01.09.2014 Views

Viena Romaneasca-Rumänisches Wien editia 30 noiembrie 2013

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

VIENA ROMÂNEASCĂ<br />

Maxima ediției:<br />

www.vienaromaneasca.at<br />

Dacă ai voință poți muta munții din loc, dacă ai creier îi lași acolo unde sunt.(Pierre Bourgault)<br />

Ziar fondat in <strong>2013</strong> de Fundatia Miss Queen<br />

(Pagina 6 )<br />

Ediția <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

1,<strong>30</strong> euro<br />

La mulți ani<br />

ROMÂNIA!<br />

Hai sa dăm mână cu mână, cei cu inima română,<br />

sărbătoarea să unească toată suflarea românească.<br />

La multi ani Române!!! (Pagina 8 )<br />

Florin Piersic sau Gerald Depardieu al Romaniei<br />

in piesa “Sraini in noapte“ la <strong>Viena</strong><br />

Participa si tu la<br />

Miss Oesterreich 2014<br />

Va asteptam sa va înscrieti la concursul Miss<br />

Oesterreich .Daca ești frumoasa,inteligenta si te<br />

implici bucuroasa in activități de sprijinirea copiilor<br />

si batranilor fara posibilitati,daca vrei sa numai vezi<br />

femei maltratate sau abuzate,daca vrei ca toate<br />

femeile sa aibe un adăpost atunci te asteptam sa­ti<br />

trimiti o scurta descriere si 2 poze la adresa<br />

office@miss-Oesterreich.at . Varsta intre 18 -<strong>30</strong> de<br />

ani ,nu contează înălțime,greutate ,religie<br />

,nationalitate sau stare civilă ..Pozele tuturor<br />

concurentelor selecționate vor fi publicate in ziarul<br />

<strong>Viena</strong> <strong>Romaneasca</strong> !!!<br />

www.missoesterreich.at<br />

(Pagina 2)<br />

Sorin Popescu impreuna cu Miss Oesterreich <strong>2013</strong><br />

Celebrul actor Michael Naseband din K11<br />

Impreuna cu Miss Oesterreich 2012<br />

Angelie Deva


VIENA ROMÂNEASCĂ<br />

<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong> 2<br />

Michael<br />

NASEBAND<br />

In interviu indragitul actor german Michael Naseband, carismaticul comisar K 11 Kommissare in Einsatz.<br />

Michael Naseband, in varsta de 44 de ani s-a nascut pe 11.06.1965 in Düsseldorf. Este fan Fortuna<br />

Düsseldorf si cand nu este in orasul sau natal, acesta se relaxeaza la casa lui din München- Schwabingen.<br />

Copil fiind, iubea lego-ul si isi dorea mai tarziu sa devina intai sportiv profesionist iar apoi arhitect.<br />

A intrerupt liceul Dietrich-Bonhöffer din Hilden dupa clasa a 10-a si a intrat cu norma intreaga in politie.<br />

Acolo s-a ocupat de anchetarea talhariilor grave dupa care a intrat ofiter la criminalistica. La 29 de ani<br />

dorinta de a avansa in cariera il trimite din nou pe bancile scolii. Dupa examenul de competenta<br />

profesionala si academia de politie, devine comisar in criminalistica. Din Septembrie 2003 este actor in<br />

filmul cu tema politista: K11 – Kommissare im Einsatz .<br />

Are un baiat: Mike Naseband de 16 ani, care a fost prezent in mai multe episoade ale serialului K11.<br />

In afara de asta, a scris o carte “Leben und leben lassen- Ein Kommisar packt aus” (octombrie 2006), in care<br />

ne explica despre copilaria lui, casa parintilor, despre dezvoltarea sa atat privata cat si in cariera, despre<br />

serviciul sau ca sef al politiei de mentinere a pacii in Kosovo, dar in special despre drumul sau si despre<br />

munca sa de comisar pe micul ecran cat si in lumina reflectoarelor .<br />

Luand decizia de a se rade in cap, acesta si-a socat toate rudele si prietenii.<br />

In serial a renuntat la fumat. Daca acest lucru este valabil si pentru viata reala, nu se stie.<br />

Este singurul comisar care are o pagina de net si un propriu online shop: www.naseband.com.<br />

Hobby-urile sale sunt: vanatoarea, cinele la restaurant, petrecerile,<br />

tandreturile cu iubita si somnul. In concediu alege cu<br />

placere Spania, in special Mallorca si Formentera vara si Austria<br />

iarna.<br />

Singurul lui defect este lipsa acuta de rabdare.<br />

Canta cu placere cand face dus.(asta nu stiti de la noi)<br />

Nu tine deloc dieta, mananca mult prea multe dulciuri, dar face<br />

mult sport. De trei ori pe saptamana alearga si din cand in cand<br />

se duce la fitness, astfel incat sa nu aiba un corp perfect dar<br />

laudabil. Pe cand lucra noaptea, devenise client fidel unor localuri<br />

din Düsseldorf care tineau deschis pana la 5 - 6 dimineata,<br />

si recunoaste ca mananca multa pizza, cartofi prajiti si Fast Food.<br />

O pereche de jeans si o camasa la moda constituie vestimentatia<br />

preferata a actorului.


3 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

VIENA ROMÂNEASCĂ<br />

Michael Naseband ambasador de onoare al<br />

fundatiei Kinderhospiz Mitteldeutschland<br />

Nordhausen e.V. in Tambach-Dietharz Germania<br />

impreuna cu Miss Oesterreich 2012.<br />

Nu i-a placut uniforma de politist, dar se obisnuise cu ea, iar in<br />

momentul cand o purta se simtea o alta persoana. Dupa parerea lui<br />

o uniforma simbolizeaza si da putere.<br />

Sfatuieste pe toata lumea ca in momentul unui atac, sa isi pastreze<br />

calmul si mintea rece. Experienta i-a aratat ca mai ales femeilor le<br />

este de ajuns sa vorbeasca ferm si cu calm.<br />

Baiatul lui este incantat la culme de cariera lui in TV, dar mama sa<br />

il intreaba mereu, cand are de gand sa puna mana sa faca si el ceva<br />

cuviincios.<br />

Si-ar putea imagina sa se intoarca in politie deorece a fost in serviciu<br />

21 de ani si nu numai ca si-a castigat painea cu asta ci i-a facut<br />

si mare placere. Din cand in cand ii este dor de politie, deoarece,<br />

citam: “nu devii numai politist pentru ca iti trebuie un loc de munca,<br />

sa te hranesti, este mult mai mult de atat!”.<br />

Recunoaste insa ca si munca in TV ii face placere si cu toate ca toata<br />

lumea isi imagineaza ca este mai putin de lucru, el neaga vehement<br />

acest lucru.<br />

Marturiseste ca deoarece se mai grabeste, nici macar asta A.C. Dragan sau


VIENA ROMÂNEASCĂ<br />

<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

4<br />

VIENA SI-A PUS “HAINELE“<br />

DE SARBATOARE<br />

Targul de Craciun de la <strong>Viena</strong> are<br />

dimensiunile unei sarbatori in sine,<br />

iar orasul pare desprins dintr-o<br />

poveste de iarna fascinanta.<br />

Decoratiunile luminoase sunt pline<br />

de fantezie: imense globuri rosii,<br />

sustinute parca doar de fire subtiri<br />

de beteala, candelabre elegante,<br />

fulgi de nea sclipitori, toate dand<br />

replica vitrinelor elegante si<br />

impodobite in ton cu sarbatoarea.<br />

<strong>Viena</strong> este impodobita cu 3<br />

milioane de beculete, acestea fiind<br />

montate in centrul orasului, pe cele<br />

aproximativ 50 de strazi<br />

comerciale.<br />

Comerciantii s-au pregatit cum au<br />

stiut mai bine, de la ornamente<br />

stralucitoare si globulete pictate<br />

manual, jucarii, pana la prajituri<br />

delicioase sau Gluhwein, o bautura<br />

celebra care contine o combinatie<br />

unica de vin, scortisoara, zahar,<br />

rom, brandy, vodka si suc de<br />

lamaie.<br />

Targul de Craciun organizat la<br />

<strong>Viena</strong> este cel mai vechi din<br />

Europa, sustin localnicii.<br />

Targul de Craciun din <strong>Viena</strong> are o<br />

traditie veche de peste 700 de ani.<br />

In anul 1296, Imparatul Albrecht I<br />

si-a dat acordul pentru deschiderea<br />

unei piete speciale, care sa<br />

functioneze pe toata durata lunii<br />

decembrie.<br />

Targul cel mare se desfasoara in<br />

imediata apropiere a Primariei,<br />

targul de la Rathaus, acolo unde in<br />

sunetele colinzilor si ale muzicii<br />

vieneze, comerciantii ii imbie pe<br />

localnici si turisti cu adevarate<br />

minunatii dedicate sarbatorilor de<br />

iarna. Lumanari parfumate si<br />

incrustate cu felii de fructe si<br />

scortisoara, vase de lut, zeci de<br />

sortimente de dulciuri, mezeluri<br />

traditionale, castane coapte, papusi<br />

imbracate in port traditional,<br />

globuri si beteala, decoratiuni<br />

pentru casa si gradina, manusi,<br />

fulare si caciuli … cumparatorii au<br />

de unde alege. Mai ales ca<br />

majoritatea sunt lucrate manual,<br />

unele dintre ele fiind chiar unicat.<br />

E aproape imposibil pentru un om,<br />

fie el austriac sadea sau turist venit<br />

special pentru targ, sa nu plece<br />

incarcat de daruri pentru cei dragi<br />

si suveniruri. Preturile variaza de la<br />

2 sau 3 euro pana la 50 de euro ,<br />

cele realizate de artisti artizani .<br />

Deasupra targului plutesc arome de<br />

vin fiert, ciocolata si scortisoara,<br />

precum si lampioane care sporesc<br />

atmosfera de basm. Brazii care<br />

inconjoara locul sunt impodobiti<br />

conform traditiei iar copiii se<br />

bucura de jocurile amplasate<br />

special pentru ei in zona.


5 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

VIENA ROMÂNEASCĂ<br />

Pentru copii exista ca in fiecare an<br />

organizat in cladirea primariei un<br />

atelier de craciun unde cei mici pot<br />

crea jucandu-se .<br />

Aici ei au posibilitatea sa invete sa<br />

prepare biscuiti putand astfel sa<br />

manance din productia proprie , dar<br />

exista si un atelier de artizanat unde isi<br />

pot desvolta simtul artistic pictand-usi<br />

o cana, dar si alte surprize.<br />

Atelierul de craciun pentru copii se<br />

afla in primarie in sala Volkshalle<br />

deschis zilnic intre orele 9-19 din<br />

16<strong>noiembrie</strong> pana in 23 decembrie iar<br />

pe 24 decebrie pana la ora 16<br />

Pe langa targul de langa Primarie, in<br />

mai multe parti ale orasului apar<br />

targuri destinate decoratiunilor de<br />

Craciun si produselor traditionale,<br />

fiecare cu specificul lui: pentru copii,<br />

de arta, culinare … Pe tarabe, o<br />

varietate de marfuri incantatoare,<br />

inclusiv cele scoase la vanzare de<br />

anticari si artizani.<br />

16.11.-24.12.<strong>2013</strong><br />

zilnic de la 10 la 21:<strong>30</strong>, Vi & Sâ până<br />

la orele 22 în 24.12. până la orele 17<br />

Rathausplatz, 1010 <strong>Wien</strong><br />

20.11.-26.12.<strong>2013</strong><br />

zilnic de la 11 la 22<br />

în 24.12. între orele 11 şi 16<br />

în 25.+26.12. între orele 11 şi 19<br />

Maria Theresien-Platz, 1010 <strong>Wien</strong><br />

Satul de Crăciun de la Palatul<br />

Belvedere<br />

22.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />

Lu-Vi, de la 11 la 21<br />

Sâ, Du, zilele de sărbătoare, de la 10 la 21<br />

Prinz-Eugen-Straße 27, 10<strong>30</strong> <strong>Wien</strong><br />

16.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />

Lu-Vi, de la 14 la 22<br />

Sâ, Du, zilele de sărbătoare, de la 11 la 22<br />

Alserstraße/Spitalgasse, Hof 1, 1090 <strong>Wien</strong><br />

22.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />

zilnic, de la 10 la 21<br />

Freyung, 1010 <strong>Wien</strong><br />

www.altwiener-markt.at<br />

15.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />

Lu-Jo 11-20, Vi-Du orele 10-20<br />

Am Hof, 1010 <strong>Wien</strong><br />

23.11.-26.12.<strong>2013</strong><br />

zilnic, de la 10 la 21<br />

în 24.12. de la 10 la 16, în 25.-26.12. de<br />

la 10 la 19<br />

Piaţa de Anul Nou 27.12.<strong>2013</strong>­1.1.2014<br />

zilnic, de la 10 la 19<br />

Schloss Schönbrunn, 11<strong>30</strong> <strong>Wien</strong><br />

22.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />

zilnic, de la 12 la 20, standurile de<br />

alimentaţie publică până la orele 21<br />

Karlsplatz, 1010 <strong>Wien</strong><br />

15.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />

Mo-Do 14-21, Fr 14-21.<strong>30</strong> Uhr<br />

Lu-Jo de la 14 la 21, Vi de la 14 la 21:<strong>30</strong><br />

Sâ de la 10 la 21:<strong>30</strong>, Du & zilele de<br />

sărbătoare de la 10 la 21<br />

Spittelberggasse, Schrankgasse,<br />

Gutenberggasse, 1070 <strong>Wien</strong><br />

16.11.<strong>2013</strong>-6.1.2014<br />

Lu-Vi, de la 12 la 22<br />

Sâ, Du, zilele de sărbătoare, de la 11 la<br />

22<br />

în 24.12. de la 12 la 16, în 31.12. de la 12<br />

la 2<br />

Cumpărături până la ora 21<br />

Riesenradplatz, 1020 <strong>Wien</strong><br />

16.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />

zilnic între orele 11-21<br />

Stephansplatz/direcţia Churhausgasse,<br />

1010 <strong>Viena</strong>


Spectacolul Străini în noapte“,<br />

cu Florin Piersic si Meedea Marinescu,<br />

jucat în <strong>Viena</strong>.<br />

Florin Piersic și Medeea Marinescu<br />

ma timpului care trece.<br />

Spectacolul “Străini în noapte“, de Eric Assous în regia lui<br />

Radu Beligan și și în interpretarea actorilor Florin Piersic și și<br />

Medeea Marinescu s-a jucat la la <strong>Viena</strong> pe scena “Haus der<br />

Begegnung“ din Bezirk 6 <strong>Viena</strong>.<br />

“Străini în noapte“ este o comedie romantică, în care<br />

răsturnările de situație și și minciuna se împletesc cu seductia,<br />

dar si si cu meditația. pe tema timpului care trece.<br />

Spectacolul a fost savurat, și și aplaudat la la scenă deschisă și și în<br />

picioare de circa 500 de spectatori. Despre piesă vă putem<br />

spune Despre piesă vă putem spune că are titlul original “Les<br />

Montagnes că are titlul Russes“ original și “Les a fost Montagnes jucată în premieră Russes“ și la a sala fost jucată<br />

în “Elvira premieră Popesco“ la sala a “Elvira teatrului Popesco“ particular a teatrului “Marigny“ particular din Paris,<br />

E“Marigny“ avându-l pe din Alain Paris, Delon avându-l in rolul pe principal. Alain Delon in rolul<br />

principal. Radu Beligan care era spectator in sală a fost cucerit de<br />

Radu piesă Beligan și revenind care in era țară, spectator a tradus­o in sală din a limba fost cucerit franceză de piesă<br />

si împreună revenind cu in Liviu tară, a Dorneanu,a tradus­o din regizat­o limba franceza și i­a oferit împreuna înca o cu<br />

Liviu dată lui Dorneanu,a Florin Piersic regizat­o posibilitatea și i­a oferit de a­și înca etala o dată talentul lui<br />

Florin actoricesc. Piersic posibilitatea de a­și etala talentul actoricesc.<br />

Celebrul Florin Piersic sau Gerald Depardieu al al României<br />

(asocierea intre cei doi actori. facuta in premieră de echipa<br />

ziarului <strong>Viena</strong> Românească joacă rolul lui Pierre un bărbat în<br />

floarea în floarea vârstei vârstei care care după după o noapte o noapte petrecută petrecută într­un într­un bar bar este<br />

condus este condus acasă acasă de Julietta de Julietta (Medeea (Medeea Marinescu) Marinescu) o femeie o femeie<br />

frumoasă și și tânară.<br />

Ea știe cine este el el și și tocmai de aceea i­a propus să­l<br />

ânsoțească însoțescă în apartamentul lui, iar el este cel care va afla în<br />

în acea apartamentul seară un lucru lui, care iar el îi este va schimba cel care va total afla viața. în acea Ce află seară el, un<br />

lucru puteți care afla îi și va voi schimba numai dacă total mergeți viața. Ce să află vedeti el, puteți piesa “Străini afla și<br />

voi în noapte“. numai dacă mergeți să vedeti piesa “Străini în noapte“.<br />

Echipa ziarului “<strong>Viena</strong> Românească“ a fost în sală printre<br />

oameni<br />

și și a luat pulsul cum s­ar spune ,spectacolului.<br />

Mulțumim Maestre Radu Beligan, mulțumim marelui actor<br />

Florin Piersic și și talentatei Medeea Marinescu, mulțumim<br />

Guvernului României care prin Ambasada României de la la<br />

<strong>Viena</strong> a organizat acest spectacol.<br />

O parte a echipei ziarului <strong>Viena</strong> Românească


57 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

VIENA ROMÂNEASCĂ<br />

Interviu Angelie Deva "Miss Oesterreich" 2012<br />

(traducere din limba germană)<br />

Sorin POPESCU impreuna cu Miss Oesterreich<br />

2012 Angelie Deva<br />

Angelie Deva, câstigătoarea titlului Miss Oesterreich 2012,<br />

răspunde la întrebările doamnei Clarei Popescu:<br />

C.P. Angelie tu răspunzi acum la un interviu pentru ziarul “<strong>Viena</strong><br />

Românească” , un ziar ce apare în <strong>Viena</strong> pe hârtie dar care poate<br />

fi citit electronic de peste tot din lume. Ediția aceasta apare in<br />

apropierea Zilei Naționale a României; vrei să transmiti românilor<br />

ceva?<br />

A.D. Da, sigur, și vă mulțumesc că imi dați posibilitatea să spun<br />

câteva cuvinte cu un asemenea prilej. Urez tuturor românilor, “La<br />

mulți ani!”, multe realizări și să vă pastrati tradițiile cu sarmale,<br />

mititei și cozonaci, că tare gustoase mai sunt!<br />

C.P. Angelie, eu știu ca tu ești născută in Düsseldorf si tot acolo<br />

trăiești. In 2012 ai câștigat titlul Miss Oesterreich, concurs<br />

organizat de Sorin Popescu. Ce a adus bun acest concurs in viața<br />

ta?<br />

A.D. A adus destule! Faptul ca eu am câștigat cu peste 10.000 de<br />

voturi de la public, ca juriul m‐a văzut si el ca fiind cea mai buna<br />

si ca am putut fi "incoronată" de catre domnul Sorin Popescu. A<br />

fost un prilej de mândrie si de emoție; in clipele acelea m‐am<br />

simțit pur si simplu norocoasa, iar amintirea lor ma va insoți toata<br />

viata si ma va ajuta sa am mai multă încredere in mine. Vreau sa<br />

multumesc încă o data tuturor celor care m‐au votat si mai ales<br />

vreau sa-i multumesc domnului Sorin Popescu pentru ca mi-a dat<br />

aceasta șansă si, nu in ultimul rând, vreau sa‐ti multumesc tșe, ca<br />

te-ai gândit la mine si mi-ai dat prilejul sa spun cateva cuvinte.<br />

C.P. Angelie si eu iti multumesc si te mai asteptam sa fi oaspetele<br />

nostru la„<strong>Viena</strong> Românească“.<br />

Angelie Deva- Miss Oesterreich 2012<br />

Sorin POPESCU impreuna cu Miss Oesterreich 2012


La multi ani romani!<br />

Ce inseamna de fapt ziua de 1 Decembrie? Pentru unii, 1 Decembrie reprezinta doar o data in calendar, iar<br />

pentru altii, 1 Decembrie reprezinta, in primul rand, Sarbatoarea Noastra! a romanilor. Unirea de la 1<br />

decembrie 1918 reprezinta evenimentul principal al istoriei Romaniei si totodata realizarea unui deziderat<br />

al locuitorilor granitelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu Romania. Ziua de 1 decembrie a devenit dupa<br />

evenimentele din decembrie 1989 Ziua Nationala a Romaniei.<br />

Ziua in care ne sarbatorim tara, stramosii, istoria, bunele si relele si implicit pe noi! Ziua in care batranii<br />

rememoreaza istoria tarii si o povestesc copiilor. Ziua in care toti suntem mandri de tot ce inseamna "roman".<br />

Nu multi dintre noi mai stiu insa ca, Ziua nationala a Romaniei a fost sarbatorita intre 1866 si 1947 cu ocazia<br />

zilei de 10 mai, marcand astfel ziua in care Printul Carol Eitel<br />

Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen a<br />

depus juramantul in fata adunarii reprezentative a Principatelor<br />

Romane Unite.<br />

Absolvent de şcoli militare, Carol era<br />

un ofiţer trecut de tânăr prin lupte, un<br />

ostaş prusac disciplinat, care<br />

participase în război, un fin diplomat<br />

şi un ofiţer apreciat de către soldaţi<br />

pentru calităţile sale militare şi de<br />

conducător. Pentru România, un lider<br />

tânăr, cu calităţi militare şi diplomatice reprezenta un mare avantaj. La acea dată<br />

abia împlinise doar 27 de ani, fiind nascut in 1839…<br />

Tot pe pe 10 mai, dar in anul 1877, se organizeaza solemnitatea proclamarii<br />

independentei, ocazie cu care Principele decide ca sarbatoarea nationala sa se<br />

celebreze ca fiind ziua proclamarii independentei.<br />

In 1947 este inlaturata monarhia si odata cu ea si sarbatoarea<br />

de 10 mai, care devine doar ziua in care o monarhie straina<br />

se instapaneste in tara, neincadrandu-se in normele noii<br />

ordini. Astfel se vorbeste despre insurectie armata, revolutie<br />

de eliberare sociala si nationala antifascista si antiimperialista.<br />

Timp de patru decenii 23 august este ziua nationala a<br />

Romaniei, marcata prin parade si spectacole grandioase.<br />

Defilarile soimilor patriei si ai pionierilor nu pot fi straine<br />

nimanui. Chiar si cei care nu au trait in vremea regimului<br />

comunist au auzit de la familie sau cunoscuti istorisiri despre<br />

manifestarile organizate ''in cinstea partidului si<br />

conducatorului iubit.''<br />

In regimul comunist toti romanii participau la actiunile<br />

prilejuite de Ziua Nationala. Din 1947 si pana in 1989, stadionul 23 august se umplea de oameni in marea zi<br />

de sarbatoare. Revista Historia consemneaza 23 august ca „o zi mareata, o zi in care pionierii cantau si recitau,<br />

Continuare pag.<br />

militarii si tinerii defilau, steaguri erau fluturate iar Stadionul National era plin“.


Alegerea zilei de 1 decembrie, ca Ziua nationala a Romaniei, desi neexplicit, a facut trimitere la unirea<br />

Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania in 1918, respectiv la Proclamatia de la Alba<br />

Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Pentru noi, romanii, acest an a fost unul providential. La 27 martie<br />

1918 Basarabia – lacrima neamului romanesc – revenea la Patria mama; la 28 <strong>noiembrie</strong> 1918 era randul<br />

Bucovinei, pentru ca la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia sa se realizeze unul din visele seculare ale natiunii<br />

romane, desavarsirea statului national unitar roman, prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si<br />

Maramuresului cu Romania. Alba Iulia, mandrul oras transilvan , mai fusese martora unor evenimente de<br />

seama ale istoriei si culturii romane. Aici, realizase Mihai Viteazul la 21 oct. 1599 prima unire politica a celor<br />

trei tari romanesti; tot aici a aparut la 20 ian.1648 Noul Testament de la Balgrad al mitropolitului Simion<br />

stefan. La Alba Iulia au suferit martiriul la28 febr.1785 Horia si Closca, si tot aici vor fi încoronati la 15 oct.1922<br />

Regele Ferdinand si Regina Maria, ca primii suverani ai Romaniei. „ Romania nu poate fi intreaga fara Ardeal,<br />

zice Nicolae Titulescu. Romania nu poate fi mare fara jertfa. Ardealul e leaganul care i-a ocrotit copilaria, e<br />

scoala care i-a faurit neamul… e scanteia care aprinde energia,… e intristarea care indeparteaza vrasmasul,<br />

e viata care cheama viata”. (Nicolae Titulescu, Pledoarii pentru pace, Bucuresti,1996) Alegerea acestei zile<br />

ca sarbatoare nationala a Romaniei a fost vazuta drept un afront adus minoritatii maghiare din Romania,<br />

pentru care ziua de 1 decembrie a insemnat o pierdere politica<br />

Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgata de presedintele Ion Iliescu si publicata in Monitorul Oficial nr.<br />

95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptata ca zi nationala si sarbatoare publica in Romania.<br />

Aceasta prevedere a fost reluata de Constitutia Romaniei din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opozitia<br />

anticomunista din Romania a pledat in 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sarbatoare<br />

nationala, fapt consemnat in stenogramele dezbaterilor parlamentare.<br />

Anul acesta, la Bucuresti, pentru prima data, alaturi de soldatii romani vor defila si detasamente din cadrul armatelor SUA, Frantei, Poloniei si Turciei.<br />

Doua mii de militari romani vor defila în Capitala de 1 decembrie. La eveniment vor fi prezente si trupe ale Ministerului Afacerilor Interne, SRI si SPP, iar deasupra Arcului de Triumf vor<br />

zbura si avioane de lupta MIG 21 Lancer.<br />

A.C. Dragan & G.M. Cetacli


3 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

VIENA ROMÂNEASCĂ<br />

<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

10<br />

Originea coroanei de Advent<br />

Lumina, căldura, viaţa pe care le dorim nu provin de la soare, aşa<br />

cum vedem în riturile precreştine legate de solstiţiul de iarnă, ci de la<br />

Cristos; vrem să celebrăm victoria lui Cristos asupra întunericului şi<br />

a morţii. Originea acestei tradiţii este recentă şi se inserează bine în<br />

climatul de iarnă şi în dorinţa sosirii luminii.<br />

În fiecare an, în timpul Adventului, tânărul pastor Wichern organiza<br />

un moment de rugăciune. În Adventul anului 1838, vrând să facă<br />

mai frumos acest timp pentru oaspeţii săi, s­a gândit ca fiecare copil<br />

să aprindă, începând cu 1 decembrie, în timpul momentelor de<br />

rugăciune, câte o lumânare colorată. Din 1840, în fiecare an avea<br />

loc în această casă o scurtă ceremonie religioasă: pastorul şi copiii<br />

se adunau în dormitor, Wichern povestea ceva despre Advent şi<br />

Crăciun şi se cântau multe cântece. Deoarece în fiecare zi se<br />

aprindea câte o lumânare, acel moment s-a numit Kerzendacht<br />

(celebrarea lumânărilor). Un prieten de al pastorului a pregătit un<br />

cerc de lemn pe care au fost aşezate lumânările, astfel încât să pară<br />

o mare "coroană de lumină", Lichterkranz. Se ajungea la Crăciun cu<br />

toate cele 24 de lumânări aprinse.<br />

Coroana de Advent este o tradiţie născută în sec. al XIX­lea în<br />

Hamburg. În acest oraş erau mulţi copii orfani care nu aveau o casă,<br />

trăiau cerşind şi dormind pe străzi. Unii deveneau mici delincvenţi şi<br />

ajungeau în închisoare. Un tânăr pastor evanghelic, Johann Heinrich<br />

Wichern (1808­1881), a cumpărat o casă mare în Hamburg, a<br />

restructurat­o şi a început să adune copiii de pe stradă, să le dea un<br />

acoperiş şi ceva de mâncare. Anul 1838 poate fi considerat anul<br />

întemeierii casei numite "Rauhe Haus". El i­a învăţat pe acei copii o<br />

meserie: unii au devenit cizmari, alţii pictori, grădinari, croitori... şi în<br />

felul acesta au încetat de a mai cerşi învăţând să­şi câştige singuri<br />

Deoarece le plăcea foarte mult, începând cu 1851 chiar copiii au<br />

început să ornamenteze coroana cu ramuri de brad ca semn al<br />

vieţii.<br />

Multe persoane au găsit coroana de Advent atât de frumoasă, încât au vrut să aibă chiar în casa lor ceea ce se numea Coroana de lumină.<br />

În felul acesta uzanţa aceasta a ieşit din acel ambient şi s­a răspândit mai ales în familii.<br />

Dar cine avea în casă un loc atât de mare ca să atârne o coroană de Advent pe care să stea 24 de lumânări? Astfel s­a micşorat numărul<br />

lumânărilor ajungându­se doar la patru, după cele patru duminici ale Adventului: trei de culoare violet şi una de culoare roşie.<br />

Acest obicei s­a răspândit repede în familiile evanghelice din întreaga Germanie, dar în scurt timp s­a răspândit în lumea anglo­saxonă şi<br />

apoi în Franţa. Fiind considerată la origine o tradiţie protestantă, la început a fost privită cu suspiciune în lumea catolică.<br />

După Primul Război Mondial, ea a primit un nou impuls şi a intrat şi în casele catolicilor. În 1925, coroana de Advent, în forma sa actuală,<br />

şi­a făcut apariţia într­o biserică catolică din Köln, iar în 19<strong>30</strong> la München. Prin 1935, în Austria, s­a început să se binecuvânteze coroanele<br />

de Advent pentru casele particulare.<br />

Astăzi acest obicei are o mare răspândire, complice fiind şi supermagazinele care pun la dispoziţie coroane de Advent deja confecţionate,<br />

de toate tipurile, pentru toate gusturile, la toate preţurile.


Fundatia Miss Queen va invita, daca puteti si aveti de unde, sa donati: rechizite, hainute,<br />

echipament sportiv si incaltaminte pentru copiii care au nevoie de ajutor in Romania.<br />

Puteti sprijinii, de asemenea, daca doriti si femeile fara adapost sau abuzate, fetele din<br />

famili sarace care au mare nevoie de sprijinul nostru.<br />

Tricourile Miss Oesterreich si Go Austria sunt de vanzare cu livrare in <strong>Viena</strong> si Bucuresti.<br />

Pretul este €25,- din care €2,- merg in sprijinul copiilor, femeilor si batranilor cu probleme.<br />

Contact pentru <strong>Viena</strong>: 0043 6889424929<br />

Fundatia Miss Queen<br />

Banca Transilvania Ploiesti Romania<br />

IBAN: RO 72 BTRL 0<strong>30</strong>0 4205 T596 90XX ,<br />

BIC = BTRL RO 22 PHA .<br />

E-Mail an : office@miss-oesterreich.at


VIENA ROMÂNEASCĂ<br />

<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

12<br />

Doua vorbe despre Sectorul 2 al Bucureștiului<br />

Cartierele ce apartin Sectorul 2 al Bucureștiului<br />

sunt: Colentina,Vatra Luminoasa, Obor, Tei,<br />

Iancului, Stefan Cel Mare, Mosilor. Are 362 000<br />

de locuitori.<br />

Autoritatea executivă locală este condusă de un<br />

ales local, numit primar. Primarul sectorului 2<br />

este Neculai Onțanu, care a fost demis din PSD,<br />

ca urmare a susținerii la alegerile prezidențiale a<br />

candidatului Traian Băsescu. Consiliul Local al<br />

Sectorului 2 este format din 27 de aleși locali<br />

(consilieri locali).


13 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

VIENA ROMÂNEASCĂ<br />

Interviu cu<br />

Miss Sector 2<br />

Miss Sector 2 al Bucureștiului se<br />

numește Alexandra Popescu și este<br />

elevă a Colegiului Național Sfîntul Sava<br />

din București. Noi i‐am pus câteva<br />

întrebări pentru a o cunoaște și<br />

dumneavoastră<br />

Alexandra caracterizează‐te in trei<br />

cuvinte<br />

-ambitioasa,punctuala,sincera.<br />

Ce materie iti place la școala ?<br />

-Biologie<br />

Câți frați ai ?<br />

-Doi.<br />

Ce hobby ai?<br />

-Shopping<br />

Crezi in basme?<br />

-Nu<br />

Ce vrei sa faci ,meseria pe care vrei sa o<br />

alegi pentru viitor?<br />

-Medic stomatolog<br />

Ce loc ( geografic)a rămas in amintirea<br />

ta?<br />

-Fontana di Trevi<br />

Crezi ca este fictiune propozitia " frumoasa<br />

si desteapta " ?<br />

-Nu,cred ca este fictiune,o femeie<br />

poate fi frumoasa si desteapta in acelasi<br />

timp<br />

Te regasesti in povestea Cenusaresei ?<br />

-Nu ,pentru ca eu sunt o persoana puternica<br />

,care nu are nevoie sa fie salvata<br />

de un print fermecator<br />

Vrei sa ramai in România sau vrei sa<br />

emigrezi?<br />

-Vreau sa raman in Romania<br />

De ce crezi ca ai câștigat titlul Miss<br />

Sector 2?<br />

-Pentru ca probabil ,juriul a vazut in<br />

mine o fata frumoasa si desteapta iar<br />

asta ma motiveaza sa particip si la alte<br />

actiuni ale fundatiei Miss Queen .


2 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

VIENA ROMÂNEASCĂ<br />

VIENA ROMANEASCA<br />

<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

14<br />

Sfântul Andrei este unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus şi este considerat de ortodocşi "Ocrotitorul<br />

României" sau "Patronul spiritual al românilor"‐ fiind cel care a adus si a promovat religia creştină şi<br />

învăţăturile lui Iisus în zona ţării noastre. Ziua lui de celebrare a înlocuit, o importantă divinitate precreştină,<br />

personificarea lupului, ziua de Sfântul Andrei (<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong>) fiind cunoscută şi sub numele de Ziua Lupului.<br />

Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme<br />

după botezul lui Iisus, auzindu‐l pe Ioan Botezătorul spunând<br />

despre Iisus: „Iată mielul lui Dumnezeu !“ (Ioan 1,36) i‐a urmat<br />

lui Iisus, devenind astfel primul apostol numit de atunci si Cel<br />

dintai Chemat.<br />

La Sinodul Apostolic care a avut loc în jurul anilor 49-50 d.C. la<br />

Ierusalim, Apostolii s‐au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide<br />

unde va merge fiecare. În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei<br />

i-a revenit Scytia (Dobrogea).<br />

Pe la anul 350 împăratul Constanțiu al II‐lea (fiul lui Constantin<br />

cel Mare) duce moaștele sfântului Andrei la Constantinopol si<br />

le așază în Biserica Apostolilor. Acestea se păstreaza întregi până<br />

în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras<br />

si le înapoiază capul sfântului Andrei. În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi,<br />

în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului<br />

turcesc. În secolul al XV-lea Papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în catedrala Sfântul Petru de<br />

la Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.<br />

În România este socotit cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele<br />

din zona Dobrogei unde a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei, Paraiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea<br />

mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri.<br />

Este patronul Romaniei, al Scoției (steagul scoțian<br />

reprezintă crucea sfântului Andrei), al Spaniei, al Siciliei, al Greciei<br />

și al Rusiei. De asemenea, este patronul orașelor Napoli, Ravenna,<br />

Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge, Patras s.a.m.d..<br />

Sărbătoarea de Sfântul Andrei marchează venirea iernii, iar noaptea<br />

de 29 spre <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> are o însemnătate specială în tradiţiile<br />

româneşti. Suntem un popor cu multe obiceiuri şi superstiţii, iar de<br />

ziua Sfântului Apostol Andrei, numeroasele datini creştine se îmbină<br />

cu cele păgâne.


15 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />

VIENA ROMÂNEASCĂ<br />

Einmal mit der Schärpe über den Laufsteg gehen - das war schon immer dein Traum?<br />

Dann bewirb dich jetzt online für die Wahl zur Miss Bezirk 2014 <strong>Wien</strong>.<br />

Are you the one? fragen die Veranstalter(office@miss-oesterreich.at) auf der Internetseite und fordern<br />

so zur Teilnahme auf.Nach erfolgreicher Anmeldung werden die Frauen automatisch zu den nächsten<br />

Wahlen in der Umgebung und im Online Voting berücksichtigt.<br />

Vă așteptăm să vă înscrieți la concursul Miss Oesterreich .<br />

Daca ești frumoasă,inteligentă și te implici bucuroasă in activități de sprijinirea copiilor și bătrânilor<br />

fară posibilități, dacă vrei să numai vezi femei maltratate sau abuzate, dacă vrei ca toate femeile să<br />

aibe un adăpost atunci te asteptăm sa­ți trimiți o scurta descriere si 2 poze la adresa office@missoesterreich.at<br />

. Vârsta între 18 ­<strong>30</strong> de ani ,nu contează înălțime,greutate ,religie ,naționalitate sau stare<br />

civilă .Pozele tuturor concurentelor selecționate vor fi publicate in ziarul <strong>Viena</strong> <strong>Romaneasca</strong> !!!<br />

DONAȚII<br />

Cine doreste să sprijine, prin donație de bețe de<br />

Nordic Walking, câteva doamne pensionare bolnave<br />

care doresc să facă miscare și sunt îndragostite de<br />

acest sport, sa sune la numarul de telefon<br />

06889024260<br />

RUNNING QUEEN/ Nordic Walking in Prater<br />

Doamnele și domnișoarele dornice de miscare, sunt<br />

așteptate in fiecare a doua vineri și ultima vineri a<br />

fiecrei luni calendaristice la Nordic Walking in<br />

Prater.Punct de întâlnire Aleea Prater stația <strong>Wien</strong>er<br />

Stadionbad ora17:00.Vă rugăm sa vă anunțați la<br />

tel.: 06889424929<br />

Daca doriți publicitate sau colaborări cu ziarul<br />

<strong>Viena</strong> Românească vă așteptăm la:<br />

Tel. Redacție: 0688 9424929<br />

Tel. Agenție Publicitate: 0043(0)6889024260<br />

Pers. Contact: Violeta Branza<br />

e-mail:vienaromaneasca@gmx.at<br />

Membru fondator: Fundația Miss Queen<br />

Email:vienaromaneasca@gmx.at<br />

INFORMAȚII UTILE PENTRU ROMĂNII DIN VIENA<br />

Cabinet medical: (Medicină generală)<br />

Dr. Gheorghe Jilavu<br />

Telefon: 01 / 81 09 40 0/Wurmbstraße 35,1120 <strong>Wien</strong>.<br />

Avocat. Mihai Petenchi<br />

Tel: +43 650 57 23 119<br />

Avocat. Dan Badea<br />

Tel: +43 676 43 05 340 sau 01/ 402 453<br />

Tiparit la: REMA print ,Neulerchenfelderstrassse


Running Queen<br />

singura alergare unde poți câștiga coronița de regină a alergării.<br />

Running Queen singura alergare unde<br />

poți câștiga coronița de regină a alergării.<br />

Este o alergare creată special pentru<br />

doamne si domnișoare și oferă acestora<br />

posibilitatea de a evada din stresul<br />

cotidian pentru un timp,un timp care este<br />

folosit pentru sănătate, frumusețe,<br />

prietenie și recăpătarea încrederii în<br />

propriile forțe.La Running Queen sunt<br />

așteptate să alerge și bunica și nepoțica

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!