Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
SECŢIUNEA 6<br />
Studiul de caz 5<br />
Deversarea de cianură de la Baia Mare, România<br />
Pe 30 ianuarie 2000 a apărut o spărtură<br />
în iazul de decantare de la exploatarea<br />
auro – argentiferă Aurul SA, din Baia<br />
Mare, România. S-au deversat în reţeaua<br />
hidrografică 100 000 m 3 de lichid şi deşeuri<br />
în suspensie cu un conţinut de cianură şi<br />
metale grele, în special cupru, estimat la<br />
50 – 100 tone. Contaminarea a traversat<br />
şi a afectat prin intermediul râurilor<br />
Someş, Tisa şi în final Dunărea, teritoriul<br />
României, Ungariei şi al Republicii<br />
Federative Iugoslavia.<br />
Exploatarea a fost destinată reprocesării<br />
deşeurilor vechi şi a început operaţiunile în<br />
1999.<br />
Breşa din baraj a fost declanşată de o<br />
combinaţie de deficienţe intrinseci de<br />
proiectare a procesului, de condiţii<br />
neprevăzute de operare, corelate cu vremea<br />
nefavorabilă. Stăvilarul era construit din<br />
deşeuri cu granulaţie mare, rezultate în<br />
urma procesării, metodă care necesită<br />
menţinerea unei plaje de siguranţă între<br />
înălţimea barajului şi nivelul de apă din iaz.<br />
În cazul iazului nou de la Aurul Baia Mare,<br />
exista un dezechilibru între fluxul de solide<br />
şi apă pe de o parte şi creşterea capacităţii<br />
de depozitare a iazului pe de altă parte,<br />
deoarece procesul de construire a iazului<br />
nu putea ţine pasul cu ridicarea nivelului<br />
apei din rezervor. Condiţiile climatice ale<br />
sezonului de iarnă au agravat situaţia şi au<br />
dus la creşterea necontrolată a nivelului<br />
iazului şi ulterior la revărsarea peste baraj.<br />
Compania a reparat spărtura utilizând<br />
material provenit din apropiere şi a adăugat<br />
hipoclorit de sodiu în apa scursă (şi în zona<br />
inundată de revărsare). Însă un mare volum<br />
de afluent<br />
contaminat s-a deversat înainte ca breşa să<br />
fie închisă.<br />
Poluarea a avut un impact sever atât asupra<br />
biodiversităţii, ecosistemelor râurilor,<br />
surselor de apă potabilă, cât şi asupra<br />
condiţiilor socio-economice ale populaţiei<br />
locale. Au apărut efecte acute, tipice <strong>pentru</strong><br />
cianură, pe o mare întindere a sistemului<br />
hidrografic, până la confluenţa cu Tisa<br />
şi Dunărea: fito- şi zooplanctonul au fost<br />
distruse în totalitate, iar peştii au fost ucişi<br />
la trecerea valului de cianură. Aceste efecte<br />
nu au durat însă mult timp.<br />
Raportul Misiunii de Evaluare UNEP /<br />
OCHA asupra accidentului a concluzionat<br />
că respectiva companie a urmat toate<br />
etapele corespunzătoare intervenţiei în caz<br />
de urgenţă. O altă concluzie emisă de acest<br />
raport a fost aceea că sistemul de avertizare<br />
stabilit prin Convenţia de Protejare a<br />
fluviului Dunărea a reacţionat corespunzător<br />
<strong>pentru</strong> alertarea ţărilor vecine. Schimbul<br />
eficient de informaţii şi măsurile aplicate<br />
de autorităţile române, ungare şi iugoslave,<br />
inclusiv închiderea temporară a lacului<br />
de acumulare al râului Tisa, au dus la<br />
reducerea riscurilor şi impactului deversării.<br />
Aşezările rurale din vecinătatea exploatării<br />
miniere au fost aprovizionate din surse<br />
alternative de apă.<br />
Totuşi, raportul a subliniat lipsa sistemelor<br />
de monitorizare care să detecteze apariţia<br />
situaţiilor periculoase. Mai mult, procedurile<br />
formale de pregătire şi intervenţie în caz<br />
de urgenţă aplicate de către companie şi<br />
de autorităţile locale au făcut o analiză<br />
rudimentară a cantităţilor mari de materiale<br />
periculoase (cianură, hipoclorit) utilizate<br />
în apropierea aşezărilor omeneşti şi a<br />
sistemelor hidrografice. Raportul a mai<br />
47