Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC
Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC
suferi. / Numai aşa, când spini tu şi să semeni, / o să răsară în cuvinte nuferi. “ (Timpul din vers) Poetul se întreabă şi-şi răspunde într-un demers liric reflexiv - „O punte de cuvinte, / un curcubeu decolorat.“ / - „vedem cu auzul / cum cade în abis lumea / cu toate păcatele ei originare“ (O fulgerare de secunde) Deriziunea efortului creator - „Atâtea nopţi albe să guşti vocabulele / până împreuni miile de cuvinte / pentru zero câştig. / Pe când alţii învârt doar vreo sută / şi scot miliarde“ – nu-l dezarmează pe poetul Toma Grigorie deoarece poezia este o manifestare de purificare a existenţei precare: „Mă destăinui poeziei, cel mai bun confesor / al durerii, al extazului, al agoniei. /.../ mă simt dator să priponesc viaţa în silabe, / s-o înşel c-o metaforă, c-o imagine / insidioasă. să îmblânzesc scorpia / de zi cu iluzii cu vorbe frumoase.“ (Să înşel moartea cu o metaforă). Rafinat în înţelegerea actului creator, poetul Toma Grigorie creează un demers poetic ce se organizează şi se modelează continuu în versuri moderne. Maturitatea expresivă configurează un patetism asumat dezvăluind talentul unui poet autentic, viguros, care îşi asumă stări de conştiinţă, de autentică profunzime, expresia sensibilităţii trăite cu intensitate. IOAN-MIRCEA POPOVICI Joc secund între „Noi şi Întregul” P oate părea doar o poveste că în anul 2003, când în Rhodos are loc un congres de matematici pe teme de pozitivitate, la care singurul român care participă este matematicianul George Isac coincidenţele să lucreze în favoarea întâlnirii noastre. Întâmpător sau nu (viitorul decide), întâlnirea cu George Isac are loc pe coordonatele următoarelor coincidenţe: metafizice, astronomice, sentimentale, poetice, etice şi estetice şi toate acestea pe două paliere: întâlnirea cu poetul şi matematicianul şi întâlnirea cu omul. La un an distanţă, în anul 2004, pornesc demersurile întâlnirii cu George Isac cu intenţia de a lega cele două direcţii. Acesta este momentul în care între noi începe dialogul poetic, ocazie cu care s-au lansat volumele de versuri Gânduri din nelinişti şi Trepte spre Marea Poartă. Universul poetic al poetului George Isac are dimensiunea spaţiului din care s-a născut. Sămânţa acestui spaţiu este Visul, iar locul de germinare este Viaţa. Ca o insulă născută din ghinda căzută sub cascadă, în spatele stejarului, din aluviunile gândului, ca o deltă între gurile fluviului Ex Ponto nr.2, 2008 153
Ex Ponto nr.2, 2008 şi mare, memoria poetului extrage prin rădăcinile ei, din subconştient, afectul transformat, alchimizat de vârste şi maturităţi. Spaţiul paradisiac al copilăriei, al tinereţii şi experienţele vieţii supuse de topirea timpului revin în memoria poetului într-o armonie de zone simfonice, vizuale şi tactile. Recuperări ale spaţiului copilăriei îmbinate cu reconstrucţii care nu de puţine ori capătă accente dramatice, nostalgice sunt duse până în pragul reflecţiilor filozofice din Întâlnirea cu Marea Poartă. Volumul de faţă, al şaptelea din seria: Călător spre infinit (1999), În goana timpului (2001), Gânduri din nelinişti (2003), Trepte spre Marea Poartă (2004), Nostalgii şi alte gânduri (2006), Din subconştient (2007), Noi şi Întregul (2008) are rolul integralei poetico-simfonice a unui compozitor-poet, rolul compozitorului jucându-l de data aceasta un maestru al abstracţiilor din Analiza Neliniară, din Teoria Deciziilor, Teoria Jocurilor, Teoria Modelelor Matematice cu Aplicaţii în Economii (şi încă un şir lung de pionierat în care un rol cheie îl joacă Teoria Complementarităţii pentru care primeşte premiul Spiru Haret decernat de Academia Română). Matematician de prim rang din şcoala profesorilor Grigore Moisil şi Gheorghe Marinescu, cărora le-a fost asistent, în cei patruzeci şi cinci de ani de profesorat, acoperă optsprezece domenii matematice dintre cele mai variate şi cele mai moderne. Deschide şi dezvoltă paisprezece domenii de cercetare, din care cu mare aplicabilitate, Teoria Complementarităţii cu aplicaţii în optimizări, elasticitate, economii, Teoria Jocurilor, Control Optimal Stochastic, Optimizări, Sisteme Dinamice, Analiză Numerică, Teoria Bifurcaţiei, Procese Convexe şi Modele Matematice pentru Economii. Deziluzionat de gloria umană dată de socităţile profesionale a decis la un moment dat să nu mai fie membru al nici unei societăţi, în schimb este membru în comitetele editoriale a şase reviste de prestigiu, autor de monografii fundamentale şi o sută şaptezeci şi două de articole, viziting professor a şaizeci şi cinci de universităţi şi institute, matematicianul George Isac face pasul spre poezie prin poatra unui vis din 1983. George Isac: în 1983, o problemă grea de sănătate mi-a dat marea şansă să trăiesc momentul trecerii din lumea pământeană în lumea spiritelor. Atunci am văzut că în momentul trecerii trebuie să te identifici cu o sferă de lumină nemaivăzută, în care vezi instantaneu momentele cele mai frumoase, cele mai dragi pe care le-ai trăit. În sfera de lumină nimic nu apare din lumea materială. Revenind la lumea terestră am simţit nevoia să reflectez la sensul vieţii, am simţit nevoia cunoaşterii unei filozofii globale. Aşa am început să studiez filozofiile vechi orientale, hinduismul, taoismul şi filozofia tibetană. „Astfel s-a declanşat în mine poezia, o poezie scurtă, concisă, sensibilă cu o structură particulară." Experienţa întâlnirii cu lumea nematerială a sferei luminoase, prilejuieşte revelaţiile poetice ale stării de poezie proprie marilor creaţii. Autorul scrie în interiorul unei literaturi proprii, una genuină şi pură care nu încearcă să impună altă valoare decât emoţia poetică în statrea iniţială şi adevărurile asupra profunzimilor şi sensurilor vieţii. Poemele au darul de a transmite emoţia necenzurată, brută, reuşind ca spaţiul reconstituit să devină palpabil, real, plecând de la casa copilăriei, colinele satului, holdele, cimitirul, gara, copacii, florile, stelele, oamenii. Proiectul reconstituirii are un scenariu bine deteminat, mărturisit aproape în fiecare din volumele sale. 154
- Page 109 and 110: fluxul asociativ, ţâşnind în ex
- Page 111 and 112: ea, necunoscut era şi conţinutul
- Page 113 and 114: De atunci aleargă continuu în că
- Page 115 and 116: une, purta împlântat în inimă p
- Page 117 and 118: comentarii DRAGOŞ VIŞAN Receptare
- Page 119 and 120: Ex Ponto nr.2, 2008 poeme din 1946,
- Page 121 and 122: cerea eului în trecut fiind o anam
- Page 123 and 124: Ex Ponto nr.2, 2008 apărut din gol
- Page 125 and 126: Ex Ponto nr.2, 2008 Depăşirea rep
- Page 127 and 128: Ex Ponto nr.2, 2008 8 Ibidem, p. 15
- Page 129 and 130: Rock Poetry and Writing in Form - R
- Page 131 and 132: a creature divided; and the compass
- Page 133 and 134: Ex Ponto nr.2, 2008 126 What Makes
- Page 135 and 136: culture dimension is still there in
- Page 137 and 138: the musical phrases that the poem
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.2, 2008 neschimbat: dra
- Page 141 and 142: poezia sau moartea; sau amândouă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.2, 2008 ale din istoria
- Page 145 and 146: gnomic : „E un noroc, un blestem,
- Page 147 and 148: Ex Ponto nr.2, 2008 un caz mai puţ
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.2, 2008 coloanele degea
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.2, 2008 dar cu enorm le
- Page 153 and 154: lecturi MARIAN DOPCEA Din neamul pi
- Page 155 and 156: în Miez/ de Zi mă dusei la piatr
- Page 157 and 158: Ex Ponto nr.2, 2008 care creează
- Page 159: PETRE CIOBANU Semantica poeziei P E
- Page 163 and 164: cronica literaturii străine VICTOR
- Page 165 and 166: pontice ŞTEFAN CUCU Ovidius la Tom
- Page 167 and 168: suferinţa, necruţătorul destin.
- Page 169 and 170: may sound surrealistic, “aestheti
- Page 171 and 172: Gopo’s aesthetics of simplicity i
- Page 173 and 174: of resistance against the system. T
- Page 175 and 176: 1 The Second Cabinet directly super
- Page 177 and 178: Ex Ponto nr.2, 2008 al actorilor,
- Page 179 and 180: Ex Ponto nr.2, 2008 Sala de spectac
- Page 181 and 182: Ex Ponto nr.2, 2008 cu o sală de s
- Page 183 and 184: muzică MARIANA POPESCU Stelian Ola
- Page 185 and 186: C. Saint - Saëns - „Samson şi D
- Page 187 and 188: Ex Ponto nr.2, 2008 180 unica produ
- Page 189 and 190: a rămas în statele balcanice, dup
- Page 191 and 192: Ex Ponto nr.2, 2008 184 - Personali
- Page 193 and 194: Vulcan (de la Constanţa, cel care
- Page 195 and 196: Ex Ponto nr.2, 2008 în literatura
- Page 197 and 198: amestecate”. Mai mult, limba Cate
- Page 199 and 200: Ex Ponto nr.2, 2008 XIX (Catalogul
- Page 201 and 202: din România, colecţionarii fiind
- Page 203 and 204: istorie MARIAN ZIDARU Poziţia brit
- Page 205 and 206: Ex Ponto nr.2, 2008 teritoriul lor.
- Page 207 and 208: Ex Ponto nr.2, 2008 asistenţa fran
- Page 209 and 210: Ex Ponto nr.2, 2008 Germania, Itali
suferi. / Numai aşa, când spini tu şi să semeni, / o să răsară în cuvinte nuferi.<br />
“ (Timpul din vers)<br />
Poetul se întreabă şi-şi răspunde într-un demers liric reflexiv - „O punte<br />
de cuvinte, / un curcubeu decolorat.“ / - „vedem cu auzul / cum cade în abis<br />
lumea / cu toate păcatele ei originare“ (O fulgerare de secunde)<br />
Deriziunea efortului creator - „Atâtea nopţi albe să guşti vocabulele / până<br />
împreuni miile de cuvinte / pentru zero câştig. / Pe când alţii învârt doar vreo<br />
sută / şi scot miliarde“ – nu-l dezarmează pe poetul Toma Grigorie deoarece<br />
poezia este o manifestare de purificare a existenţei precare: „Mă destăinui<br />
poeziei, cel mai bun confesor / al durerii, al extazului, al agoniei. /.../ mă simt<br />
dator să priponesc viaţa în silabe, / s-o înşel c-o metaforă, c-o imagine / insidioasă.<br />
să îmblânzesc scorpia / de zi cu iluzii cu vorbe frumoase.“ (Să înşel<br />
moartea cu o metaforă).<br />
Rafinat în înţelegerea actului creator, poetul Toma Grigorie creează un demers<br />
poetic ce se organizează şi se modelează continuu în versuri moderne.<br />
Maturitatea expresivă configurează un patetism asumat dezvăluind talentul<br />
unui poet autentic, viguros, care îşi asumă stări de conştiinţă, de autentică<br />
profunzime, expresia sensibilităţii trăite cu intensitate.<br />
IOAN-MIRCEA POPO<strong>VI</strong>CI<br />
Joc secund între „Noi şi Întregul”<br />
P<br />
oate părea doar o poveste că în <strong>anul</strong> 2003, când în Rhodos are loc un<br />
congres de matematici pe teme de pozitivitate, la care singurul român<br />
care participă este matematici<strong>anul</strong> George Isac coincidenţele să lucreze în<br />
favoarea întâlnirii noastre. Întâmpător sau nu (viitorul decide), întâlnirea cu<br />
George Isac are loc pe coordonatele următoarelor coincidenţe: metafizice,<br />
astronomice, sentimentale, poetice, etice şi estetice şi toate acestea pe<br />
două paliere: întâlnirea cu poetul şi matematici<strong>anul</strong> şi întâlnirea cu omul.<br />
La un an distanţă, în <strong>anul</strong> 2004, pornesc demersurile întâlnirii cu George<br />
Isac cu intenţia de a lega cele două direcţii. Acesta este momentul în care<br />
între noi începe dialogul poetic, ocazie cu care s-au lansat volumele de<br />
versuri Gânduri din nelinişti şi Trepte spre Marea Poartă.<br />
Universul poetic al poetului George Isac are dimensiunea spaţiului<br />
din care s-a născut. Sămânţa acestui spaţiu este Visul, iar locul de germinare<br />
este Viaţa. Ca o insulă născută din ghinda căzută sub cascadă,<br />
în spatele stejarului, din aluviunile gândului, ca o deltă între gurile fluviului<br />
Ex Ponto nr.2, <strong>2008</strong><br />
153