Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC
Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC
Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
laboratorul unde cineva proiectează<br />
noapte de noapte trupuri<br />
perfect adaptate la o viaţă independentă<br />
numai tu, trup al meu<br />
se pare că ai o mică defecţiune<br />
câteodată îmi asculţi curios gândurile<br />
şi zâmbeşti<br />
Stand by<br />
în stomacul meu<br />
funcţionează o maşinărie<br />
complexă care îmi transmite<br />
prin impulsuri electrice<br />
că iubeşte oamenii şi<br />
se va sacrifica pentru ei<br />
trupurile noastre s-au subţiat atât<br />
de mult<br />
că doar cablul ăla se mai vede<br />
numai oamenii se bucură încontinuu<br />
noi dispărem încetul cu încetul<br />
numai oamenii ăia se tot bucură<br />
Căruciorul<br />
privesc ca în copilărie pe cer<br />
dârele lungi ale avioanelor cu<br />
reacţie<br />
până dispar de tot, dar şi aşa mă<br />
simt<br />
un handicapat care se târăşte în<br />
căruciorul lui nou strălucitor<br />
pe marginea trotuarului<br />
creierul meu stimulat<br />
se încordează ca un pumn<br />
şi loveşte<br />
Cablul<br />
eu sunt la un capăt şi cineva la celălalt<br />
de când ne ştim tot tragem cu dinţii cu<br />
unghiile<br />
cu toată furia de cablul ăsta gros care<br />
ne<br />
uneşte ca o boală grea<br />
unul din noi e cu puţin în avantaj<br />
de fiecare dată<br />
ne place că suntem în părţi diferite<br />
eu trag spre mine şi celălalt, fireşte<br />
trage spre el<br />
nu obosim niciodată<br />
e un joc de care nu ne mai săturăm<br />
nici noaptea nu mai dormim<br />
de curând am renunţat la mâncare<br />
pe margine sunt o mulţime de oameni<br />
care aplaudă întruna râd ne încurajează<br />
şi dintr-odată forţa ne creşte înzecit<br />
aşa că tragem şi mai cu sârg<br />
nu mai ştim nici noi cât timp a trecut<br />
simţim că suntem aproape aproape<br />
de sfârşit<br />
cineva o să vină să mă îmbrâncească<br />
cu furie sau o să mă întoarcă<br />
invers<br />
aşa cum întorci o clepsidră<br />
apoi un copil răutăcios o să mă<br />
fluiere<br />
o să arunce cu pietre în ţeasta<br />
mea găurită<br />
apoi să vină femeile să mă ridice<br />
de pe jos<br />
să-mi aranjeze oasele cu mâinile<br />
lor moi delicate<br />
să mă îmbrace într-un costum<br />
negru<br />
să bocească aşa cum e firesc<br />
şi să se întrebe guralive<br />
cine mai e şi amărâtul ăsta<br />
de unde are căruciorul cel nou şi<br />
scump<br />
oare ce-a avut lumea cu el?<br />
şi în timp ce ele mă uită astfel cu<br />
încetul<br />
eu să privesc de sub pământ<br />
dârele albe şi lungi<br />
ale avioanelor cu reacţie<br />
Ex Ponto nr.2, <strong>2008</strong><br />
23
Change language