alcanistică. dialog. eseu O<strong>VI</strong>DIU DUNĂREANU „Nici nu mi-aş putea închipui cultura noastră, şi civilizaţia chiar, din ultimele două veacuri, fără aportul intelectualilor de sorginte aromână” DIALOG CU ISTORICUL STOICA LASCU -D e-a lungul timpului, dar mai ales în ultimii ani, ne-am întreţinut deseori asupra destinului, a istoriei trecute şi prezente a aromânilor, etnie căreia îi aparţii şi de care nu te dezici; dimpotrivă, ai avut neechivoce atitudini publice vis-à-vis de anumite încercări ale unora de a impune recunoaşterea voastră drept a 20-a minoritate naţională în România. – Când spui „voastră”, parcă am sentimentul că deja operezi, chiar dacă fără intenţie, discriminatoriu, ca şi când aromânii din România ar fi altceva decât românii nord-dunăreni; sunt, pur şi simplu, românii originari din Balcani. Pe de altă parte, nici „etnie” nu-i, din păcate – în contextul invocat –, tocmai termenul cel mai nimerit, mai ales din cauza posibilelor şi derutantelor conotaţii politice de astăzi, unele sinonime cu cel de „minoritate”. În plus, aici nu-i vorba de „dezicere” sau de relevarea evidenţei apartenităţii „coetnicilor” – iată! – mei, originari din Balcani, stabiliţi în România, la românitatea ca atare – sau românism, spune-i cum vrei. Acestea sunt lucruri istoriceşte clarificate de mult – şi nu, în primul rând, de către specialişti români, ci de savanţi europeni –, astfel încât nu are rost, cred, a consuma spaţiul tipografic şi timpul lectorilor noştri prin reiterarea unor aserţiuni de uz comun; şi nici a mă determina să mai calific, şi acum, sensurile profund antinaţionale/antiromâneşti şi carierist-materialiste a numitelor „încercări” de factură politicianistă. Slavă Domnului, despre reprezentanţii ramurilor balcanice ale neamului nostru – adică aromânii, sau „rămănii” cum se autonumesc cei din Albania, şi megleniţii – stabiliţi în ţară, se poate vorbi şi altfel decât prin apelul la arătarea cu degetul a derapajelor unora dintre urmaşii lor. Anume, în cheia naţional-culturală, Ex Ponto nr.2, <strong>2008</strong> 179
Ex Ponto nr.2, <strong>2008</strong> 180 unica productivă, progresistă şi validată istoriceşte, de factură realmente modern-europeană; este alta decât cea manelist-consumatoristă, cu evidentă încărcătură de autosuficienţă, egocentrism şi etnocentrism, şi, chiar, ignoranţă informativă – atribute jenante când vin să se asezoneze datului cu părerea a unor inşi care, chiar dacă posedă o diplomă universitară, mai ales în domenii neumanistice, se şi autoconsideră suficient de îndreptăţiţi în acest sens, adică în a avea idei, de tot felul... – Bun, dacă este vorba, prin urmare, de lucruri ştiinţificeşte clarificate, despre care cititorii noştri, chiar cu instruire medie, au cunoştinţă, cum de astfel de chestiuni – ca, de exemplu, etnogeneza lor, raporturile cu alte popoare, locul în ansamblul naţiunii române şi a altor naţiuni din Balcani, identitatea lor, a aromânilor, de-a lungul vremurilor şi, mai ales, astăzi, la începutul mileniului trei – nu sunt însuşite de înşişi aromânii? – Stai, în primul rând nu-i vorba de un număr chiar aşa de mare de inşi aflaţi în situaţia de a emite judecăţi, care, într-o construcţie intelectuală normală, sunt circumstanţiate doar profesionaliştilor recunoscuţi în şi de către mediile universitare sau disciplinele de specialitate respective – Lingvistică, Istorie, Etnologie, Etnografie ş.a. Pe de altă parte, ai dreptate să sesizezi existenţa, iată, a unor posibile falii între acumularea de date şi concluzii ştiinţifice – ce încep a se structura, la nivelul savanţilor europeni, ca să nu vorbesc de cronicarii şi umaniştii moldo-valahi, cel puţin din Veacul Luminilor, al X<strong>VI</strong>II-lea, când învăţatul german Johann Thunmann arată că „vlahii” din Balcani sunt de acelaşi neam cu cei din Principate, adică sunt, cu alte vorbe, români – şi nivelul lor de receptare din partea unora dintre contemporanii noştri. Percepţia deformată a unor realităţi şi concepte, statuate ca atare în lumea ştiinţifică, se datorează, însă, deficitului de abordare metodologică a autodidacţilor în cauză, pe fondul, cum spuneam, a numitelor lor tare. În acelaşi timp, fireşte că şi cunoaşterea ştiinţifică nu este finită, evoluează şi comportă, încontinuu – în ceea ce priveşte chestiunile menţionate de tine –, nuanţări şi adăugiri; pe fond, însă, nu sunt schimbări fundamentale, de esenţă. Iată, de pildă, reputatul profesor vienez Max Demeter Peyfuss a demonstrat în urmă cu peste două decenii că „metropola aromânilor” din Balcani, Moscopole – astăzi, o aşezare rurală mai răsărită din Albania – nu era chiar atât de populată, cum s-a transmis prin pana unor autori de la începutul veacului al XIX-lea, iar distrugerea şi părăsirea sa nu se datorează doar mult invocatelor atacuri cu conotaţii foarte personalizate. Cu toate aceste reevaluări, este întreţinută, în continuare, de categoria pomenită de „specialişti”, „fantasma” încărcată cu legendă a rolului acestei urbe, numită, pe de altă parte, de către alţii, nota bene, „oraş al românilor”. – Şi nu este aşa? Vlahii din acea zonă, stăpânită de Imperiul Otoman, adică vestiţii moscopoleni, nu sunt români? – Pot fi şi, la fel de bine, nu pot fi numiţi astfel. Să mă explic. Romanitatea Orientală nu a avut, cum se ştie – din păcate, spunem noi; alţi coneuropeni din zonă ar gândi, mai mult ca sigur, altminteri... – şansa configurării sale într-un Stat, respectiv într-o naţiune care s-o reprezinte şi cu care să se identifice; de evoluţia, şi aceea în etape, spre statalitate unitară şi naţiune română – apelate doar în Secolul Naţionalităţilor, al XIX-lea, cu termenul de România,
- Page 1 and 2:
aprilie - iunie 2008 Nr. 2(19) anul
- Page 3 and 4:
EX PONTO text/imagine/metatext Revi
- Page 5 and 6:
●Interpretări ELVIRA ILIESCU - P
- Page 7 and 8:
vor devasta cu necurmatele oglinzi
- Page 9 and 10:
Transmutaţie Urcă pe cer un soare
- Page 11 and 12:
în clocotul unui trecut ce nu se-n
- Page 13 and 14:
ARTHUR PORUMBOIU Gnomică Construie
- Page 15 and 16:
VALENTIN TALPALARU Sonet Fie-ţi so
- Page 17 and 18:
STERIAN VICOL Lunganul de sânge Lu
- Page 19 and 20:
asurzeau rugăciunea mamei în zori
- Page 21 and 22:
Les huttes où je demeure en Toi Je
- Page 23 and 24:
deloc, ca numai tu să ştii că su
- Page 25 and 26:
proză DAN PERŞA Costandin * A Ex
- Page 27 and 28:
Ex Ponto nr.2, 2008 soare-apune şi
- Page 29 and 30:
darnic şi ar fi răsplătit cu o m
- Page 31 and 32:
Ex Ponto nr.2, 2008 - Urlă a drago
- Page 33 and 34:
Ex Ponto nr.2, 2008 oricum, ci pân
- Page 35 and 36:
Ex Ponto nr.2, 2008 de mare nevoie
- Page 37 and 38:
memorialistică AURELIA LĂPUŞAN U
- Page 39 and 40:
tinescu, eforturile şi mai ales co
- Page 41 and 42:
Dragă şi stimată prietenă, Recu
- Page 43 and 44:
atingem pragul lui 2000! Aşa că s
- Page 45 and 46:
Aştept de mai multe zile să fac a
- Page 47 and 48:
mi le-aţi adus cu diferite prileju
- Page 49 and 50:
stări de spirit CONSTANTIN NOVAC A
- Page 51 and 52:
teribil bruiaj, un terci de vorbe,
- Page 53 and 54:
traduceri din literatura română G
- Page 55 and 56:
La soglia Da solo di sotto ai giard
- Page 57 and 58:
Gli occhi muravano il buio le nubi
- Page 59 and 60:
caucaziene, văzând în el o varia
- Page 61 and 62:
de rău, nici până astăzi reedit
- Page 63 and 64:
Celelalte lucrări ale sale se înc
- Page 65 and 66:
Iadul oraşului Iadul oraşului gea
- Page 67 and 68:
Pe rugul aprinselor constelaţii nu
- Page 69 and 70:
Iar pe culme, unde se bocea întune
- Page 71 and 72:
Iarăşi Petersburgul În urechi -
- Page 73 and 74:
Eduard Andrei - Portret de fată Ed
- Page 75 and 76:
Eduard Andrei - Natură statică cu
- Page 77 and 78:
Eduard Andrei - Peisaj cu scaieţi
- Page 79 and 80:
1996 - Institutul Român de Cultur
- Page 81 and 82:
semnul verticalităţii, care este
- Page 83 and 84:
Ex Ponto nr.2, 2008 76 Slătineni,
- Page 85 and 86:
Ex Ponto nr.2, 2008 grijă artistic
- Page 87 and 88:
Tenta decadentă se regăseşte dil
- Page 89 and 90:
ciderea în împrejurări ciudate a
- Page 91 and 92:
Ex Ponto nr.2, 2008 ţin de o cultu
- Page 93 and 94:
Ex Ponto nr.2, 2008 oglindă, dacă
- Page 95 and 96:
Ex Ponto nr.2, 2008 rialistice din
- Page 97 and 98:
DORIS MIRONESCU Mihail Sebastian. P
- Page 99 and 100:
erou să se sustragă din rânduril
- Page 101 and 102:
mari critici literari ANTONIO PATRA
- Page 103 and 104:
Ex Ponto nr.2, 2008 Nemi. Luni, 24,
- Page 105 and 106:
Ex Ponto nr.2, 2008 atunci cel puţ
- Page 107 and 108:
adoră, ceilalţi detestă voiajul.
- Page 109 and 110:
fluxul asociativ, ţâşnind în ex
- Page 111 and 112:
ea, necunoscut era şi conţinutul
- Page 113 and 114:
De atunci aleargă continuu în că
- Page 115 and 116:
une, purta împlântat în inimă p
- Page 117 and 118:
comentarii DRAGOŞ VIŞAN Receptare
- Page 119 and 120:
Ex Ponto nr.2, 2008 poeme din 1946,
- Page 121 and 122:
cerea eului în trecut fiind o anam
- Page 123 and 124:
Ex Ponto nr.2, 2008 apărut din gol
- Page 125 and 126:
Ex Ponto nr.2, 2008 Depăşirea rep
- Page 127 and 128:
Ex Ponto nr.2, 2008 8 Ibidem, p. 15
- Page 129 and 130:
Rock Poetry and Writing in Form - R
- Page 131 and 132:
a creature divided; and the compass
- Page 133 and 134:
Ex Ponto nr.2, 2008 126 What Makes
- Page 135 and 136: culture dimension is still there in
- Page 137 and 138: the musical phrases that the poem
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.2, 2008 neschimbat: dra
- Page 141 and 142: poezia sau moartea; sau amândouă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.2, 2008 ale din istoria
- Page 145 and 146: gnomic : „E un noroc, un blestem,
- Page 147 and 148: Ex Ponto nr.2, 2008 un caz mai puţ
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.2, 2008 coloanele degea
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.2, 2008 dar cu enorm le
- Page 153 and 154: lecturi MARIAN DOPCEA Din neamul pi
- Page 155 and 156: în Miez/ de Zi mă dusei la piatr
- Page 157 and 158: Ex Ponto nr.2, 2008 care creează
- Page 159 and 160: PETRE CIOBANU Semantica poeziei P E
- Page 161 and 162: Ex Ponto nr.2, 2008 şi mare, memor
- Page 163 and 164: cronica literaturii străine VICTOR
- Page 165 and 166: pontice ŞTEFAN CUCU Ovidius la Tom
- Page 167 and 168: suferinţa, necruţătorul destin.
- Page 169 and 170: may sound surrealistic, “aestheti
- Page 171 and 172: Gopo’s aesthetics of simplicity i
- Page 173 and 174: of resistance against the system. T
- Page 175 and 176: 1 The Second Cabinet directly super
- Page 177 and 178: Ex Ponto nr.2, 2008 al actorilor,
- Page 179 and 180: Ex Ponto nr.2, 2008 Sala de spectac
- Page 181 and 182: Ex Ponto nr.2, 2008 cu o sală de s
- Page 183 and 184: muzică MARIANA POPESCU Stelian Ola
- Page 185: C. Saint - Saëns - „Samson şi D
- Page 189 and 190: a rămas în statele balcanice, dup
- Page 191 and 192: Ex Ponto nr.2, 2008 184 - Personali
- Page 193 and 194: Vulcan (de la Constanţa, cel care
- Page 195 and 196: Ex Ponto nr.2, 2008 în literatura
- Page 197 and 198: amestecate”. Mai mult, limba Cate
- Page 199 and 200: Ex Ponto nr.2, 2008 XIX (Catalogul
- Page 201 and 202: din România, colecţionarii fiind
- Page 203 and 204: istorie MARIAN ZIDARU Poziţia brit
- Page 205 and 206: Ex Ponto nr.2, 2008 teritoriul lor.
- Page 207 and 208: Ex Ponto nr.2, 2008 asistenţa fran
- Page 209 and 210: Ex Ponto nr.2, 2008 Germania, Itali
- Page 211 and 212: Ex Ponto nr.2, 2008 5 Platon, Chirn
- Page 213 and 214: Revista revistelor Ex Ponto nr.2, 2