Probleme speciale de contencios administrativ şi contraven ional I ...

- executarea sancţiunilor contravenţionale
a. Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor
Răspunderea contravenţională este declanşată prin întocmirea unui proces-verbal de
constatare a contravenţiei săvârşite. Procesul-verbal se întocmeşte în scris de către persoane
anume prevăzute în O.G. nr. 2/2001 şi care poartă denumirea generică de agenţi constatatori –
organul administrativ desemnat prin actul normativ de constatare şi sancţionare a contravenţiilor,
cu sarcina de a constata contravenţiile într-un anumit domeniu.
Potrivit art.15 alin.2 din O.G. nr. 2/2001, pot avea calitatea de agenţi constatori: primarii,
ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitaţi, persoane împuternicite în
acest scop de către miniştri şi alţi conducători ai autorităţii publice centrale, de prefecţi, primari,
preşedinţi ai CJ), precum şi alte persoane prevăzute în acte normative speciale (ex: conducători
de tren).
În calitate de agent constator, aceste persoane exercită o parte din atribuţiile autorităţii
publice în numele căreia se desfăşoară activitatea.
Din redactarea textelor O.G. nr. 2/2001 se desprinde concluzia că, în domeniul constatării
contravenţiilor, regula o reprezintă constatarea personală a contravenţiei de către agentul
constator. Aceasta se realizează prin examinarea prin propriile simţuri de către agentul
constatator a actelor, faptelor şi împrejurărilor care oferă relevanţă, d.p.d.v. contravenţional, unei
fapte ilicite.
Constatarea personală a faptei semnifică aprecierea nemijlocită de către agentul constator
a acţiunii / inacţiunii ilicite, a gradului de pericol social, a circumstanţelor în care a fost săvârşită
fapta, precum şi a tuturor împrejurărilor care ţin de fapta / persoana contravenientă şi care permit
stabilirea cu exactitate a faptei şi aplicarea unui regim juridic corespunzător.
De la regula constatării nemijlocite a contravenţiilor, O.G. nr. 2/2001 instituie o excepţie,
anume art.30 alin.2, potrivit căruia agentul constator va verifica şi va stabili dacă fapta constituie
o contravenţie în baza materialelor înaintate de către organele de urmărire penală / de instanţa de
judecată.
Activitatea agentului constator se materializează prin încheierea unui proces-verbal în
baza constatărilor făcute şi a probelor administrate. Regula este că procesul-verbal se încheie în
formă scrisă. Forma scrisă este obligatorie şi permite verificarea legalităţii încheierii în temeiul
obiectiv al răspunderii contravenţionale, a condiţiilor care au stat la baza angajării răspunderii
contravenţionale.
Natura juridică a procesului-verbal de constatare a contravenţiilor a făcut obiectul unor
controverse în literatura de specialitate. Astfel, într-o opinie se consideră că acest act de
constatare este un act administrativ jurisdicţional, opinie criticată cu motivarea că acest fapt ar
presupune ca agentul constatator să fie considerat şi judecător al cauzei, fapt incompatibil cu
activitatea instanţei de judecată.
Într-o altă opinie, se consideră că procesul-verbal este un act premergător (preparator),
care nu produce efecte juridice, dar care stă la baza emiterii actului administrativ de autoritate
prin care este sancţionată contravenţia. Această opinie este parţial valabilă şi numai în contextul
art.21 alin.2 din O.G. nr.2/2001.
O altă opinie consideră că procesul-verbal este un act administrativ cu caracter
contravenţional, avându-se în vedere existenţa unui drept contravenţional separat. Punctul acesta
de vedere trebuie luat însă sub beneficiu de inventar deoarece, la noi, încă nu există deocamdată
un Cod al contravenţiilor şi, implicit o ramură autonomă de drept contravenţional.
28