LI<strong>VI</strong>U LUNGU Amarnică zi A ceastă poveste, care trebuie că e adevarată măcar în parte, ar avea două mii de ani fără vreun deceniu. Ea începe într-o dimineaţă senină de primăvară, nu foarte devreme, cam prin locurile pe care astăzi până şi un copil le poate uşor identifica, pe harta Dobrogei, citind (silabisind): „Mur-fat-lar”… Povestea trebuie să înceapă undeva, acolo, în marginea pădurii de stejar şi în marginea viei de pe colină, cele de atunci, adică prin locurile în care acum există şoseaua, via de acum şi plopii sădiţi mai ieri… Povestea începe acolo, într-o dimineaţă senină de primavară (zi căreia, foarte bine, i-ar sta şi în mijlocul unei ierni cu zile senine şi fără zăpadă) şi începe cu doi oameni care nu erau tăietori de lemne, dar s-ar fi confundat uşor cu unii dintre aceştia: Diogenes-Cotiso, fostul cărăuş, şi Caecilius Falco-Dapyx (cândva negustor din băiat de mic negustor, căzut în patima beţiei de vin, ca şi taică-său, şi rămas acolo ca om bun la toate şi nimic mai mult)… Diogenes şi Caecilius Falco sfârşiseră de doborât şi curăţat cele două trunchiuri tinere de stejar şi de întocmit legăturile de vreascuri pentru ei şi, înainte să înhame catârii, tăifăsuiau lângă ulciorul cu vin şi între ei cu turtele de mălai copt, aşternute pe năframă. Vorbiseră despre „bietul”, aşa îi spuneau de-zece-ani-străinul-ui, ca despre vinovatul de cine ştie ce, ca despre curând-răstignitul pentru care trudiseră să pregătească stâlpii, apoi vorbiseră despre sărăcie şi despre războaie, cât erau în stare, despre putere şi despre slăbiciune (adică, despre cei care poruncesc şi despre cei care trebuie şi ar trebui să se supună), cât se pricepeau: despre stăpânii de departe ajunşi să fie peste Tomi şi Histros şi peste celelalte ale Malului Stâng al Mării, despre bani, despre lipsa banilor şi despre recolte şi despre peşti, dar mai puţin… Poate că nici n-ar fi atins, nici măcar în treacăt, subiectul cel dintâi şi cel din urmă, dacă nu ar fi fost să se întâmple chemarea lupului (…lupilor, adică haitei?…), venind de departe şi dinspre Miazănoapte, chemare – urlet care speriase catârii şi pe Diogenes. Ex Ponto nr.2, <strong>2008</strong> 29
Ex Ponto nr.2, <strong>2008</strong> – Urlă a dragoste şi a luptă! Se omoară şi se iubesc. Este anunţul cel mai cel, adică cel mai de început şi cel mai de sfârşit… când nu te iau în seamă zeii! Era vin suficient, timp destul şi chef, la cei doi, cât cheful de aducere aminte pentru mai nimic, adică pentru ca vinul să se bea şi, adică, să moară timpul rămas până în crucea zilei. Aveau o vârstă şi trecuseră prin destule… adică, ce destule, trecuseră prin multe, mai multe decât alţii, de aceeaşi vârstă, pentru că Diogenes împlinise patruzeci de ani, iar Falco, hmm, da, şi el, el era chiar mai bătrân… Întâi, blondele-bălaiele. Diogenes îşi numărase, în toată viaţa, patru, cinci, şase sau chiar mai multe, pentru că el nu era om aşa umblat, nici aşa băgăreţ… Totuşi… Ucenicia de bărbat şi-o făcuse cam pe tot Pontul de Vest; deschisese ochii, după o noapte, prima, cu o femeie poate din Histros, la Histros petrecuse şi a doua, şi a treia, şi a patra noapte cu a doua, cu a treia şi cu celelalte dintre primele femei, se copsese ca bărbat la Callatis şi chiar mai la sud, iar faptele de adevărat armăsar le făcuse la Tomi. Blondele-bălaiele? Una, două, trei, mai multe sau… şi nu mai puţine… Şi, da, se spune ce se spune, dar el, Diogenes, nu ţine minte chiar bine şi, oricum, deci, nicidecum cu plăcere, prima dată, cum a fost şi ce a fost, era o blondă foarte puternică şi grasă, care se încălzise de la sine, adică de la dorinţă, şi de la căldură, care îl cam furase din bivuac, de sub căruţă, şi îl dusese mai încolo, în adăpostul de lângă sălaşuri… Adică, n-a fost în Histros, în oraş… Nu. În oraş, în Histros, eu am intrat numai o dată, acum nişte ani, puţini… Aia a fost unde îşi puseseră sălaşurile veneticii, lângă intrarea veche de lângă cimitirul vechi. Şi eu, tot în cimitir şi tot cu o blondă am început, şi tocmai la timp, pentru că, să nu fi fost aşa, mai mult ca sigur că aş fi început şi m-aş fi încercat pe sorămea, fata mai mare a tatei, care mă răscolea peste fire când spăla lucrurile de spălat sau cînd umbla pe lângă mine, aşa, cu ţâţele pe-afară, şi ce ţâţe… Asta-i altceva. Altceva. Şi, tot lângă cimitir, tot cu una blondă, dar a mea era slabă, osoasă, şi când şi-a lepădat ţoalele m-a speriat cu tufa de păr de pe la încheietura picioarelor, pentru că eu mai văzusem femei goale şi chiar gorgoaze, cât fusesem mai mic, pentru că le pândeam la pârâu şi pe plajele din Miazăzi, dar nu mai văzusem aşa, unele, mari şi ciufulite... Ai stat şi ai putut?… Am stat, că mă speriase cu o tigvă de om, descărnată dar cu fire ruginii pe deasupra tâmplelor, unde fuseseră tâmplele, şi apoi am mai şi putut, că de la sperietură mă umplusem cu fierbinţeli şi abia acum ştiu ce putere îmi crescuse în mădular. Stăteam întins pe spate, pe zdrenţele cu paie, iar ea, nebuna, şi-a înfipt mădularul prin claia de păr şi crăpătură şi apoi a început să călărească, ştii şi tu, precum ar fi fost în trapul cel mai susţinut, şi a tot ţopăit ca pe şa, chiar şi după ce-mi venise şi îmi trecuse mie bucuria mare, care nu era alta decât tot aia pe care o ştiam că este din obiceiul băieţesc, de la râu şi dintre trestii, cu alea de se îmbăiau, dar, totuşi, altfel, că eram săturat… Şi mai ţin minte că mă uitam la tigva căzută alături, care mă privea uimită, şi că mi-am zis să ţin minte asta… Grasa mea tot aşa a făcut, de m-a călărit cum i-a fost rostul şi plăcerea, gâfâia şi transpira, iar eu eram mai puţin speriat dar foarte curios, pentru că era prima dată, şi atunci, în prima dată, am văzut ceea ce nu aveam să mai văd decât la etiopianca din casa lui Diomedes, adică o limbă, deasupra crăpăturii, o limbă lungă şi lihnită, pe care după aia, zile şi nopţi la rând, am tot văzut-o şi am revăzut-o, am simţit-o şi am resimţit-o pe mădular, adevărată, şi nu mă potoleam decât dacă făceam ce am făcut toţi, cum ştii. Iar pe grasă, la sfârşit, când a vrut să-mi 30
- Page 1 and 2: aprilie - iunie 2008 Nr. 2(19) anul
- Page 3 and 4: EX PONTO text/imagine/metatext Revi
- Page 5 and 6: ●Interpretări ELVIRA ILIESCU - P
- Page 7 and 8: vor devasta cu necurmatele oglinzi
- Page 9 and 10: Transmutaţie Urcă pe cer un soare
- Page 11 and 12: în clocotul unui trecut ce nu se-n
- Page 13 and 14: ARTHUR PORUMBOIU Gnomică Construie
- Page 15 and 16: VALENTIN TALPALARU Sonet Fie-ţi so
- Page 17 and 18: STERIAN VICOL Lunganul de sânge Lu
- Page 19 and 20: asurzeau rugăciunea mamei în zori
- Page 21 and 22: Les huttes où je demeure en Toi Je
- Page 23 and 24: deloc, ca numai tu să ştii că su
- Page 25 and 26: proză DAN PERŞA Costandin * A Ex
- Page 27 and 28: Ex Ponto nr.2, 2008 soare-apune şi
- Page 29: darnic şi ar fi răsplătit cu o m
- Page 33 and 34: Ex Ponto nr.2, 2008 oricum, ci pân
- Page 35 and 36: Ex Ponto nr.2, 2008 de mare nevoie
- Page 37 and 38: memorialistică AURELIA LĂPUŞAN U
- Page 39 and 40: tinescu, eforturile şi mai ales co
- Page 41 and 42: Dragă şi stimată prietenă, Recu
- Page 43 and 44: atingem pragul lui 2000! Aşa că s
- Page 45 and 46: Aştept de mai multe zile să fac a
- Page 47 and 48: mi le-aţi adus cu diferite prileju
- Page 49 and 50: stări de spirit CONSTANTIN NOVAC A
- Page 51 and 52: teribil bruiaj, un terci de vorbe,
- Page 53 and 54: traduceri din literatura română G
- Page 55 and 56: La soglia Da solo di sotto ai giard
- Page 57 and 58: Gli occhi muravano il buio le nubi
- Page 59 and 60: caucaziene, văzând în el o varia
- Page 61 and 62: de rău, nici până astăzi reedit
- Page 63 and 64: Celelalte lucrări ale sale se înc
- Page 65 and 66: Iadul oraşului Iadul oraşului gea
- Page 67 and 68: Pe rugul aprinselor constelaţii nu
- Page 69 and 70: Iar pe culme, unde se bocea întune
- Page 71 and 72: Iarăşi Petersburgul În urechi -
- Page 73 and 74: Eduard Andrei - Portret de fată Ed
- Page 75 and 76: Eduard Andrei - Natură statică cu
- Page 77 and 78: Eduard Andrei - Peisaj cu scaieţi
- Page 79 and 80: 1996 - Institutul Român de Cultur
- Page 81 and 82:
semnul verticalităţii, care este
- Page 83 and 84:
Ex Ponto nr.2, 2008 76 Slătineni,
- Page 85 and 86:
Ex Ponto nr.2, 2008 grijă artistic
- Page 87 and 88:
Tenta decadentă se regăseşte dil
- Page 89 and 90:
ciderea în împrejurări ciudate a
- Page 91 and 92:
Ex Ponto nr.2, 2008 ţin de o cultu
- Page 93 and 94:
Ex Ponto nr.2, 2008 oglindă, dacă
- Page 95 and 96:
Ex Ponto nr.2, 2008 rialistice din
- Page 97 and 98:
DORIS MIRONESCU Mihail Sebastian. P
- Page 99 and 100:
erou să se sustragă din rânduril
- Page 101 and 102:
mari critici literari ANTONIO PATRA
- Page 103 and 104:
Ex Ponto nr.2, 2008 Nemi. Luni, 24,
- Page 105 and 106:
Ex Ponto nr.2, 2008 atunci cel puţ
- Page 107 and 108:
adoră, ceilalţi detestă voiajul.
- Page 109 and 110:
fluxul asociativ, ţâşnind în ex
- Page 111 and 112:
ea, necunoscut era şi conţinutul
- Page 113 and 114:
De atunci aleargă continuu în că
- Page 115 and 116:
une, purta împlântat în inimă p
- Page 117 and 118:
comentarii DRAGOŞ VIŞAN Receptare
- Page 119 and 120:
Ex Ponto nr.2, 2008 poeme din 1946,
- Page 121 and 122:
cerea eului în trecut fiind o anam
- Page 123 and 124:
Ex Ponto nr.2, 2008 apărut din gol
- Page 125 and 126:
Ex Ponto nr.2, 2008 Depăşirea rep
- Page 127 and 128:
Ex Ponto nr.2, 2008 8 Ibidem, p. 15
- Page 129 and 130:
Rock Poetry and Writing in Form - R
- Page 131 and 132:
a creature divided; and the compass
- Page 133 and 134:
Ex Ponto nr.2, 2008 126 What Makes
- Page 135 and 136:
culture dimension is still there in
- Page 137 and 138:
the musical phrases that the poem
- Page 139 and 140:
Ex Ponto nr.2, 2008 neschimbat: dra
- Page 141 and 142:
poezia sau moartea; sau amândouă
- Page 143 and 144:
Ex Ponto nr.2, 2008 ale din istoria
- Page 145 and 146:
gnomic : „E un noroc, un blestem,
- Page 147 and 148:
Ex Ponto nr.2, 2008 un caz mai puţ
- Page 149 and 150:
Ex Ponto nr.2, 2008 coloanele degea
- Page 151 and 152:
Ex Ponto nr.2, 2008 dar cu enorm le
- Page 153 and 154:
lecturi MARIAN DOPCEA Din neamul pi
- Page 155 and 156:
în Miez/ de Zi mă dusei la piatr
- Page 157 and 158:
Ex Ponto nr.2, 2008 care creează
- Page 159 and 160:
PETRE CIOBANU Semantica poeziei P E
- Page 161 and 162:
Ex Ponto nr.2, 2008 şi mare, memor
- Page 163 and 164:
cronica literaturii străine VICTOR
- Page 165 and 166:
pontice ŞTEFAN CUCU Ovidius la Tom
- Page 167 and 168:
suferinţa, necruţătorul destin.
- Page 169 and 170:
may sound surrealistic, “aestheti
- Page 171 and 172:
Gopo’s aesthetics of simplicity i
- Page 173 and 174:
of resistance against the system. T
- Page 175 and 176:
1 The Second Cabinet directly super
- Page 177 and 178:
Ex Ponto nr.2, 2008 al actorilor,
- Page 179 and 180:
Ex Ponto nr.2, 2008 Sala de spectac
- Page 181 and 182:
Ex Ponto nr.2, 2008 cu o sală de s
- Page 183 and 184:
muzică MARIANA POPESCU Stelian Ola
- Page 185 and 186:
C. Saint - Saëns - „Samson şi D
- Page 187 and 188:
Ex Ponto nr.2, 2008 180 unica produ
- Page 189 and 190:
a rămas în statele balcanice, dup
- Page 191 and 192:
Ex Ponto nr.2, 2008 184 - Personali
- Page 193 and 194:
Vulcan (de la Constanţa, cel care
- Page 195 and 196:
Ex Ponto nr.2, 2008 în literatura
- Page 197 and 198:
amestecate”. Mai mult, limba Cate
- Page 199 and 200:
Ex Ponto nr.2, 2008 XIX (Catalogul
- Page 201 and 202:
din România, colecţionarii fiind
- Page 203 and 204:
istorie MARIAN ZIDARU Poziţia brit
- Page 205 and 206:
Ex Ponto nr.2, 2008 teritoriul lor.
- Page 207 and 208:
Ex Ponto nr.2, 2008 asistenţa fran
- Page 209 and 210:
Ex Ponto nr.2, 2008 Germania, Itali
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.2, 2008 5 Platon, Chirn
- Page 213 and 214:
Revista revistelor Ex Ponto nr.2, 2