</strong>ească un medic şef ideal.
CompetenŃa medicală posedarea nelimitată a cunoşt<strong>in</strong>Ńelor d<strong>in</strong> specialitatea sa, nu sunt
suficiente astăzi, pentru ocuparea unui post de medic şef.
D<strong>in</strong> partea lui se aşteaptă în viitor, o capacitate şi pregătirea pentru o colaborare
<strong>in</strong>tensivă cu toate cl<strong>in</strong>icile şi specialităŃile. Această capacitate de cooperare, la cel cu
experienŃă de conducere în staŃionare, e foarte utilă, dar trebuie comb<strong>in</strong>ată cu <strong>in</strong>iŃiativa
personală, calitatea de comunicare, gândire concepŃională şi aprofundarea problemelor
sociale şi adm<strong>in</strong>istrative, ca să poată duce, la rezolvarea problemelor.
PretenŃiile de astăzi faŃă de un şef, sunt mult mai numeroase ca în trecut. În special,
calitatea de colaborare cu colegii mai t<strong>in</strong>eri şi cu alte specialităŃi, rămâne una d<strong>in</strong>tre cele mai
importante deziderate. Un mare număr de şefi, 30%, în Germania, se simt atotştiutori, nu
dispun de o competenŃă socială, sunt distanŃi, rigizi, prea autoritari cu colaboratorii lor, fapt
pentru care foarte mulŃi t<strong>in</strong>eri d<strong>in</strong> spitale, emigrază în stră<strong>in</strong>ătate.
Se simte necesitatea unui nou stil de conducere în problemele sănătăŃii, atât în staŃionare
cât şi în policl<strong>in</strong>ici. Conducerea colorează şi nuanŃează cultura medicală a secŃiei. E necesară
o conducere cu autoritate profesională, dar nu dom<strong>in</strong>aŃie de atotputernicie. În acest sens sunt
ideale colaborările d<strong>in</strong>tre şefi şi colaboratori în USA, unde se tutuiesc, fiecare are un cuvânt
de spus, poate face sugestii şi exprimă păreri personale, chiar dacă nu sunt cele mai ideale
pentru rezolvarea unei probleme de diagnostic sau terapie, autoritatea şefului nefi<strong>in</strong>d ştirbită.
Această distanŃă d<strong>in</strong>tre şef şi subalterni, sunt foarte mari în Germania, şi toate în detrimentul
armoniei şi colaborării.
În experienŃa mea de medic primar şi docent în Cl<strong>in</strong>icile d<strong>in</strong> Germania, m-am izbit de
această atitud<strong>in</strong>e, deseori neprietenoasă, rgidă şi distantă, mai ales dacă erai un exliant,
considerat pr<strong>in</strong> neposedarea perfectă a limbii şti<strong>in</strong>Ńifice şi un <strong>in</strong>cult. Deseori trece mult timp şi
suporŃi multe umil<strong>in</strong>Ńe, până te poŃi impune, eşti cunoscut şi eşti apreciat.
Spre deosebire de atitud<strong>in</strong>ea profesorilor mei d<strong>in</strong> Cluj, care făceau zilnic vizita în
saloanele de bolnavi, exam<strong>in</strong>ând şi vorb<strong>in</strong>d cu toŃi pacienŃii, aici profesorul se <strong>in</strong>teresează
doar de pacienŃii săi particulari, restul deseori, rămînănd la dispoziŃia medicului de secŃie şi
poate a medicului primar.
Calitatea unei secŃii de specialitate, se datorează, în primul rând, cunoşt<strong>in</strong>Ńelor şi calităŃii
celui mai tânăr colaborator şi mai puŃ<strong>in</strong> unui şef distant, care nu-şi cunoaşte decât pacienŃii
platnici. Într-un sistem complex, colaborarea t<strong>in</strong>erilor, întrebările lor, discuŃiile deschise şi
mai ales răspunsurile competente ale unui şef, duc la succesul muncii.
În acest sens nu pot uita pe profesorul HaŃieganu, pe Aurel Moga şi Goia, ca să-i

am<strong>in</strong>tesc doar pe <strong>in</strong>ternişti, care făceau zilnic vizite în secŃie, <strong>in</strong>diferent dacă bolnavii erau în
clasa 1 – a sau d<strong>in</strong> saloanele cu bolnavi numeroşi, unde se derulau discuŃii, se puneau
întrebări şi profesorii redădeau d<strong>in</strong> experienŃa şi cultura lor personală şi a revistelor
parcurse, tot ceea ce ştiau. A fost farmecul Clujului, care a dus la succesul ei nu numai pe
plan naŃional dar şi <strong>in</strong>tenaŃional.
Când în exilul meu d<strong>in</strong> 1975, m-am prezentat la prima cl<strong>in</strong>ică geramană (prof. Deml<strong>in</strong>g],
cl<strong>in</strong>ica de gastroenterologie d<strong>in</strong> Erlangen) şi am răspuns la întrebări, că sunt d<strong>in</strong> Cl<strong>in</strong>icile d<strong>in</strong>
Cluj, au dat încântaŃi d<strong>in</strong> cap şi m-au acceptat imediat, ca şi colaborator.
Astăzi mi-ar fi greu, fi<strong>in</strong>dcă pretenŃiile s-au înmulŃit. Unui medic şef i se cere: