You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
SECŢIUNEA 5<br />
Reducerea riscurilor provocate de<br />
materialele periculoase<br />
Există ghiduri privitoare la cele mai bune<br />
practici în managementul materialelor<br />
periculoase, cu scopul de a reduce riscul<br />
unor deversări accidentale. Acest deziderat<br />
poate fi realizat prin:<br />
• cunoaşterea materialelor periculoase<br />
existente pe amplasament;<br />
• alocarea responsabilităţilor <strong>pentru</strong><br />
managementul materialelor periculoase;<br />
• înţelegerea impacturilor de mediu şi a<br />
hazardelor prezente sau potenţiale în<br />
transportul, depozitarea, utilizarea şi<br />
evacuarea acestora;<br />
• diminuarea utilizării şi / sau generării de<br />
materiale periculoase;<br />
• construirea unor depozite care să<br />
reţină materialele periculoase în toate<br />
circumstanţele previzibile;<br />
• depozitarea deşeurilor într-o manieră<br />
care să elimine sau să reducă impactul<br />
de mediu;<br />
• implementarea controlului fizic şi a<br />
măsurilor procedurale <strong>pentru</strong> asigurarea<br />
faptului că nu există emisii de materiale<br />
în timpul operaţiunilor normale sau<br />
anormale;<br />
• realizarea unor planuri de răspuns la<br />
urgenţă <strong>pentru</strong> a se asigura acţiunea<br />
imediată cu scopul diminuării efectelor<br />
de mediu în cazul apariţiei unor<br />
deversări accidentale;<br />
• monitorizarea oricăror descărcări şi a<br />
mediului <strong>pentru</strong> a se detecta scăpările<br />
de materiale şi a se măsura orice impact<br />
ulterior;<br />
• înregistrarea parametrilor şi analiza<br />
periodică a tendinţelor, astfel încât<br />
problemele viitoare de mediu să fie<br />
anticipate şi evitate.<br />
(Managementul Materialelor Periculoase,<br />
Depozitarea şi evacuarea. Cele mai bune<br />
practici de management al mediului în<br />
minerit, Australia, 1997)<br />
Impacturile cronice pot rezulta din<br />
poluarea solului şi a apei, datorită migraţiei<br />
contaminanţilor de pe amplasament, prin<br />
dispersia fizică a particulelor în urma<br />
eroziunii şi alterării sau prin dispersia<br />
chimică, în cazul drenajului acid al rocilor<br />
sau mobilizarea prin dizolvare a substanţelor<br />
din deşeurile miniere. Infiltraţia pe termen<br />
lung a fluidelor din depozitele subterane<br />
de stocare, din iazurile de decantare sau<br />
conducte poate afecta apa de suprafaţă şi<br />
subterană. Activităţile artizanale de minerit<br />
la scară mică pot provoca efecte pe termen<br />
lung asupra comunităţilor locale, în special<br />
prin intermediul mercurului din utilizat<br />
<strong>pentru</strong> recuperarea aurului. În zonele în<br />
care râurile sunt afectate, cantităţile mari de<br />
sediment din râuri pot avea efecte pe termen<br />
lung asupra populaţiei de peşti, ceea ce poate<br />
avea un impact asupra comunităţilor din<br />
aval.<br />
În timp ce acestea nu sunt considerate<br />
„accidente”, în acelaşi fel cum sunt<br />
evenimentele neaşteptate, cadrul <strong>APELL</strong><br />
poate fi utilizat ca bază de discuţie cu<br />
autorităţile şi cu locuitorii din zonă, <strong>pentru</strong><br />
a se ajunge la o înţelegere asupra celui mai<br />
potrivit mod de a acţiona.<br />
39