Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC

Ex Ponto nr.2, 2008
grijă artistică – eufonică uneori – şi aproape indiferente faţă de subiectul pe
care îl relatează.” 13 Romanul are ceva din senzualismul d’annunzian, un aer
solar-mediteraneean, iar însuşi Thalassa, „fiu al soarelui”, reprezintă un aliaj
dintre mirajul Orientului, – „poezia asiatică a plinului Orient, în unele clipe, îl
covârşea.” 14 – idilismului lui Teocrit, a suflului epopeic al Iliadei derivată aici
ca epopee a simţurilor şi istoria lui Xenofon. Thalassa se izolează pe Insula
şerpilor, vechea Leuke, ca paznic al Farului. Tânărul descoperă o încăpere
subterană, relicvă a unui templu păgân, şi un altar, iar odihna pe lespedea de
onix din centru, cu sugestia că aceasta ar fi putut să servească unor imemoriale
rituri sacrificiale, îi provoacă o reverie a unei lumi somptuoase cadrabile unui
tablou de gen. „Era purtat spre alte locuri şi spre alt timp, dar – lucru ciudat – în
lumea în care încăpea nu se simţea străin. Se afla între palate de granit, de
marmoră, de porfir, între peristiluri pe coloane măreţe, dinaintea unor porţi de
bronz şi unor tende de purpură. Pe pieţi şi pe strade curgea un amestec de
mulţimi în tunici viu colorate, în paiume albe şi roşii. Sclave cu viorele în ochi,
cu flori de maci pe buze îi dau colindele, se ţineau de el prin veseliile de soare
şi duioşiile de cântece toarse de voic de argint – printre exaltările de imnuri
ce răsuflau afară din temple şi printre norii parfumelor arzând şi fumegând
pe tripede. Iar deasupra şi împrejurul lui, un alt cântec: cel al primăverii şi al
veseliei soarelui, în depărtări cu neîntrecutele privelişti ale jocurilor olimpice,
cu cai culcaţi la pământ de goana fugii şi târând, prin praful scânteieitor al
stadiuui, care ce uruiau pe roţi de aramă.” 15 Care este lumea evocată de
Thalassa? Ea pare prin jocurile Olimpice o lume greacă, însă este greu de
convenit dacă este vorba de Grecia preclasică sau de antichitatea clasică.
Oricum, descoperirea altarului provoacă un fel de anamneză, romanul însuşi
constituie una pentru o cultură precreştină a antichităţii greceşti, cu culte solare
şi sărbători orgiastice. Aceste forţe elementare conduc pe Thalassa către întâlnirea
iniţiatică şi hierogamia necesară. Thalassa parcurge un ciclu natural al
morţii şi învierii prin confundarea cu elementele naturii. Avem un roman solar
cu un erou posedat de un elan vitalist, care capătă expresia ficţional-onirică
a unei polifonice reverberaţii a simţurilor transpuse pasager în scene eroice,
dizolvate erotic pe măsură ce tânărul cade sub influenţa lui Eros. Ceea ce
este decadent în roman ţine de infiltraţiile unui discurs degeneraţionist şi înregistrarea
senzaţiilor şi sensibilităţii contrariate a lui Thalassa ca simptom, ca
maladie. „Văzul, auzul, mirosul, gustul şi pipăitul se povârneau deopotrivă şi
cu aceeaşi repezicune, spre degenerare – dacă, totuşi, degenerare poate să
fie numită supraactivitatea ce făcea ca organismul său nervos să îndoiască
senzaţiile primite, şi să-i dea, în aceeiaşi vreme, putinţa să le traducă în valori
ce se depărtau de cele obicinuite.” 16 Are loc o confuzie a simţurilor, ceea ce la
Baudelaire era metodă, sinestezia, utilizată deliberat pentru a obţine efectele
simfonice, psihedelice, de uz estetic, în cazul lui Thalassa sunt considerate ca
simptome ale unei maladii, de fapt o nevroză generată de exasperarea erotică
a simţurilor. Prozatorul insistă în câteva pasaje explicative să medicalizeze
senzaţiile protagonistului. Apariţia lui Caliope introduce în roman inserturi din
romane pastorale, Filemon şi Baucis sau Daphnis şi Chloe, însă consumarea
violent-sexuală a relaţiei platonic-idilice dintre cei doi produce o altă ruptură de
nivel proiectând un început de roman realist, al disensiunilor care se instalează
în viaţa de cuplu cu reconsiderarea unui context social abandonat iniţial prin
izolarea pe insulă a lui Thalassa. Însă menajul celor doi se desfăşoară sub
semnul excesului vitalist de expresie erotică, actul instinctual este psihologizat
acum şi reintrodus în magma mitologică. Exacerbarea tensiunilor dintre
78