Probleme speciale de contencios administrativ şi contraven ional I ...

Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască
sau să modifice actul administrativ, să elibereze un certificat, o adeverinţă sau orice alt înscris,
ori să efectueze o anumită operaţiune administrativă, executarea hotărârii definitive şi irevocabile
se va face în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30
de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
În cazul în care termenul nu este respectat, se va aplica conducătorului autorităţii publice
sau persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere,
iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
Neexecutarea din motive imputabile sau nerespectarea hotărârilor judecătoreşti definitive
şi irevocabile pronunţate de instanţele de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la
data aplicării amenzii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amendă de la 2500 lei la 10000 lei.
4. Excepţia de nelegalitate
Reprezintă o altă modalitate de control a legalităţii actelor administrative unilaterale cu
caracter individual. Spre deosebire însă de controlul legalităţii exercitat pe calea unei acţiuni
directe în contencios, excepţia de nelegalitate poate fi invocată în orice proces de competenţa
instanţelor judecătoreşti – civil, comercial, de dreptul muncii, penal, de contencios administrativ,
nu însă şi în faţa unui organ administrativ cu atribuţii jurisdicţionale.
Pe de altă parte, excepţia de nelegalitate constituie un mijloc de apărare prin care, în
cazul unui proces pus în curgere pentru alte temeiuri decât valabilitatea unui act administrativ,
una dintre părţi este ameninţată cu aplicarea unui act administrativ pe care îl consideră ilegal.
Partea respectivă se poate apăra invocând nelegalitatea actului administrativ şi solicitând ca actul
să nu fie luat în considerare în judecarea cauzei. Totodată, instanţa, din oficiu, poate ridica
această excepţie.
În cazul invocării unei excepţii de nelegalitate, instanţa în faţa căreia a fost invocată
excepţia, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizează,
prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentã şi suspendă cauza.
Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de
nelegalitate este instanţa de contencios administrativ competentă să o soluţioneze şi nici atunci
când excepţia a fost invocată în cauze penale (art.4 alin.1 din Legea nr. 554/2004 modificată prin
Legea nr. 202/2010).
Instanţa de contencios administrativ sesizată prin încheiere va judeca litigiul în procedurã
de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, pronunţându-se cu privire la legalitatea actului
administrativ.
Împotriva hotărârii instanţei de contencios administrativ persoanele nemulţumite pot face
recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
În cazul în care, în urma controlului exercitat de instanţa de contencios administrativ, se
constată că actul administrativ este nelegal, instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia va
soluţiona cauza fără a mai lua în considerare respectivul act.
În legăturã cu excepţia de nelegalitate, în practică s-au ridicat două probleme care
vizează:
- Sfera actelor administrative împotriva cărora poate fi invocată excepţia de nelegalitate:
în mod constant, doctrina şi jurisprudenţa au reţinut că ea poate fi invocată împotriva tuturor
categoriilor de acte administrative, indiferent de data emiterii acestora, cu excepţia celor care
16