stãri de graţie şi, mãcar intermitent, a sufletului tânãr care o cunoscuse este o cheie a subitului pelerinaj italian” (ibidem, p. 283). 4 dragostea florentinã devine „leitmotivul unei frenezii a trãirii” (ibidem, p. 283). În Prefaţa la volumul de nuvele din <strong>19</strong>06, Lovinescu mãrturiseşte: “…venisem pentru întâiaşi datã la Florenţa. Voiam sã mã reculeg în acest oraş al artei de multele oboseli ale tinereţii mele şi îmi propusesem totodatã sã-mi însemn în chip fugar impresiile. Aceste impresii nu trebuiau sã aibã o ţintã anumitã; ele aveau sã fie numai nişte simple note asupra vieţii pe care o trãiam în nişte împrejurãri cu totul deosebite. Întâmplarea le dãdu o altã îndrumare. Din nehotãrâte şi fãrã îndrumare cum erau, ele începurã a povesti o dramã. O femeie se amestecase în viaţa mea sufleteascã…”. Vezi, pentru detalii, notele Gabrielei Omãt din vol. E. Lovinescu, „Sburãtorul”. Agende literare, ed. cit., vol. IV, pp. 281-283, din care meritã reţinut aici urmãtorul pasaj: “Istorisirea tânãrului Leone (o anagramã destul de strãvezie a lui E[ug]en Lo…) este o intensã, deşi eşuatã aventurã sentimentalã. Nu trebuie cãutat mult pentru a regãsi, topite în trama nuvelei, paginile publicate în <strong>19</strong>05 în Epoca despre Cascine şi despre poezia Florenţei. Va fi fost atât de impetuoasã aceastã experienţã, încât deznodãmântul ei ratat sã rãmânã pãstrat în surdinã în adâncul memoriei, şi chiar transfigurat? Va fi lucrat atât de persistent iradiaţia subitei vitalitãţi – miraculoasã pentru cineva ce se crezuse tuberculos şi muribund – înteţite de un neobişnuit incendiu afectiv? Avem confirmarea (sic!) prin subtextul simbolic al unui episod secundar din Aripa morţii”. 5 „Cum poate cãlãtori un sedentar? Citind, de bunã seamã” (constatã şi Florin Faifer, în studiul cu totul remarcabil al domniei sale, Semnele lui Hermes. Memorialistica de cãlãtorie (pânã la <strong>19</strong>00) între real şi imaginar, ediţia a doua, Editura Timpul, Iaşi, 2006 p. <strong>19</strong>). 6 Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, Editura „Grai şi suflet – Cultura Naţionalã”, Bucureşti, <strong>19</strong>96,vol. II, p. 8. 7 Cãlinescu va semnala şi el în repetate rânduri, nu fãrã maliţie, aceastã „limitare” a scrisului lovinescian, creator „numai în marginile propriei, strictei, netranzitivei experienţe”, apud E. Lovinescu, Acord final, Ediţie şi prefaţã de Aurel Sasu, Editura Dacia, Cluj, <strong>19</strong>74, p. 11. 8 E. Lovinescu, Opere, vol. IV, Ediţie îngrijitã de Maria Simionescu şi Alexandru George, Editura Minerva, Bucureşti, <strong>19</strong>86, p. 430. 9 În legãturã cu notele de cãlãtorie, Negoiţescu vorbeşte despre o „formã pur literaturizatã, în deplinã corespondenţã cu cea de a doua fazã a criticei lovinesciene, din perioada colaborãrii la Convorbiri critice, a dialogurilor în stil înflorit, edulcorat” (Ion Negoiţescu, E. Lovinescu, Editura Albatros, Bucureşti, <strong>19</strong>70, p. 124). 10 E. Lovinescu, Scrisori şi documente, Ediţie îngrijitã de N. Scurtu, Ed. Minerva, <strong>19</strong>81, p. 205. 11 Eugen Simion remarcã, şi el, paradoxala posturã a exegetului dornic sã-şi defineascã personalitatea cât mai exact cu putinţã: „Criticul îşi face (...) un portret moral şi spiritual, privindu-se în oglinda conştiinţei subiective, deformatoare. Portret posibil, remarcabil şi altfel, ca operã de creaţie criticã. Lovinescu se înfãţişeazã pe sine sau pe cel care ar fi dorit sã fie. E de reţinut în acest caz bovarismul sãu, cel mãrturisit şi cel nemãrturisit: dublul bovarism al unui spirit ce mãsoarã adâncurile fiinţei lui morale cu o... bovaricã voinţã de obiectivitate” (în Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, ed. cit., vol. II, pp. 7-8). 12 vezi comentariul lui Al. George, din vol. E. Lovinescu, Opere, vol. IV, ediţie îngrijitã de Maria Simionescu şi Alexandru George, Ed. Minerva, Bucureşti, <strong>19</strong>86, p. 431. 13 Ibidem, p. 432. 14 Vezi Florin Faifer, op.cit., p.20: „Hedonismul, aceastã jubilaţie neîntreruptã, are un opozant: misodromia. Sunt câte unii care pur şi smplu refuzã sã o ia din loc. Intimitatea camerei, preajma casei, cercul lor de gânduri, un grup de prieteni li se par de ajuns. La ce bun sã-şi toceascã pingelele prin cine ştie ce coclauri? Cu mare greu se învoiesc sã plece, şi atunci, nevoiţi sã-şi iasã din tabieturi, nimic nu li-i pe plac. Dacã nu sunt prea cîrcotaşi, pun totul pe seama ironiei. Îi vom numi – anticãlãtori”. Pentru astfel de oameni, soluţia salvatoare rãmâne evaziunea în imaginar: „Multe cãlãtorii au un dublu al lor, un pandant în imaginar. Infidelitatea, voitã sau nu, a unor descripţii, Ex Ponto nr.2, <strong>2008</strong> 101
fluxul asociativ, ţâşnind în extravagant şi neverosimil, nãscocirea impertinentã (pe o claviaturã mergând de la plastic la jucãuş, de la sublim la grotesc) imprimã textului o mobilitate ce deplaseazã mereu, uneori derutant, linia de hotar. O dezmãrginire pregãtind fiesta imaginarului. Imaginarul, ca bucurie purã a evaziunii în neţãrmurit” (ibidem, pp. 12-13). 15 E. Lovinescu, Scrisori şi documente, ed. cit., p. 136. 16 Apud Lucian Raicu, E. Lovinescu: Construcţia de sine, în vol. Calea de acces, Editura Cartea Româneascã, Bucureşti, <strong>19</strong>82, p. 156. 17 E. Lovinescu, Opere, ed. cit., vol. IV, p. 229. 18 Idem, Memorii. Aqua forte, ediţie îngrijitã de Gabriela Omãt, Ed. Minerva, Bucureşti, <strong>19</strong>98, p.279. <strong>19</strong> Ibidem, p.280. Cu siguranţã Lovinescu nu înţelegea cãlãtoria în felul lui Thibaudet: „cãlãtoria pentru cãlãtorie nu e un scop, e absenţa unui scop. (...) Trebuie sã iubeşti cãlãtoria puţin pentru ea însãşi şi mult pentru altceva” (vezi Thibaudet, Stilul cãlãtoriei, în vol. Reflecţii, Minerva, <strong>19</strong>73, p. 316). Ex Ponto nr.2, <strong>2008</strong> 102
- Page 1 and 2:
aprilie - iunie 2008 Nr. 2(19) anul
- Page 3 and 4:
EX PONTO text/imagine/metatext Revi
- Page 5 and 6:
●Interpretări ELVIRA ILIESCU - P
- Page 7 and 8:
vor devasta cu necurmatele oglinzi
- Page 9 and 10:
Transmutaţie Urcă pe cer un soare
- Page 11 and 12:
în clocotul unui trecut ce nu se-n
- Page 13 and 14:
ARTHUR PORUMBOIU Gnomică Construie
- Page 15 and 16:
VALENTIN TALPALARU Sonet Fie-ţi so
- Page 17 and 18:
STERIAN VICOL Lunganul de sânge Lu
- Page 19 and 20:
asurzeau rugăciunea mamei în zori
- Page 21 and 22:
Les huttes où je demeure en Toi Je
- Page 23 and 24:
deloc, ca numai tu să ştii că su
- Page 25 and 26:
proză DAN PERŞA Costandin * A Ex
- Page 27 and 28:
Ex Ponto nr.2, 2008 soare-apune şi
- Page 29 and 30:
darnic şi ar fi răsplătit cu o m
- Page 31 and 32:
Ex Ponto nr.2, 2008 - Urlă a drago
- Page 33 and 34:
Ex Ponto nr.2, 2008 oricum, ci pân
- Page 35 and 36:
Ex Ponto nr.2, 2008 de mare nevoie
- Page 37 and 38:
memorialistică AURELIA LĂPUŞAN U
- Page 39 and 40:
tinescu, eforturile şi mai ales co
- Page 41 and 42:
Dragă şi stimată prietenă, Recu
- Page 43 and 44:
atingem pragul lui 2000! Aşa că s
- Page 45 and 46:
Aştept de mai multe zile să fac a
- Page 47 and 48:
mi le-aţi adus cu diferite prileju
- Page 49 and 50:
stări de spirit CONSTANTIN NOVAC A
- Page 51 and 52:
teribil bruiaj, un terci de vorbe,
- Page 53 and 54:
traduceri din literatura română G
- Page 55 and 56:
La soglia Da solo di sotto ai giard
- Page 57 and 58: Gli occhi muravano il buio le nubi
- Page 59 and 60: caucaziene, văzând în el o varia
- Page 61 and 62: de rău, nici până astăzi reedit
- Page 63 and 64: Celelalte lucrări ale sale se înc
- Page 65 and 66: Iadul oraşului Iadul oraşului gea
- Page 67 and 68: Pe rugul aprinselor constelaţii nu
- Page 69 and 70: Iar pe culme, unde se bocea întune
- Page 71 and 72: Iarăşi Petersburgul În urechi -
- Page 73 and 74: Eduard Andrei - Portret de fată Ed
- Page 75 and 76: Eduard Andrei - Natură statică cu
- Page 77 and 78: Eduard Andrei - Peisaj cu scaieţi
- Page 79 and 80: 1996 - Institutul Român de Cultur
- Page 81 and 82: semnul verticalităţii, care este
- Page 83 and 84: Ex Ponto nr.2, 2008 76 Slătineni,
- Page 85 and 86: Ex Ponto nr.2, 2008 grijă artistic
- Page 87 and 88: Tenta decadentă se regăseşte dil
- Page 89 and 90: ciderea în împrejurări ciudate a
- Page 91 and 92: Ex Ponto nr.2, 2008 ţin de o cultu
- Page 93 and 94: Ex Ponto nr.2, 2008 oglindă, dacă
- Page 95 and 96: Ex Ponto nr.2, 2008 rialistice din
- Page 97 and 98: DORIS MIRONESCU Mihail Sebastian. P
- Page 99 and 100: erou să se sustragă din rânduril
- Page 101 and 102: mari critici literari ANTONIO PATRA
- Page 103 and 104: Ex Ponto nr.2, 2008 Nemi. Luni, 24,
- Page 105 and 106: Ex Ponto nr.2, 2008 atunci cel puţ
- Page 107: adoră, ceilalţi detestă voiajul.
- Page 111 and 112: ea, necunoscut era şi conţinutul
- Page 113 and 114: De atunci aleargă continuu în că
- Page 115 and 116: une, purta împlântat în inimă p
- Page 117 and 118: comentarii DRAGOŞ VIŞAN Receptare
- Page 119 and 120: Ex Ponto nr.2, 2008 poeme din 1946,
- Page 121 and 122: cerea eului în trecut fiind o anam
- Page 123 and 124: Ex Ponto nr.2, 2008 apărut din gol
- Page 125 and 126: Ex Ponto nr.2, 2008 Depăşirea rep
- Page 127 and 128: Ex Ponto nr.2, 2008 8 Ibidem, p. 15
- Page 129 and 130: Rock Poetry and Writing in Form - R
- Page 131 and 132: a creature divided; and the compass
- Page 133 and 134: Ex Ponto nr.2, 2008 126 What Makes
- Page 135 and 136: culture dimension is still there in
- Page 137 and 138: the musical phrases that the poem
- Page 139 and 140: Ex Ponto nr.2, 2008 neschimbat: dra
- Page 141 and 142: poezia sau moartea; sau amândouă
- Page 143 and 144: Ex Ponto nr.2, 2008 ale din istoria
- Page 145 and 146: gnomic : „E un noroc, un blestem,
- Page 147 and 148: Ex Ponto nr.2, 2008 un caz mai puţ
- Page 149 and 150: Ex Ponto nr.2, 2008 coloanele degea
- Page 151 and 152: Ex Ponto nr.2, 2008 dar cu enorm le
- Page 153 and 154: lecturi MARIAN DOPCEA Din neamul pi
- Page 155 and 156: în Miez/ de Zi mă dusei la piatr
- Page 157 and 158: Ex Ponto nr.2, 2008 care creează
- Page 159 and 160:
PETRE CIOBANU Semantica poeziei P E
- Page 161 and 162:
Ex Ponto nr.2, 2008 şi mare, memor
- Page 163 and 164:
cronica literaturii străine VICTOR
- Page 165 and 166:
pontice ŞTEFAN CUCU Ovidius la Tom
- Page 167 and 168:
suferinţa, necruţătorul destin.
- Page 169 and 170:
may sound surrealistic, “aestheti
- Page 171 and 172:
Gopo’s aesthetics of simplicity i
- Page 173 and 174:
of resistance against the system. T
- Page 175 and 176:
1 The Second Cabinet directly super
- Page 177 and 178:
Ex Ponto nr.2, 2008 al actorilor,
- Page 179 and 180:
Ex Ponto nr.2, 2008 Sala de spectac
- Page 181 and 182:
Ex Ponto nr.2, 2008 cu o sală de s
- Page 183 and 184:
muzică MARIANA POPESCU Stelian Ola
- Page 185 and 186:
C. Saint - Saëns - „Samson şi D
- Page 187 and 188:
Ex Ponto nr.2, 2008 180 unica produ
- Page 189 and 190:
a rămas în statele balcanice, dup
- Page 191 and 192:
Ex Ponto nr.2, 2008 184 - Personali
- Page 193 and 194:
Vulcan (de la Constanţa, cel care
- Page 195 and 196:
Ex Ponto nr.2, 2008 în literatura
- Page 197 and 198:
amestecate”. Mai mult, limba Cate
- Page 199 and 200:
Ex Ponto nr.2, 2008 XIX (Catalogul
- Page 201 and 202:
din România, colecţionarii fiind
- Page 203 and 204:
istorie MARIAN ZIDARU Poziţia brit
- Page 205 and 206:
Ex Ponto nr.2, 2008 teritoriul lor.
- Page 207 and 208:
Ex Ponto nr.2, 2008 asistenţa fran
- Page 209 and 210:
Ex Ponto nr.2, 2008 Germania, Itali
- Page 211 and 212:
Ex Ponto nr.2, 2008 5 Platon, Chirn
- Page 213 and 214:
Revista revistelor Ex Ponto nr.2, 2