Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC

alcanistică. dialog. eseu
OVIDIU DUNĂREANU
„Nici nu mi-aş putea închipui
cultura noastră, şi civilizaţia chiar,
din ultimele două veacuri, fără aportul
intelectualilor de sorginte aromână”
DIALOG CU ISTORICUL STOICA LASCU
-D
e-a lungul timpului, dar mai ales în ultimii ani, ne-am întreţinut
deseori asupra destinului, a istoriei trecute şi prezente a aromânilor,
etnie căreia îi aparţii şi de care nu te dezici; dimpotrivă, ai avut
neechivoce atitudini publice vis-à-vis de anumite încercări ale unora
de a impune recunoaşterea voastră drept a 20-a minoritate naţională
în România.
– Când spui „voastră”, parcă am sentimentul că deja operezi, chiar
dacă fără intenţie, discriminatoriu, ca şi când aromânii din România ar fi
altceva decât românii nord-dunăreni; sunt, pur şi simplu, românii originari
din Balcani. Pe de altă parte, nici „etnie” nu-i, din păcate – în contextul
invocat –, tocmai termenul cel mai nimerit, mai ales din cauza posibilelor
şi derutantelor conotaţii politice de astăzi, unele sinonime cu cel de „minoritate”.
În plus, aici nu-i vorba de „dezicere” sau de relevarea evidenţei
apartenităţii „coetnicilor” – iată! – mei, originari din Balcani, stabiliţi în România,
la românitatea ca atare – sau românism, spune-i cum vrei. Acestea
sunt lucruri istoriceşte clarificate de mult – şi nu, în primul rând, de către
specialişti români, ci de savanţi europeni –, astfel încât nu are rost, cred,
a consuma spaţiul tipografic şi timpul lectorilor noştri prin reiterarea unor
aserţiuni de uz comun; şi nici a mă determina să mai calific, şi acum,
sensurile profund antinaţionale/antiromâneşti şi carierist-materialiste a
numitelor „încercări” de factură politicianistă. Slavă Domnului, despre
reprezentanţii ramurilor balcanice ale neamului nostru – adică aromânii,
sau „rămănii” cum se autonumesc cei din Albania, şi megleniţii – stabiliţi
în ţară, se poate vorbi şi altfel decât prin apelul la arătarea cu degetul a
derapajelor unora dintre urmaşii lor. Anume, în cheia naţional-culturală,
Ex Ponto nr.2, 2008
179