Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC

Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC

26.10.2014 Views

le-a permis o lejeritate semnificativã în achiziţionarea a tot ceea ce îi interesa de pe piaţa anticarilor. Cea mai mare parte a colecţionarilor deţineau monede greceşti emise de cãtre Histria, Tomis şi Callatis în atelierele lor monetare, colecţionându-le sistematic, şi au încercat studierea acestora pe cât posibil în mod profesionist, remarcând cã, piesele monetare înseamnã şi altceva decât metalul în sine, luând în calcul rolul lor economic, circulaţia, eventual fãcând consideraţii privind istoria politicã şi economicã a oraşelor etc. 32 Ei încep sã colecţioneze pe domenii, din ce în ce mai bine individualizate ca subiect şi origine, limitându-şi activitatea şi interesul. De asemenea, fie amatori, fie specialişti manifestau o puternicã pasiune privind cãutarea vestigiilor istorice, iar deosebita generozitate care îi caracteriza a condus, în majoritatea cazurilor, la donarea colecţiilor personale unor muzee sau unor instituţii publice 33 , fãcând gesturi nobile şi servind generaţiilor urmãtoare drept material de studiu, constituindu-se de la caz la caz, încã în principalul fond monetar existent. Aceste „restituiri” ale colecţiilor numismatice particulare patrimoniului cultural naţional au contribuit, la momentul respectiv, la întrunirea condiţiilor necesare creãrii muzeelor de specialitate (amintim şi pe D. A. Sturza, M. C. Sutzu, G. Severeanu), foştii colecţionari devenind ctitori ai ştiinţei numismatice române. Nu trebuie uitat faptul cã, marea majoritate a muzeelor lumii şi cabinetele numismatice aferente au avut la bazã colecţii particulare de referinţã. În acest sens, Cabinetul Numismatic al Academiei Române a fost des beneficiarul donaţiilor monetare (spre exemplu colecţiile M. C. Sutzu 34 , D. A. Sturdza 35 , N. Docan 36 , Ştefan Capşa 37 , Iosefina Stoicescu 38 , C. Orghidan 39 etc.). Colecţia D. A Sturza, care cuprindea şi ponduri realizate în oraşele vestpontice dobrogene, a fost donatã statului român în anul 1876, donaţia fiind completatã pânã în 1914 cu alte monede achiziţionate 40 . Colecţia M. C. Sutzu a fost formatã din piese numismatice şi arheologice, în cazul celei numismatice o parte însemnatã fiind compusã din emisiuni monetare şi ponduri ale cetãţilor vest-pontice dobrogene, Histria, Tomis şi Callatis, despre care s-a afirmat în epocã cã este cea mai completã colecţie de acest gen 41 . Aceastã mare colecţie a fost donatã Cabinetului Numismatic al Academiei Române în cursul anilor 1922 şi 1923 42 , dacã nu cumva o parte a sa este donatã încã din 1911 43 . Sunt şi indicii privind o donaţie importantã fãcutã de colecţionar Muzeului Regional al Dobrogei, el fiind şi preşedintele unui comitet însãrcinat cu strângerea de fonduri pentru crearea respectivului edificiu cultural la Constanţa 44 . Reputatul dr. George Severeanu, o mare personalitate a medicinii româneşti, a contribuit la apariţia şi organizarea Societãţii Numismatice Române, şi-a donat prin testament impresionanta sa colecţie de piese numismatice şi arheologice Muzeului Municipal de Istorie din Bucureşti 45 , al cãrui director onorific a fost în perioada 1931-1939 46 . Cu acest prilej au intrat în patrimoniu numeroase piese numismatice vest-pontice dobrogene, printre care şi monede aur, dintr-un total de câteva mii de piese, ca monede, vase de ceramicã, statuete, bijuterii etc. Printre alte colecţii bogate în monede emise în atelierele oraşelor vestpontice dobrogene o amintim pe cea aparţinãtoare lui Wilhem Knechtel, membru al Comitetul Societãţii Numismatice Române şi membru al redacţiei Buletinului, cunoscut şi ca un cercetãtor pluridisciplinar (botanicã, arheologie, numismaticã) 47 . Odatã cu înfiinţarea Societãţii Numismatice Române, la 28 decembrie 1903 s-a reuşit coagularea unui numãr relativ mare de amatori de medalii şi monede Ex Ponto nr.2, 2008 193

din România, colecţionarii fiind apreciaţi în societate pentru strãdaniile lor. Aşa cum am mai arãt, moneda nu mai era doar un obiect de artã, ea contribuind la tratarea diferitelor aspecte ale istoriei naţionale. Una din colecţiile cele mai importante create în perioada interbelicã şi ajunsã în patrimoniul cultural naţional al statului român, a fost cea aparţinãtoare lui Vasile Canarache, ajunsã la mai multe instituţii de profil prin donaţie. Astfel, Cabinetul Numismatic al Academiei Române a primit 426 de monede de aur, argint şi bronz, emise de cele trei colonii dobrogene, iar Cabinetul Numismatic al Muzeului de Istorie Naţionalã şi Arheologie din Constanţa a beneficiat de aproximativ 500 exemplare de monede histriene, tomitane şi callatiene 48 . Considerãm eforturile acestor admirabili pionieri ai cercetãrii româneşti ca un punct de pornire în ceea ce a urmat privitor la şcoala româneascã de numismaticã, din epocã modernã şi contemporanã, un adevãrat pod peste timp. De aceea aceastã evocare am considerat-o absolut necesare în preambulul prezentãrii stadiului actual al cercetãrii temei analizate. Nu încheiem micul nostru excurs înainte de a menţiona şi a sublinia meritul deosebit pe care îl au astãzi colecţionarii oneşti particulari, ce-şi aduc contribuţia la dezvoltarea numismaticii româneşti, la punerea în valoare a tipurilor monetare fie banale, fie inedite ale celor trei colonii dobrogene, la progresele apãrute prin eforturile lor publicistice mai mult decât onorante şi nu în ultimul rând, prin întreţinerea şi confirmarea unui interes deosebit al societãţii în general asupra acestui subiect şi a numismaticii româneşti. Ex Ponto nr.2, 2008 194 1 A. Morell, Specimen universae rei numariae, Paris, 1683. 2 C. Moisil, Cu privire la numismatica oraşelor noastre pontice, 19, 1945, 133-134, p. 17. 3 J. Vaillant, Numismata imperatorum….a populis….graece loquentibus…..percusa, Paris, 1693; C. Moisil, loc. cit., p. 17. 4 Idem, Introducere în numismatica Dobrogei, în 1878-1928. Dobrogea. Cincizeci de ani de vieaţã româneascã, Bucureşti, Analele Dobrogei, 9, 1928, 1, p. 147; idem, loc. cit., p. 17; M. Holban, M. M. Alexandrescu Dersca Bulgaru, P. Cernovodeanu, Cãlãtori strãini despre ţãrile Române, vol. VIII, Bucureşti, 1983, p. 512-514. 5 C. Moisil, Introducere în numismatica….., p. 147; M. Holban, M. M. Alexandrescu Dersca Bulgaru, P. Cernovodeanu, op. cit., p. 527. 6 P. Erasmus Froelich, Quator tentamina in re numaria vetere, Viena, 1737; Idem, Animadversiones, Viena, 1738. 7 I. H. Eckel, Doctrina numorum veterum, Viena, 1786, vol. II, p. 13. 8 C. Moisil, loc. cit., p. 18. 9 E. Mionnet, Déscription des médailles antiques, Paris, 1806-1811, vol. I, p. 353 şi urmãtoarele, vol. II, p. 64 şi urmãtoarele. 10 Millin, Notice sur des médailles inédites de Callatia, Magazin encyclopédique, Paris, 1815. 11 C. Moisil, Introducere în numismatica…., p. 149; idem, Cu privire la numismatica…., p. 18. 12 C. Moisil, Introducere în numismatica…., p. 150; idem, Cu privire la numismatica…, p. 19. 13 Idem, Introducere în numismatica…., p. 150. 14 Idem, Cu privire la numismatica…, p. 19. 15 B. V. Head, Historia Nummorum. A Manual of Greek Numismatics, Oxford, 1887. 16 C. Moisil, Mari ctitori ai Numismatici româneşti, BSNR, 38-41, 1944-1947, 92-95, p. 3.

din România, colecţionarii fiind apreciaţi în societate pentru strãdaniile lor. Aşa<br />

cum am mai arãt, moneda nu mai era doar un obiect de artã, ea contribuind<br />

la tratarea diferitelor aspecte ale istoriei naţionale. Una din colecţiile cele mai<br />

importante create în perioada interbelicã şi ajunsã în patrimoniul cultural naţional<br />

al statului român, a fost cea aparţinãtoare lui Vasile Canarache, ajunsã<br />

la mai multe instituţii de profil prin donaţie. Astfel, Cabinetul Numismatic al<br />

Academiei Române a primit 426 de monede de aur, argint şi bronz, emise de<br />

cele trei colonii dobrogene, iar Cabinetul Numismatic al Muzeului de Istorie<br />

Naţionalã şi Arheologie din Constanţa a beneficiat de aproximativ 500 exemplare<br />

de monede histriene, tomitane şi callatiene 48 .<br />

Considerãm eforturile acestor admirabili pionieri ai cercetãrii româneşti<br />

ca un punct de pornire în ceea ce a urmat privitor la şcoala româneascã de<br />

numismaticã, din epocã modernã şi contemporanã, un adevãrat pod peste<br />

timp. De aceea aceastã evocare am considerat-o absolut necesare în preambulul<br />

prezentãrii stadiului actual al cercetãrii temei analizate. Nu încheiem<br />

micul nostru excurs înainte de a menţiona şi a sublinia meritul deosebit pe<br />

care îl au astãzi colecţionarii oneşti particulari, ce-şi aduc contribuţia la dezvoltarea<br />

numismaticii româneşti, la punerea în valoare a tipurilor monetare<br />

fie banale, fie inedite ale celor trei colonii dobrogene, la progresele apãrute<br />

prin eforturile lor publicistice mai mult decât onorante şi nu în ultimul rând,<br />

prin întreţinerea şi confirmarea unui interes deosebit al societãţii în general<br />

asupra acestui subiect şi a numismaticii româneşti.<br />

Ex Ponto nr.2, <strong>2008</strong><br />

<strong>19</strong>4<br />

1<br />

A. Morell, Specimen universae rei numariae, Paris, 1683.<br />

2<br />

C. Moisil, Cu privire la numismatica oraşelor noastre pontice, <strong>19</strong>, <strong>19</strong>45, 133-134,<br />

p. 17.<br />

3<br />

J. Vaillant, Numismata imperatorum….a populis….graece loquentibus…..percusa,<br />

Paris, 1693; C. Moisil, loc. cit., p. 17.<br />

4<br />

Idem, Introducere în numismatica Dobrogei, în 1878-<strong>19</strong>28. Dobrogea. Cincizeci de<br />

ani de vieaţã româneascã, Bucureşti, Analele Dobrogei, 9, <strong>19</strong>28, 1, p. 147; idem, loc.<br />

cit., p. 17; M. Holban, M. M. Alexandrescu Dersca Bulgaru, P. Cernovodeanu, Cãlãtori<br />

strãini despre ţãrile Române, vol. <strong>VI</strong>II, Bucureşti, <strong>19</strong>83, p. 512-514.<br />

5<br />

C. Moisil, Introducere în numismatica….., p. 147; M. Holban, M. M. Alexandrescu<br />

Dersca Bulgaru, P. Cernovodeanu, op. cit., p. 527.<br />

6<br />

P. Erasmus Froelich, Quator tentamina in re numaria vetere, Viena, 1737; Idem,<br />

Animadversiones, Viena, 1738.<br />

7<br />

I. H. Eckel, Doctrina numorum veterum, Viena, 1786, vol. II, p. 13.<br />

8<br />

C. Moisil, loc. cit., p. 18.<br />

9<br />

E. Mionnet, Déscription des médailles antiques, Paris, 1806-1811, vol. I, p. 353 şi<br />

urmãtoarele, vol. II, p. 64 şi urmãtoarele.<br />

10<br />

Millin, Notice sur des médailles inédites de Callatia, Magazin encyclopédique, Paris,<br />

1815.<br />

11<br />

C. Moisil, Introducere în numismatica…., p. 149; idem, Cu privire la numismatica….,<br />

p. 18.<br />

12<br />

C. Moisil, Introducere în numismatica…., p. 150; idem, Cu privire la numismatica…,<br />

p. <strong>19</strong>.<br />

13<br />

Idem, Introducere în numismatica…., p. 150.<br />

14<br />

Idem, Cu privire la numismatica…, p. <strong>19</strong>.<br />

15<br />

B. V. Head, Historia Nummorum. A Manual of Greek Numismatics, Oxford, 1887.<br />

16<br />

C. Moisil, Mari ctitori ai Numismatici româneşti, BSNR, 38-41, <strong>19</strong>44-<strong>19</strong>47, 92-95,<br />

p. 3.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!