Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC

More documents

Recommendations

Info

mentore, doamna Matilda Caragiu Marioţeanu, nu pot uita aceasta, rămân ca atare –, cât şi, mai ales, obiectivele, reduse – în Patria-mamă, România! – la derizoriul politicianismului contraproductiv. Totuşi, calitatea operei sale rămâne, configurându-i unul dintre primele locuri în aromânistica de astăzi, în relevarea căreia se ostoieşte – cu folos real, când este vorba de acte culturale. Mă gândesc, când spun asta, şi la îngrijirea de către dânsa – împreună cu traducătorii respectivi, universitara bucureşteană Mariana Bara şi parizianul Nicolas Trifon –, sub egida unei organizaţii belgiene, a volumului bilingv (aromână/franceză) Noi, poetslji a populiloru njits. Poemi tu limba Makedonarmănă (Armănă), apărut anul trecut. Faptul că iubitorii de poezie de limbă franceză iau cunoştinţă de creaţiile a 32 de autori aromâni contemporani – nu dintre cei „clasici”, ci afirmaţi în ultima jumătate de secol –, trăitori în România, în Balcani dar şi în alte spaţii, pe unde i-a dus viaţa – nu se constituie într-un act cultural remarcabil, ce merită a fi relevat? Eu cred că da – în ciuda unor aprecieri, pe care grămosteana, şi ea!, de la fostul Başchioi le emite într-o introducere subintitulată, sugestiv, Torna, torna, fratre, şi care comportă discuţii; sau a unor inovaţii semantice voit derutante – cu caracter subliminal vădit –, precum utilizarea exclusivă a termenului de macédonoarman pentru etnonimul ştiinţific, consacratul şi uzualul aromân... – Pot fi importante lucrările pomenite sau altele scrise în dialect, dar de autori care nu s-au născut sau au trăit în România; în ce măsură aparţin culturii române de astăzi, ştiut fiind că marii creatori dialectali au aparţinut întotdeauna acesteia? – Chestiunea este complexă, în adevăr, şi trebuie circumstanţiată ca atare. Dacă este să mă refer la partea finală a celor spuse de tine – lucrurile sunt mai simple. Toţi, practic, literaţii dialectali, în perioada de până la Primul Război Mondial, dar şi ulterior – sau care s-au ocupat cu folclorul şi istoria aromânilor – s-au afirmat şi au fost publicaţi în România, unde se şi stabiliseră ca aparţinând românităţii. Creaţiile lor – dar şi publicaţiile tipărite în aromână – fac parte din cultura română modernă, ilustrând dimensiunea balcanică a ei. Nici nu mi-aş putea închipui cultura noastră, şi civilizaţia chiar – dacă ne-am gândi mai bine la rolul jucat de specialişti: comercianţi şi finanţişti, medici, prelaţi, arhitecţi, avocaţi şi magistraţi, învăţători şi profesori, artişti, ba chiar şi ingineri sau sportivi cunoscuţi din zilele noastre –, din ultimele două veacuri, fără aportul intelectualilor de sorginte aromână. Şi nu-i vorba aici de personalităţi notorii ale culturii noastre cu ascendenţă vlahă mai mult sau mai puţin îndepărtată, şi de care nu au făcut mare caz în timpul vieţii, sau chiar nu şi-au invocat-o deloc, considerându-se pur şi simplu români – precum, ca să pomenesc doar câteva nume-reper ale României moderne, A. Şaguna, M. Sadoveanu, Oct. Goga, Şt.O. Iosif, L. Blaga, Take Ionescu. I. Antonescu, A. Scrima... Am în vedere acele personalităţi provenind din romanitatea balcanică ce şi-au conştientizat – în general, la prima sau cel mult a doua generaţie cu instruire şcolară – individualitatea, asumându-şi, corespunzător, şi naţionalitatea – care nu putea fi decât română; şi care au fost intelectuali foarte activi şi în lupta naţional-culturală a fraţilor lor – precum Th. Capidan, Per. Papahagi, G. Murnu, Marcu Beza (membri ai Academiei; alţi academicieni, de sigură şi mărturistă sorginte aromână – D. Cosacovici, D. Caracostea, E. Carafoli, I. Caragiani, Ath. Joja, I. Juvara, Duiliu Marcu, Ap. Mărgărit, I. Pacea, C. Papacostea, Ş. Papacostea), Ioan D. Arginteanu, Petru Ex Ponto nr.2, 2008 185
Vulcan (de la Constanţa, cel care semna, în primele două decenii ale veacului trecut, Picurarlu dela Pind), Constantin Noe, Anastase Hâciu, Tache Papahagi şi alţii. Fără existenţa măcar a acestora, cultura română ar fi fost, neîndoielnic, mult mai sărăcită... După cum este, astăzi, văduvită datorită needitării a unor opere importante ale romanităţii moderne balcanice, şi ale căror manuscrise, aflate la Biblioteca Academiei noastre, aşteaptă a fi valorificate ştiinţific; este vorba, cum specialiştii cunosc, de două dicţionare – Diccionariu în cinci limbi (inclusiv în aromână), elaborat, la Budapesta, pe la 1821, de aromânul N. Ianovici, respectiv, mai ales, Dicţionarul macedo-român, în patru volume, datorat osârdiei de o viaţă a preotului Ioan Murnu, tatăl inegalabilului traducător în limba română al lui Homer; şi, de asemenea, cum la fel se impune o ediţie ştiinţifică a scrierilor din Codex Dimonie... Cât priveşte, ca să conchid la întrebare, creatorii în aromâna de astăzi – alţii decât cei care au sau au avut legături nemijlocite cu România, prin strămoşi sau prin naştere –, ei aparţin, în opinia mea, aromânisticii, desigur, în general, iar apoi culturii respectivelor ţări natale din Balcani; iar, până la urmă, aparţinem, cu toţii, bătrânei Europe... Ex Ponto nr.2, 2008 186
Page 1 and 2:
aprilie - iunie 2008 Nr. 2(19) anul
Page 3 and 4:
EX PONTO text/imagine/metatext Revi
Page 5 and 6:
●Interpretări ELVIRA ILIESCU - P
Page 7 and 8:
vor devasta cu necurmatele oglinzi
Page 9 and 10:
Transmutaţie Urcă pe cer un soare
Page 11 and 12:
în clocotul unui trecut ce nu se-n
Page 13 and 14:
ARTHUR PORUMBOIU Gnomică Construie
Page 15 and 16:
VALENTIN TALPALARU Sonet Fie-ţi so
Page 17 and 18:
STERIAN VICOL Lunganul de sânge Lu
Page 19 and 20:
asurzeau rugăciunea mamei în zori
Page 21 and 22:
Les huttes où je demeure en Toi Je
Page 23 and 24:
deloc, ca numai tu să ştii că su
Page 25 and 26:
proză DAN PERŞA Costandin * A Ex
Page 27 and 28:
Ex Ponto nr.2, 2008 soare-apune şi
Page 29 and 30:
darnic şi ar fi răsplătit cu o m
Page 31 and 32:
Ex Ponto nr.2, 2008 - Urlă a drago
Page 33 and 34:
Ex Ponto nr.2, 2008 oricum, ci pân
Page 35 and 36:
Ex Ponto nr.2, 2008 de mare nevoie
Page 37 and 38:
memorialistică AURELIA LĂPUŞAN U
Page 39 and 40:
tinescu, eforturile şi mai ales co
Page 41 and 42:
Dragă şi stimată prietenă, Recu
Page 43 and 44:
atingem pragul lui 2000! Aşa că s
Page 45 and 46:
Aştept de mai multe zile să fac a
Page 47 and 48:
mi le-aţi adus cu diferite prileju
Page 49 and 50:
stări de spirit CONSTANTIN NOVAC A
Page 51 and 52:
teribil bruiaj, un terci de vorbe,
Page 53 and 54:
traduceri din literatura română G
Page 55 and 56:
La soglia Da solo di sotto ai giard
Page 57 and 58:
Gli occhi muravano il buio le nubi
Page 59 and 60:
caucaziene, văzând în el o varia
Page 61 and 62:
de rău, nici până astăzi reedit
Page 63 and 64:
Celelalte lucrări ale sale se înc
Page 65 and 66:
Iadul oraşului Iadul oraşului gea
Page 67 and 68:
Pe rugul aprinselor constelaţii nu
Page 69 and 70:
Iar pe culme, unde se bocea întune
Page 71 and 72:
Iarăşi Petersburgul În urechi -
Page 73 and 74:
Eduard Andrei - Portret de fată Ed
Page 75 and 76:
Eduard Andrei - Natură statică cu
Page 77 and 78:
Eduard Andrei - Peisaj cu scaieţi
Page 79 and 80:
1996 - Institutul Român de Cultur
Page 81 and 82:
semnul verticalităţii, care este
Page 83 and 84:
Ex Ponto nr.2, 2008 76 Slătineni,
Page 85 and 86:
Ex Ponto nr.2, 2008 grijă artistic
Page 87 and 88:
Tenta decadentă se regăseşte dil
Page 89 and 90:
ciderea în împrejurări ciudate a
Page 91 and 92:
Ex Ponto nr.2, 2008 ţin de o cultu
Page 93 and 94:
Ex Ponto nr.2, 2008 oglindă, dacă
Page 95 and 96:
Ex Ponto nr.2, 2008 rialistice din
Page 97 and 98:
DORIS MIRONESCU Mihail Sebastian. P
Page 99 and 100:
erou să se sustragă din rânduril
Page 101 and 102:
mari critici literari ANTONIO PATRA
Page 103 and 104:
Ex Ponto nr.2, 2008 Nemi. Luni, 24,
Page 105 and 106:
Ex Ponto nr.2, 2008 atunci cel puţ
Page 107 and 108:
adoră, ceilalţi detestă voiajul.
Page 109 and 110:
fluxul asociativ, ţâşnind în ex
Page 111 and 112:
ea, necunoscut era şi conţinutul
Page 113 and 114:
De atunci aleargă continuu în că
Page 115 and 116:
une, purta împlântat în inimă p
Page 117 and 118:
comentarii DRAGOŞ VIŞAN Receptare
Page 119 and 120:
Ex Ponto nr.2, 2008 poeme din 1946,
Page 121 and 122:
cerea eului în trecut fiind o anam
Page 123 and 124:
Ex Ponto nr.2, 2008 apărut din gol
Page 125 and 126:
Ex Ponto nr.2, 2008 Depăşirea rep
Page 127 and 128:
Ex Ponto nr.2, 2008 8 Ibidem, p. 15
Page 129 and 130:
Rock Poetry and Writing in Form - R
Page 131 and 132:
a creature divided; and the compass
Page 133 and 134:
Ex Ponto nr.2, 2008 126 What Makes
Page 135 and 136:
culture dimension is still there in
Page 137 and 138:
the musical phrases that the poem
Page 139 and 140:
Ex Ponto nr.2, 2008 neschimbat: dra
Page 141 and 142: poezia sau moartea; sau amândouă
Page 143 and 144: Ex Ponto nr.2, 2008 ale din istoria
Page 145 and 146: gnomic : „E un noroc, un blestem,
Page 147 and 148: Ex Ponto nr.2, 2008 un caz mai puţ
Page 149 and 150: Ex Ponto nr.2, 2008 coloanele degea
Page 151 and 152: Ex Ponto nr.2, 2008 dar cu enorm le
Page 153 and 154: lecturi MARIAN DOPCEA Din neamul pi
Page 155 and 156: în Miez/ de Zi mă dusei la piatr
Page 157 and 158: Ex Ponto nr.2, 2008 care creează
Page 159 and 160: PETRE CIOBANU Semantica poeziei P E
Page 161 and 162: Ex Ponto nr.2, 2008 şi mare, memor
Page 163 and 164: cronica literaturii străine VICTOR
Page 165 and 166: pontice ŞTEFAN CUCU Ovidius la Tom
Page 167 and 168: suferinţa, necruţătorul destin.
Page 169 and 170: may sound surrealistic, “aestheti
Page 171 and 172: Gopo’s aesthetics of simplicity i
Page 173 and 174: of resistance against the system. T
Page 175 and 176: 1 The Second Cabinet directly super
Page 177 and 178: Ex Ponto nr.2, 2008 al actorilor,
Page 179 and 180: Ex Ponto nr.2, 2008 Sala de spectac
Page 181 and 182: Ex Ponto nr.2, 2008 cu o sală de s
Page 183 and 184: muzică MARIANA POPESCU Stelian Ola
Page 185 and 186: C. Saint - Saëns - „Samson şi D
Page 187 and 188: Ex Ponto nr.2, 2008 180 unica produ
Page 189 and 190: a rămas în statele balcanice, dup
Page 191: Ex Ponto nr.2, 2008 184 - Personali
Page 195 and 196: Ex Ponto nr.2, 2008 în literatura
Page 197 and 198: amestecate”. Mai mult, limba Cate
Page 199 and 200: Ex Ponto nr.2, 2008 XIX (Catalogul
Page 201 and 202: din România, colecţionarii fiind
Page 203 and 204: istorie MARIAN ZIDARU Poziţia brit
Page 205 and 206: Ex Ponto nr.2, 2008 teritoriul lor.
Page 207 and 208: Ex Ponto nr.2, 2008 asistenţa fran
Page 209 and 210: Ex Ponto nr.2, 2008 Germania, Itali
Page 211 and 212: Ex Ponto nr.2, 2008 5 Platon, Chirn
Page 213 and 214: Revista revistelor Ex Ponto nr.2, 2
show all

Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?