tandin se culcă la pământ, cu burta aşezată pe frunze, încât unui novice i-ar fi părut că el vrea să doarmă acolo. Dar Brâncoveanu asculta, cu urechea lipită de glie şi, printre sunetele monotone ale roţilor trăsurilor tovarăşilor săi de drum, distinse, îndepărtată, bătaia copitelor unui huţan, care trebuie să fi fost bahmetul imbrihorului său, ce îl urma cu veşti. Poposi la acea margine de codru, aşteptând şi fiindcă nu avea alta a face, se dădu lângă o tufă de fagi şi mâncă, ogoit de prepusurile atroce ale lumii. Mesagerul ajunse curând. Şi vestea era proastă. Stolnicul Costandin, Guvernatorul Morţii, fratele cel mic şi drept şi ţanţoş ca un sfredel al lui Vodă, fusese cât pe-aci să afle de moartea domnitorului. Lui Brâncoveanu i se urcă sângele la cap, ţinându-i mare vrăjmăşie stolnicului farmazon, semănătorul vrajbei, pizmăreţul, insul ca o pungă de venin, câinele. Apoi se mai înveseli, fiindcă ibovnica îi trimitea o amuletă şi-i spunea că se stinge de dor şi-i dădea, din depărtări, o sărutare, muuuuahhhh. Zor nevoie, urcă în bihuncă, desfătat, să-şi ajungă fraţii de drum, dar în bonomia lui îl apucă râsul şi încântat îi ceru vizitiului: – Întoarce, netotule! Gheorghie, frânt pe capră, pierdut în paltonul răsturnat, făcu roată în mijlocul drumului şi auzind că boierul îi cere să mâne spre casă, a pus repejune în copitele cailor, iiii!, măi!, de păreau dereşii lui ţapi, aşa săltau. – Uite-l că poate repejor!, îşi spuse Brâncoveanu. Şi când dădu noaptea, Gheorghie aprinse felinarele bihuncii, încât nu se chiteau în beznă decât patru lumini gonind. Iar de le-ar fi văzut cineva, ar fi zis că-i şeit<strong>anul</strong> umblând ca fulgerul spre cine ştie ce netrebnicii, ori chemat de vrăjitoare la sabat... Când mijeau zorii erau la Turnu Roşu şi cum nu aveau cai de olat, au poposit acolo, Brâncoveanu, picior peste picior, mâncând fulgereşte patru iezi dintr-o turmă şi râgâind apoi. Dormi ziua întreagă. Gheorghie dormi şi el, găzduit de nişte ţapinari şi când se treziră, soarele amurgea ca o vită tăiată. Au aprins felinarele, au încălecat bihunca şi duşi au fost, urcând drumuri muntoase. Când se făcu beznă de s-o tai cu cuţitul, vel-logofătului îi păru că aude hărmălaie de câini şi ascultând, aidoma unui vinovat de vreo nesăbuinţă, i se zburli părul când sparse văzduhul un sunet de corn, pe care îl recunoscu, era cornul gonacilor şi haita câinilor de vânătoare se apropiase deja, lacomă, tropăită, bezmetică în zburdalnica-i goană şi i-ar fi părut chiar poznaşă de-ar fi mânat-o el, dar alţii erau cei care-o aţâţau şi privind în urmă bezna cu ochii căscaţi, Costandin văzu fulgerul gurii unei durde şi auzi, chiar lângă el, cum se face ţăndări sticla unui felinar al bihuncii. Deschise portiera şi urlă către Gheorghie: – Mână, mă! Şi Gheorghie: – Hiiii, măi! Dar apoi, năucit, vizitiul trebuie să-şi fi dat seama că sunt în pericol şi unde nu se urcă pe capră cu picioarele şi pocni din bici şi strigă: – Uiiiiiuuuuuuuu!, de se buluci spaima la copitele cailor şi-o luară la sănătoasa, de gata să veteme pământul! Unde în alta să afli ocrotire, decât numai în fugă, în pustietatea aceea? Şi fugind cât îi ţineau puterile, mergeau înainte prin beznă spărgând-o şi bihunca se cutremura, şuncile tresăltau pe boier şi capul i se zgâlţâia, gâtul nemaiputându-l ţine în veghere lucidă, şi ochii i s-au bulbucat în cap ca la strigoi. – Mână, mă!, atât mai ştia să strige boierul şi tot striga! Galben la faţă şi pierit, pare că tocmai atunci l-a apucat iubirea de oameni şi ar fi vrut să vadă baremi nişte plugari, care să taie avântul haitei şi a gonacilor. Se făcu, în gând, Ex Ponto nr.2, <strong>2008</strong> 27
darnic şi ar fi răsplătit cu o mie de galbeni pe acela ce i-ar fi sărit în ajutor. Dar nu erau pe urmele lui decât asasinii, gonind pe cai, poftind să-l spintece. Dornici de sânge cum erau, nu s-ar fi mulţumit să-l răpună pe el, ci i-ar fi hăcuit şi caii şi i-ar fi dat pe toţi la corbi. Bufnind şi hurducându-se bihunca, sforile ce legau cumsecădeniile gurii în spatele ei, au prins să geamă şi să se ferfeniţească şi cârnaţii să curgă, atârnaţi, plesnind ca nişte bice bezna, năzdrăvani. Se căi boierul că nu e farmazon. Cu două vorbe doar, ar fi pus atunci trecutul între el şi gonaci, sau ar fi scos din urechea lui Gheorghie o perie pe care îndată ce-ar fi lepădat-o, s-ar fi înălţat din ea în urma lor un codru, sihlă! Când pe-o roată, când pe alta, sălta bihunca deznădăjduită şi, rupându-se cu totul sforile, au prins să zboare lebărvuştii, mortadela, cremvuştii, debreţinii şi ghiudemul, apoi veni rândul jamboanelor şi bujeniţei, pulpei de bou friptă pe jar şi s-au amestecat cu toatele, lăptuci şi şunci, lobodă şi pastramă, funii de usturoi şi sugiuc, varză şi chişcă stârnind în urmă un taifun de zacuscă, de să-ţi ghiorţăie maţele, aspic, vinograd, rosbif, şniţel şi chiftele, drob, găluşte, fleici, frigărui, iar din butoaie, ciocnite de hurducăiala ce le făcea să pârâie şi să detune până s-au spart, a prins să izvorască o cascadă de vin. – Lăcomia iar m-a salvat!, îşi spuse ceva mai târziu boierul, căci toate bunătăţile luate, hulpav, în bihuncă, răsfirându-se pe drumul întins, au stârnit jindul câinilor necumpăniţi, ce s-au oprit să înfulece bunătăţile, ca şi când după ele goniseră duluţă, şi pas de-ai mai îndemna la fugă. Îndată ce puse distanţă de gonaci, vel-logofătul ceru lui Gheorghie să oprească, ţâşni afară şi stinse felinarele cu mâna lui, ca să nu fie ghiciţi în beznă, apoi îi ceru vizitiului să dea bice şi au cârpit-o iar la fugă, atât de amarnic, încât urmăritorii le-au pus sare pe coadă. Ex Ponto nr.2, <strong>2008</strong> 28
- Page 1 and 2: aprilie - iunie 2008 Nr. 2(19) anul
- Page 3 and 4: EX PONTO text/imagine/metatext Revi
- Page 5 and 6: ●Interpretări ELVIRA ILIESCU - P
- Page 7 and 8: vor devasta cu necurmatele oglinzi
- Page 9 and 10: Transmutaţie Urcă pe cer un soare
- Page 11 and 12: în clocotul unui trecut ce nu se-n
- Page 13 and 14: ARTHUR PORUMBOIU Gnomică Construie
- Page 15 and 16: VALENTIN TALPALARU Sonet Fie-ţi so
- Page 17 and 18: STERIAN VICOL Lunganul de sânge Lu
- Page 19 and 20: asurzeau rugăciunea mamei în zori
- Page 21 and 22: Les huttes où je demeure en Toi Je
- Page 23 and 24: deloc, ca numai tu să ştii că su
- Page 25 and 26: proză DAN PERŞA Costandin * A Ex
- Page 27: Ex Ponto nr.2, 2008 soare-apune şi
- Page 31 and 32: Ex Ponto nr.2, 2008 - Urlă a drago
- Page 33 and 34: Ex Ponto nr.2, 2008 oricum, ci pân
- Page 35 and 36: Ex Ponto nr.2, 2008 de mare nevoie
- Page 37 and 38: memorialistică AURELIA LĂPUŞAN U
- Page 39 and 40: tinescu, eforturile şi mai ales co
- Page 41 and 42: Dragă şi stimată prietenă, Recu
- Page 43 and 44: atingem pragul lui 2000! Aşa că s
- Page 45 and 46: Aştept de mai multe zile să fac a
- Page 47 and 48: mi le-aţi adus cu diferite prileju
- Page 49 and 50: stări de spirit CONSTANTIN NOVAC A
- Page 51 and 52: teribil bruiaj, un terci de vorbe,
- Page 53 and 54: traduceri din literatura română G
- Page 55 and 56: La soglia Da solo di sotto ai giard
- Page 57 and 58: Gli occhi muravano il buio le nubi
- Page 59 and 60: caucaziene, văzând în el o varia
- Page 61 and 62: de rău, nici până astăzi reedit
- Page 63 and 64: Celelalte lucrări ale sale se înc
- Page 65 and 66: Iadul oraşului Iadul oraşului gea
- Page 67 and 68: Pe rugul aprinselor constelaţii nu
- Page 69 and 70: Iar pe culme, unde se bocea întune
- Page 71 and 72: Iarăşi Petersburgul În urechi -
- Page 73 and 74: Eduard Andrei - Portret de fată Ed
- Page 75 and 76: Eduard Andrei - Natură statică cu
- Page 77 and 78: Eduard Andrei - Peisaj cu scaieţi
- Page 79 and 80:
1996 - Institutul Român de Cultur
- Page 81 and 82:
semnul verticalităţii, care este
- Page 83 and 84:
Ex Ponto nr.2, 2008 76 Slătineni,
- Page 85 and 86:
Ex Ponto nr.2, 2008 grijă artistic
- Page 87 and 88:
Tenta decadentă se regăseşte dil
- Page 89 and 90:
ciderea în împrejurări ciudate a
- Page 91 and 92:
Ex Ponto nr.2, 2008 ţin de o cultu
- Page 93 and 94:
Ex Ponto nr.2, 2008 oglindă, dacă
- Page 95 and 96:
Ex Ponto nr.2, 2008 rialistice din
- Page 97 and 98:
DORIS MIRONESCU Mihail Sebastian. P
- Page 99 and 100:
erou să se sustragă din rânduril
- Page 101 and 102:
mari critici literari ANTONIO PATRA
- Page 103 and 104:
Ex Ponto nr.2, 2008 Nemi. Luni, 24,
- Page 105 and 106:
Ex Ponto nr.2, 2008 atunci cel puţ
- Page 107 and 108:
adoră, ceilalţi detestă voiajul.
- Page 109 and 110:
fluxul asociativ, ţâşnind în ex
- Page 111 and 112:
ea, necunoscut era şi conţinutul
- Page 113 and 114:
De atunci aleargă continuu în că
- Page 115 and 116:
une, purta împlântat în inimă p
- Page 117 and 118:
comentarii DRAGOŞ VIŞAN Receptare
- Page 119 and 120:
Ex Ponto nr.2, 2008 poeme din 1946,
- Page 121 and 122:
cerea eului în trecut fiind o anam
- Page 123 and 124:
Ex Ponto nr.2, 2008 apărut din gol
- Page 125 and 126:
Ex Ponto nr.2, 2008 Depăşirea rep
- Page 127 and 128:
Ex Ponto nr.2, 2008 8 Ibidem, p. 15
- Page 129 and 130:
Rock Poetry and Writing in Form - R
- Page 131 and 132:
a creature divided; and the compass
- Page 133 and 134:
Ex Ponto nr.2, 2008 126 What Makes
- Page 135 and 136:
culture dimension is still there in
- Page 137 and 138:
the musical phrases that the poem
- Page 139 and 140:
Ex Ponto nr.2, 2008 neschimbat: dra
- Page 141 and 142:
poezia sau moartea; sau amândouă
- Page 143 and 144:
Ex Ponto nr.2, 2008 ale din istoria
- Page 145 and 146:
gnomic : „E un noroc, un blestem,
- Page 147 and 148:
Ex Ponto nr.2, 2008 un caz mai puţ
- Page 149 and 150:
Ex Ponto nr.2, 2008 coloanele degea
- Page 151 and 152:
Ex Ponto nr.2, 2008 dar cu enorm le
- Page 153 and 154:
lecturi MARIAN DOPCEA Din neamul pi
- Page 155 and 156:
în Miez/ de Zi mă dusei la piatr
- Page 157 and 158:
Ex Ponto nr.2, 2008 care creează
- Page 159 and 160:
PETRE CIOBANU Semantica poeziei P E
- Page 161 and 162:
Ex Ponto nr.2, 2008 şi mare, memor
- Page 163 and 164:
cronica literaturii străine VICTOR
- Page 165 and 166:
pontice ŞTEFAN CUCU Ovidius la Tom
- Page 167 and 168:
suferinţa, necruţătorul destin.
- Page 169 and 170:
may sound surrealistic, “aestheti
- Page 171 and 172:
Gopo’s aesthetics of simplicity i
- Page 173 and 174:
of resistance against the system. T
- Page 175 and 176:
1 The Second Cabinet directly super
- Page 177 and 178:
Ex Ponto nr.2, 2008 al actorilor,
- Page 179 and 180:
Ex Ponto nr.2, 2008 Sala de spectac
- Page 181 and 182:
Ex Ponto nr.2, 2008 cu o sală de s
- Page 183 and 184:
muzică MARIANA POPESCU Stelian Ola
- Page 185 and 186:
C. Saint - Saëns - „Samson şi D
- Page 187 and 188:
Ex Ponto nr.2, 2008 180 unica produ
- Page 189 and 190:
a rămas în statele balcanice, dup
- Page 191 and 192:
Ex Ponto nr.2, 2008 184 - Personali
- Page 193 and 194:
Vulcan (de la Constanţa, cel care
- Page 195 and 196:
Ex Ponto nr.2, 2008 în literatura
- Page 197 and 198:
amestecate”. Mai mult, limba Cate
- Page 199 and 200:
Ex Ponto nr.2, 2008 XIX (Catalogul
- Page 201 and 202:
din România, colecţionarii fiind
- Page 203 and 204:
istorie MARIAN ZIDARU Poziţia brit
- Page 205 and 206:
Ex Ponto nr.2, 2008 teritoriul lor.
- Page 207 and 208:
Ex Ponto nr.2, 2008 asistenţa fran
- Page 209 and 210:
Ex Ponto nr.2, 2008 Germania, Itali
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.2, 2008 5 Platon, Chirn
- Page 213 and 214:
Revista revistelor Ex Ponto nr.2, 2