Mentenanta Conductelor de Transport Gaze Naturale - Transgaz
Mentenanta Conductelor de Transport Gaze Naturale - Transgaz
Mentenanta Conductelor de Transport Gaze Naturale - Transgaz
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
113) Gâtuire la rupere: v. Coeficient <strong>de</strong> gâtuire.<br />
114) Grad (<strong>de</strong> rezistenţă mecanică) al unei ţevi: partea din specificaţia<br />
privind materialul unei ţevi care inclu<strong>de</strong> limita <strong>de</strong> curgere minimă specificată.<br />
115) Groapă <strong>de</strong> intervenţie: excavaţia cu cele mai mici dimensiuni care<br />
permite formarea unei incinte suficiente pentru examinarea sau repararea<br />
elementelor unei conducte <strong>de</strong> transport.<br />
116) Grosime actuală a peretelui: valoarea reprezentativă a grosimii peretelui<br />
ţevilor tubulaturii unei conducte, neafectată <strong>de</strong> nici o anomalie, măsurată pe<br />
anumite ţevi ale acesteia.<br />
117) Grosime minimă a peretelui învelişului / manşonului: grosimea<br />
minimă a învelişului sau manşonului folosit la repararea unei conducte, impusă <strong>de</strong><br />
procedura <strong>de</strong> mentenanţă.<br />
118) Grosime minimă admisibilă a peretelui: grosimea nominală a peretelui<br />
ţevilor unei conducte plus abaterea admisibilă negativă la grosime prevăzută în<br />
specificaţia tehnică <strong>de</strong> fabricare a ţevilor.<br />
119) Grosimea minimă efectivă a peretelui: grosimea minimă a peretelui<br />
ţevilor unei conducte, care există la fundul unei anomalii după ce concentratorul<br />
<strong>de</strong> tensiuni sau anomalia metalurgică este eliminată prin polizare.<br />
120) Grosime nominală a peretelui: grosimea peretelui ţevilor tubulaturii<br />
conductei calculată la proiectare sau utilizată în calculele <strong>de</strong> proiectare. Ţevile<br />
necesare realizării unei conducte pot fi comandate la această grosime, fără adaosul<br />
<strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> abaterile admisibile negative <strong>de</strong> fabricare.<br />
121) Impact asupra mediului: orice modificare a mediului, dăunătoare sau<br />
benefică, totală sau parţială, care rezultă din activităţile, produsele sau serviciile<br />
unei organizaţii.<br />
122) Imperfecţiune: (1) discontinuitate evi<strong>de</strong>nţiată în cursul testării sau<br />
inspectării unei conducte, care necesită evaluarea privind respectarea unor criterii<br />
<strong>de</strong> acceptare; (2) o anomalie, alta <strong>de</strong>cât lipsa <strong>de</strong> material datorită coroziunii şi care<br />
nu este un punct <strong>de</strong> sudură sau <strong>de</strong> amorsare a arcului electric, care poate fi<br />
eliminată prin polizare la o adâncime ce nu <strong>de</strong>păşeşte 12,5 % din grosimea<br />
nominală a peretelui conductei sau care este o lipsă <strong>de</strong> material cauzată <strong>de</strong><br />
coroziune în dreptul căreia grosimea neafectată minimă a peretelui conductei este<br />
<strong>de</strong> cel puţin 90 % din grosimea nominală. O imperfecţiune care nu necesită alte<br />
remedieri <strong>de</strong>cât polizarea pentru eliminarea efectului <strong>de</strong> concentrare a tensiunilor.<br />
123) Inci<strong>de</strong>nt (la o conductă): o scăpare (pier<strong>de</strong>re) neintenţionată <strong>de</strong> gaze<br />
datorită cedării unei conducte.<br />
124) In<strong>de</strong>ntaţie: o <strong>de</strong>formare locală spre interior a conturului suprafeţei unei<br />
ţevi a conductei, cauzată <strong>de</strong> un impact mecanic, neînsoţită <strong>de</strong> o lipsă <strong>de</strong> material.<br />
Efectul <strong>de</strong> concentrator <strong>de</strong> tensiuni al unei in<strong>de</strong>ntaţii poate constitui o ameninţare<br />
importantă pentru integritatea unei conducte. O dublă in<strong>de</strong>ntaţie constă din două<br />
in<strong>de</strong>ntaţii suprapuse în lungul axei conductei, generând o zonă <strong>de</strong> inversare a<br />
curburii acesteia în direcţie longitudinală. Fisurile <strong>de</strong> oboseală au tendinţa să se<br />
<strong>de</strong>zvolte în regiunea <strong>de</strong> trecere dintre cele două in<strong>de</strong>ntaţii şi este probabil să se<br />
extindă până la mărimea critică mai repe<strong>de</strong> <strong>de</strong>cât fisurile <strong>de</strong> oboseală din zona<br />
unei in<strong>de</strong>ntaţii simple.<br />
NTMC ___________________________________________________________________________ pag. 49