Viena Romaneasca-Rumänisches Wien editia 30 noiembrie 2013
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
VIENA ROMÂNEASCĂ<br />
Maxima ediției:<br />
www.vienaromaneasca.at<br />
Dacă ai voință poți muta munții din loc, dacă ai creier îi lași acolo unde sunt.(Pierre Bourgault)<br />
Ziar fondat in <strong>2013</strong> de Fundatia Miss Queen<br />
(Pagina 6 )<br />
Ediția <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
1,<strong>30</strong> euro<br />
La mulți ani<br />
ROMÂNIA!<br />
Hai sa dăm mână cu mână, cei cu inima română,<br />
sărbătoarea să unească toată suflarea românească.<br />
La multi ani Române!!! (Pagina 8 )<br />
Florin Piersic sau Gerald Depardieu al Romaniei<br />
in piesa “Sraini in noapte“ la <strong>Viena</strong><br />
Participa si tu la<br />
Miss Oesterreich 2014<br />
Va asteptam sa va înscrieti la concursul Miss<br />
Oesterreich .Daca ești frumoasa,inteligenta si te<br />
implici bucuroasa in activități de sprijinirea copiilor<br />
si batranilor fara posibilitati,daca vrei sa numai vezi<br />
femei maltratate sau abuzate,daca vrei ca toate<br />
femeile sa aibe un adăpost atunci te asteptam sati<br />
trimiti o scurta descriere si 2 poze la adresa<br />
office@miss-Oesterreich.at . Varsta intre 18 -<strong>30</strong> de<br />
ani ,nu contează înălțime,greutate ,religie<br />
,nationalitate sau stare civilă ..Pozele tuturor<br />
concurentelor selecționate vor fi publicate in ziarul<br />
<strong>Viena</strong> <strong>Romaneasca</strong> !!!<br />
www.missoesterreich.at<br />
(Pagina 2)<br />
Sorin Popescu impreuna cu Miss Oesterreich <strong>2013</strong><br />
Celebrul actor Michael Naseband din K11<br />
Impreuna cu Miss Oesterreich 2012<br />
Angelie Deva
VIENA ROMÂNEASCĂ<br />
<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong> 2<br />
Michael<br />
NASEBAND<br />
In interviu indragitul actor german Michael Naseband, carismaticul comisar K 11 Kommissare in Einsatz.<br />
Michael Naseband, in varsta de 44 de ani s-a nascut pe 11.06.1965 in Düsseldorf. Este fan Fortuna<br />
Düsseldorf si cand nu este in orasul sau natal, acesta se relaxeaza la casa lui din München- Schwabingen.<br />
Copil fiind, iubea lego-ul si isi dorea mai tarziu sa devina intai sportiv profesionist iar apoi arhitect.<br />
A intrerupt liceul Dietrich-Bonhöffer din Hilden dupa clasa a 10-a si a intrat cu norma intreaga in politie.<br />
Acolo s-a ocupat de anchetarea talhariilor grave dupa care a intrat ofiter la criminalistica. La 29 de ani<br />
dorinta de a avansa in cariera il trimite din nou pe bancile scolii. Dupa examenul de competenta<br />
profesionala si academia de politie, devine comisar in criminalistica. Din Septembrie 2003 este actor in<br />
filmul cu tema politista: K11 – Kommissare im Einsatz .<br />
Are un baiat: Mike Naseband de 16 ani, care a fost prezent in mai multe episoade ale serialului K11.<br />
In afara de asta, a scris o carte “Leben und leben lassen- Ein Kommisar packt aus” (octombrie 2006), in care<br />
ne explica despre copilaria lui, casa parintilor, despre dezvoltarea sa atat privata cat si in cariera, despre<br />
serviciul sau ca sef al politiei de mentinere a pacii in Kosovo, dar in special despre drumul sau si despre<br />
munca sa de comisar pe micul ecran cat si in lumina reflectoarelor .<br />
Luand decizia de a se rade in cap, acesta si-a socat toate rudele si prietenii.<br />
In serial a renuntat la fumat. Daca acest lucru este valabil si pentru viata reala, nu se stie.<br />
Este singurul comisar care are o pagina de net si un propriu online shop: www.naseband.com.<br />
Hobby-urile sale sunt: vanatoarea, cinele la restaurant, petrecerile,<br />
tandreturile cu iubita si somnul. In concediu alege cu<br />
placere Spania, in special Mallorca si Formentera vara si Austria<br />
iarna.<br />
Singurul lui defect este lipsa acuta de rabdare.<br />
Canta cu placere cand face dus.(asta nu stiti de la noi)<br />
Nu tine deloc dieta, mananca mult prea multe dulciuri, dar face<br />
mult sport. De trei ori pe saptamana alearga si din cand in cand<br />
se duce la fitness, astfel incat sa nu aiba un corp perfect dar<br />
laudabil. Pe cand lucra noaptea, devenise client fidel unor localuri<br />
din Düsseldorf care tineau deschis pana la 5 - 6 dimineata,<br />
si recunoaste ca mananca multa pizza, cartofi prajiti si Fast Food.<br />
O pereche de jeans si o camasa la moda constituie vestimentatia<br />
preferata a actorului.
3 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
VIENA ROMÂNEASCĂ<br />
Michael Naseband ambasador de onoare al<br />
fundatiei Kinderhospiz Mitteldeutschland<br />
Nordhausen e.V. in Tambach-Dietharz Germania<br />
impreuna cu Miss Oesterreich 2012.<br />
Nu i-a placut uniforma de politist, dar se obisnuise cu ea, iar in<br />
momentul cand o purta se simtea o alta persoana. Dupa parerea lui<br />
o uniforma simbolizeaza si da putere.<br />
Sfatuieste pe toata lumea ca in momentul unui atac, sa isi pastreze<br />
calmul si mintea rece. Experienta i-a aratat ca mai ales femeilor le<br />
este de ajuns sa vorbeasca ferm si cu calm.<br />
Baiatul lui este incantat la culme de cariera lui in TV, dar mama sa<br />
il intreaba mereu, cand are de gand sa puna mana sa faca si el ceva<br />
cuviincios.<br />
Si-ar putea imagina sa se intoarca in politie deorece a fost in serviciu<br />
21 de ani si nu numai ca si-a castigat painea cu asta ci i-a facut<br />
si mare placere. Din cand in cand ii este dor de politie, deoarece,<br />
citam: “nu devii numai politist pentru ca iti trebuie un loc de munca,<br />
sa te hranesti, este mult mai mult de atat!”.<br />
Recunoaste insa ca si munca in TV ii face placere si cu toate ca toata<br />
lumea isi imagineaza ca este mai putin de lucru, el neaga vehement<br />
acest lucru.<br />
Marturiseste ca deoarece se mai grabeste, nici macar asta A.C. Dragan sau
VIENA ROMÂNEASCĂ<br />
<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
4<br />
VIENA SI-A PUS “HAINELE“<br />
DE SARBATOARE<br />
Targul de Craciun de la <strong>Viena</strong> are<br />
dimensiunile unei sarbatori in sine,<br />
iar orasul pare desprins dintr-o<br />
poveste de iarna fascinanta.<br />
Decoratiunile luminoase sunt pline<br />
de fantezie: imense globuri rosii,<br />
sustinute parca doar de fire subtiri<br />
de beteala, candelabre elegante,<br />
fulgi de nea sclipitori, toate dand<br />
replica vitrinelor elegante si<br />
impodobite in ton cu sarbatoarea.<br />
<strong>Viena</strong> este impodobita cu 3<br />
milioane de beculete, acestea fiind<br />
montate in centrul orasului, pe cele<br />
aproximativ 50 de strazi<br />
comerciale.<br />
Comerciantii s-au pregatit cum au<br />
stiut mai bine, de la ornamente<br />
stralucitoare si globulete pictate<br />
manual, jucarii, pana la prajituri<br />
delicioase sau Gluhwein, o bautura<br />
celebra care contine o combinatie<br />
unica de vin, scortisoara, zahar,<br />
rom, brandy, vodka si suc de<br />
lamaie.<br />
Targul de Craciun organizat la<br />
<strong>Viena</strong> este cel mai vechi din<br />
Europa, sustin localnicii.<br />
Targul de Craciun din <strong>Viena</strong> are o<br />
traditie veche de peste 700 de ani.<br />
In anul 1296, Imparatul Albrecht I<br />
si-a dat acordul pentru deschiderea<br />
unei piete speciale, care sa<br />
functioneze pe toata durata lunii<br />
decembrie.<br />
Targul cel mare se desfasoara in<br />
imediata apropiere a Primariei,<br />
targul de la Rathaus, acolo unde in<br />
sunetele colinzilor si ale muzicii<br />
vieneze, comerciantii ii imbie pe<br />
localnici si turisti cu adevarate<br />
minunatii dedicate sarbatorilor de<br />
iarna. Lumanari parfumate si<br />
incrustate cu felii de fructe si<br />
scortisoara, vase de lut, zeci de<br />
sortimente de dulciuri, mezeluri<br />
traditionale, castane coapte, papusi<br />
imbracate in port traditional,<br />
globuri si beteala, decoratiuni<br />
pentru casa si gradina, manusi,<br />
fulare si caciuli … cumparatorii au<br />
de unde alege. Mai ales ca<br />
majoritatea sunt lucrate manual,<br />
unele dintre ele fiind chiar unicat.<br />
E aproape imposibil pentru un om,<br />
fie el austriac sadea sau turist venit<br />
special pentru targ, sa nu plece<br />
incarcat de daruri pentru cei dragi<br />
si suveniruri. Preturile variaza de la<br />
2 sau 3 euro pana la 50 de euro ,<br />
cele realizate de artisti artizani .<br />
Deasupra targului plutesc arome de<br />
vin fiert, ciocolata si scortisoara,<br />
precum si lampioane care sporesc<br />
atmosfera de basm. Brazii care<br />
inconjoara locul sunt impodobiti<br />
conform traditiei iar copiii se<br />
bucura de jocurile amplasate<br />
special pentru ei in zona.
5 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
VIENA ROMÂNEASCĂ<br />
Pentru copii exista ca in fiecare an<br />
organizat in cladirea primariei un<br />
atelier de craciun unde cei mici pot<br />
crea jucandu-se .<br />
Aici ei au posibilitatea sa invete sa<br />
prepare biscuiti putand astfel sa<br />
manance din productia proprie , dar<br />
exista si un atelier de artizanat unde isi<br />
pot desvolta simtul artistic pictand-usi<br />
o cana, dar si alte surprize.<br />
Atelierul de craciun pentru copii se<br />
afla in primarie in sala Volkshalle<br />
deschis zilnic intre orele 9-19 din<br />
16<strong>noiembrie</strong> pana in 23 decembrie iar<br />
pe 24 decebrie pana la ora 16<br />
Pe langa targul de langa Primarie, in<br />
mai multe parti ale orasului apar<br />
targuri destinate decoratiunilor de<br />
Craciun si produselor traditionale,<br />
fiecare cu specificul lui: pentru copii,<br />
de arta, culinare … Pe tarabe, o<br />
varietate de marfuri incantatoare,<br />
inclusiv cele scoase la vanzare de<br />
anticari si artizani.<br />
16.11.-24.12.<strong>2013</strong><br />
zilnic de la 10 la 21:<strong>30</strong>, Vi & Sâ până<br />
la orele 22 în 24.12. până la orele 17<br />
Rathausplatz, 1010 <strong>Wien</strong><br />
20.11.-26.12.<strong>2013</strong><br />
zilnic de la 11 la 22<br />
în 24.12. între orele 11 şi 16<br />
în 25.+26.12. între orele 11 şi 19<br />
Maria Theresien-Platz, 1010 <strong>Wien</strong><br />
Satul de Crăciun de la Palatul<br />
Belvedere<br />
22.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />
Lu-Vi, de la 11 la 21<br />
Sâ, Du, zilele de sărbătoare, de la 10 la 21<br />
Prinz-Eugen-Straße 27, 10<strong>30</strong> <strong>Wien</strong><br />
16.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />
Lu-Vi, de la 14 la 22<br />
Sâ, Du, zilele de sărbătoare, de la 11 la 22<br />
Alserstraße/Spitalgasse, Hof 1, 1090 <strong>Wien</strong><br />
22.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />
zilnic, de la 10 la 21<br />
Freyung, 1010 <strong>Wien</strong><br />
www.altwiener-markt.at<br />
15.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />
Lu-Jo 11-20, Vi-Du orele 10-20<br />
Am Hof, 1010 <strong>Wien</strong><br />
23.11.-26.12.<strong>2013</strong><br />
zilnic, de la 10 la 21<br />
în 24.12. de la 10 la 16, în 25.-26.12. de<br />
la 10 la 19<br />
Piaţa de Anul Nou 27.12.<strong>2013</strong>1.1.2014<br />
zilnic, de la 10 la 19<br />
Schloss Schönbrunn, 11<strong>30</strong> <strong>Wien</strong><br />
22.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />
zilnic, de la 12 la 20, standurile de<br />
alimentaţie publică până la orele 21<br />
Karlsplatz, 1010 <strong>Wien</strong><br />
15.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />
Mo-Do 14-21, Fr 14-21.<strong>30</strong> Uhr<br />
Lu-Jo de la 14 la 21, Vi de la 14 la 21:<strong>30</strong><br />
Sâ de la 10 la 21:<strong>30</strong>, Du & zilele de<br />
sărbătoare de la 10 la 21<br />
Spittelberggasse, Schrankgasse,<br />
Gutenberggasse, 1070 <strong>Wien</strong><br />
16.11.<strong>2013</strong>-6.1.2014<br />
Lu-Vi, de la 12 la 22<br />
Sâ, Du, zilele de sărbătoare, de la 11 la<br />
22<br />
în 24.12. de la 12 la 16, în 31.12. de la 12<br />
la 2<br />
Cumpărături până la ora 21<br />
Riesenradplatz, 1020 <strong>Wien</strong><br />
16.11.-23.12.<strong>2013</strong><br />
zilnic între orele 11-21<br />
Stephansplatz/direcţia Churhausgasse,<br />
1010 <strong>Viena</strong>
Spectacolul Străini în noapte“,<br />
cu Florin Piersic si Meedea Marinescu,<br />
jucat în <strong>Viena</strong>.<br />
Florin Piersic și Medeea Marinescu<br />
ma timpului care trece.<br />
Spectacolul “Străini în noapte“, de Eric Assous în regia lui<br />
Radu Beligan și și în interpretarea actorilor Florin Piersic și și<br />
Medeea Marinescu s-a jucat la la <strong>Viena</strong> pe scena “Haus der<br />
Begegnung“ din Bezirk 6 <strong>Viena</strong>.<br />
“Străini în noapte“ este o comedie romantică, în care<br />
răsturnările de situație și și minciuna se împletesc cu seductia,<br />
dar si si cu meditația. pe tema timpului care trece.<br />
Spectacolul a fost savurat, și și aplaudat la la scenă deschisă și și în<br />
picioare de circa 500 de spectatori. Despre piesă vă putem<br />
spune Despre piesă vă putem spune că are titlul original “Les<br />
Montagnes că are titlul Russes“ original și “Les a fost Montagnes jucată în premieră Russes“ și la a sala fost jucată<br />
în “Elvira premieră Popesco“ la sala a “Elvira teatrului Popesco“ particular a teatrului “Marigny“ particular din Paris,<br />
E“Marigny“ avându-l pe din Alain Paris, Delon avându-l in rolul pe principal. Alain Delon in rolul<br />
principal. Radu Beligan care era spectator in sală a fost cucerit de<br />
Radu piesă Beligan și revenind care in era țară, spectator a traduso in sală din a limba fost cucerit franceză de piesă<br />
si împreună revenind cu in Liviu tară, a Dorneanu,a traduso din regizato limba franceza și ia oferit împreuna înca o cu<br />
Liviu dată lui Dorneanu,a Florin Piersic regizato posibilitatea și ia oferit de ași înca etala o dată talentul lui<br />
Florin actoricesc. Piersic posibilitatea de ași etala talentul actoricesc.<br />
Celebrul Florin Piersic sau Gerald Depardieu al al României<br />
(asocierea intre cei doi actori. facuta in premieră de echipa<br />
ziarului <strong>Viena</strong> Românească joacă rolul lui Pierre un bărbat în<br />
floarea în floarea vârstei vârstei care care după după o noapte o noapte petrecută petrecută întrun întrun bar bar este<br />
condus este condus acasă acasă de Julietta de Julietta (Medeea (Medeea Marinescu) Marinescu) o femeie o femeie<br />
frumoasă și și tânară.<br />
Ea știe cine este el el și și tocmai de aceea ia propus săl<br />
ânsoțească însoțescă în apartamentul lui, iar el este cel care va afla în<br />
în acea apartamentul seară un lucru lui, care iar el îi este va schimba cel care va total afla viața. în acea Ce află seară el, un<br />
lucru puteți care afla îi și va voi schimba numai dacă total mergeți viața. Ce să află vedeti el, puteți piesa “Străini afla și<br />
voi în noapte“. numai dacă mergeți să vedeti piesa “Străini în noapte“.<br />
Echipa ziarului “<strong>Viena</strong> Românească“ a fost în sală printre<br />
oameni<br />
și și a luat pulsul cum sar spune ,spectacolului.<br />
Mulțumim Maestre Radu Beligan, mulțumim marelui actor<br />
Florin Piersic și și talentatei Medeea Marinescu, mulțumim<br />
Guvernului României care prin Ambasada României de la la<br />
<strong>Viena</strong> a organizat acest spectacol.<br />
O parte a echipei ziarului <strong>Viena</strong> Românească
57 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
VIENA ROMÂNEASCĂ<br />
Interviu Angelie Deva "Miss Oesterreich" 2012<br />
(traducere din limba germană)<br />
Sorin POPESCU impreuna cu Miss Oesterreich<br />
2012 Angelie Deva<br />
Angelie Deva, câstigătoarea titlului Miss Oesterreich 2012,<br />
răspunde la întrebările doamnei Clarei Popescu:<br />
C.P. Angelie tu răspunzi acum la un interviu pentru ziarul “<strong>Viena</strong><br />
Românească” , un ziar ce apare în <strong>Viena</strong> pe hârtie dar care poate<br />
fi citit electronic de peste tot din lume. Ediția aceasta apare in<br />
apropierea Zilei Naționale a României; vrei să transmiti românilor<br />
ceva?<br />
A.D. Da, sigur, și vă mulțumesc că imi dați posibilitatea să spun<br />
câteva cuvinte cu un asemenea prilej. Urez tuturor românilor, “La<br />
mulți ani!”, multe realizări și să vă pastrati tradițiile cu sarmale,<br />
mititei și cozonaci, că tare gustoase mai sunt!<br />
C.P. Angelie, eu știu ca tu ești născută in Düsseldorf si tot acolo<br />
trăiești. In 2012 ai câștigat titlul Miss Oesterreich, concurs<br />
organizat de Sorin Popescu. Ce a adus bun acest concurs in viața<br />
ta?<br />
A.D. A adus destule! Faptul ca eu am câștigat cu peste 10.000 de<br />
voturi de la public, ca juriul m‐a văzut si el ca fiind cea mai buna<br />
si ca am putut fi "incoronată" de catre domnul Sorin Popescu. A<br />
fost un prilej de mândrie si de emoție; in clipele acelea m‐am<br />
simțit pur si simplu norocoasa, iar amintirea lor ma va insoți toata<br />
viata si ma va ajuta sa am mai multă încredere in mine. Vreau sa<br />
multumesc încă o data tuturor celor care m‐au votat si mai ales<br />
vreau sa-i multumesc domnului Sorin Popescu pentru ca mi-a dat<br />
aceasta șansă si, nu in ultimul rând, vreau sa‐ti multumesc tșe, ca<br />
te-ai gândit la mine si mi-ai dat prilejul sa spun cateva cuvinte.<br />
C.P. Angelie si eu iti multumesc si te mai asteptam sa fi oaspetele<br />
nostru la„<strong>Viena</strong> Românească“.<br />
Angelie Deva- Miss Oesterreich 2012<br />
Sorin POPESCU impreuna cu Miss Oesterreich 2012
La multi ani romani!<br />
Ce inseamna de fapt ziua de 1 Decembrie? Pentru unii, 1 Decembrie reprezinta doar o data in calendar, iar<br />
pentru altii, 1 Decembrie reprezinta, in primul rand, Sarbatoarea Noastra! a romanilor. Unirea de la 1<br />
decembrie 1918 reprezinta evenimentul principal al istoriei Romaniei si totodata realizarea unui deziderat<br />
al locuitorilor granitelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu Romania. Ziua de 1 decembrie a devenit dupa<br />
evenimentele din decembrie 1989 Ziua Nationala a Romaniei.<br />
Ziua in care ne sarbatorim tara, stramosii, istoria, bunele si relele si implicit pe noi! Ziua in care batranii<br />
rememoreaza istoria tarii si o povestesc copiilor. Ziua in care toti suntem mandri de tot ce inseamna "roman".<br />
Nu multi dintre noi mai stiu insa ca, Ziua nationala a Romaniei a fost sarbatorita intre 1866 si 1947 cu ocazia<br />
zilei de 10 mai, marcand astfel ziua in care Printul Carol Eitel<br />
Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen a<br />
depus juramantul in fata adunarii reprezentative a Principatelor<br />
Romane Unite.<br />
Absolvent de şcoli militare, Carol era<br />
un ofiţer trecut de tânăr prin lupte, un<br />
ostaş prusac disciplinat, care<br />
participase în război, un fin diplomat<br />
şi un ofiţer apreciat de către soldaţi<br />
pentru calităţile sale militare şi de<br />
conducător. Pentru România, un lider<br />
tânăr, cu calităţi militare şi diplomatice reprezenta un mare avantaj. La acea dată<br />
abia împlinise doar 27 de ani, fiind nascut in 1839…<br />
Tot pe pe 10 mai, dar in anul 1877, se organizeaza solemnitatea proclamarii<br />
independentei, ocazie cu care Principele decide ca sarbatoarea nationala sa se<br />
celebreze ca fiind ziua proclamarii independentei.<br />
In 1947 este inlaturata monarhia si odata cu ea si sarbatoarea<br />
de 10 mai, care devine doar ziua in care o monarhie straina<br />
se instapaneste in tara, neincadrandu-se in normele noii<br />
ordini. Astfel se vorbeste despre insurectie armata, revolutie<br />
de eliberare sociala si nationala antifascista si antiimperialista.<br />
Timp de patru decenii 23 august este ziua nationala a<br />
Romaniei, marcata prin parade si spectacole grandioase.<br />
Defilarile soimilor patriei si ai pionierilor nu pot fi straine<br />
nimanui. Chiar si cei care nu au trait in vremea regimului<br />
comunist au auzit de la familie sau cunoscuti istorisiri despre<br />
manifestarile organizate ''in cinstea partidului si<br />
conducatorului iubit.''<br />
In regimul comunist toti romanii participau la actiunile<br />
prilejuite de Ziua Nationala. Din 1947 si pana in 1989, stadionul 23 august se umplea de oameni in marea zi<br />
de sarbatoare. Revista Historia consemneaza 23 august ca „o zi mareata, o zi in care pionierii cantau si recitau,<br />
Continuare pag.<br />
militarii si tinerii defilau, steaguri erau fluturate iar Stadionul National era plin“.
Alegerea zilei de 1 decembrie, ca Ziua nationala a Romaniei, desi neexplicit, a facut trimitere la unirea<br />
Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania in 1918, respectiv la Proclamatia de la Alba<br />
Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918. Pentru noi, romanii, acest an a fost unul providential. La 27 martie<br />
1918 Basarabia – lacrima neamului romanesc – revenea la Patria mama; la 28 <strong>noiembrie</strong> 1918 era randul<br />
Bucovinei, pentru ca la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia sa se realizeze unul din visele seculare ale natiunii<br />
romane, desavarsirea statului national unitar roman, prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si<br />
Maramuresului cu Romania. Alba Iulia, mandrul oras transilvan , mai fusese martora unor evenimente de<br />
seama ale istoriei si culturii romane. Aici, realizase Mihai Viteazul la 21 oct. 1599 prima unire politica a celor<br />
trei tari romanesti; tot aici a aparut la 20 ian.1648 Noul Testament de la Balgrad al mitropolitului Simion<br />
stefan. La Alba Iulia au suferit martiriul la28 febr.1785 Horia si Closca, si tot aici vor fi încoronati la 15 oct.1922<br />
Regele Ferdinand si Regina Maria, ca primii suverani ai Romaniei. „ Romania nu poate fi intreaga fara Ardeal,<br />
zice Nicolae Titulescu. Romania nu poate fi mare fara jertfa. Ardealul e leaganul care i-a ocrotit copilaria, e<br />
scoala care i-a faurit neamul… e scanteia care aprinde energia,… e intristarea care indeparteaza vrasmasul,<br />
e viata care cheama viata”. (Nicolae Titulescu, Pledoarii pentru pace, Bucuresti,1996) Alegerea acestei zile<br />
ca sarbatoare nationala a Romaniei a fost vazuta drept un afront adus minoritatii maghiare din Romania,<br />
pentru care ziua de 1 decembrie a insemnat o pierdere politica<br />
Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgata de presedintele Ion Iliescu si publicata in Monitorul Oficial nr.<br />
95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptata ca zi nationala si sarbatoare publica in Romania.<br />
Aceasta prevedere a fost reluata de Constitutia Romaniei din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opozitia<br />
anticomunista din Romania a pledat in 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sarbatoare<br />
nationala, fapt consemnat in stenogramele dezbaterilor parlamentare.<br />
Anul acesta, la Bucuresti, pentru prima data, alaturi de soldatii romani vor defila si detasamente din cadrul armatelor SUA, Frantei, Poloniei si Turciei.<br />
Doua mii de militari romani vor defila în Capitala de 1 decembrie. La eveniment vor fi prezente si trupe ale Ministerului Afacerilor Interne, SRI si SPP, iar deasupra Arcului de Triumf vor<br />
zbura si avioane de lupta MIG 21 Lancer.<br />
A.C. Dragan & G.M. Cetacli
3 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
VIENA ROMÂNEASCĂ<br />
<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
10<br />
Originea coroanei de Advent<br />
Lumina, căldura, viaţa pe care le dorim nu provin de la soare, aşa<br />
cum vedem în riturile precreştine legate de solstiţiul de iarnă, ci de la<br />
Cristos; vrem să celebrăm victoria lui Cristos asupra întunericului şi<br />
a morţii. Originea acestei tradiţii este recentă şi se inserează bine în<br />
climatul de iarnă şi în dorinţa sosirii luminii.<br />
În fiecare an, în timpul Adventului, tânărul pastor Wichern organiza<br />
un moment de rugăciune. În Adventul anului 1838, vrând să facă<br />
mai frumos acest timp pentru oaspeţii săi, sa gândit ca fiecare copil<br />
să aprindă, începând cu 1 decembrie, în timpul momentelor de<br />
rugăciune, câte o lumânare colorată. Din 1840, în fiecare an avea<br />
loc în această casă o scurtă ceremonie religioasă: pastorul şi copiii<br />
se adunau în dormitor, Wichern povestea ceva despre Advent şi<br />
Crăciun şi se cântau multe cântece. Deoarece în fiecare zi se<br />
aprindea câte o lumânare, acel moment s-a numit Kerzendacht<br />
(celebrarea lumânărilor). Un prieten de al pastorului a pregătit un<br />
cerc de lemn pe care au fost aşezate lumânările, astfel încât să pară<br />
o mare "coroană de lumină", Lichterkranz. Se ajungea la Crăciun cu<br />
toate cele 24 de lumânări aprinse.<br />
Coroana de Advent este o tradiţie născută în sec. al XIXlea în<br />
Hamburg. În acest oraş erau mulţi copii orfani care nu aveau o casă,<br />
trăiau cerşind şi dormind pe străzi. Unii deveneau mici delincvenţi şi<br />
ajungeau în închisoare. Un tânăr pastor evanghelic, Johann Heinrich<br />
Wichern (18081881), a cumpărat o casă mare în Hamburg, a<br />
restructurato şi a început să adune copiii de pe stradă, să le dea un<br />
acoperiş şi ceva de mâncare. Anul 1838 poate fi considerat anul<br />
întemeierii casei numite "Rauhe Haus". El ia învăţat pe acei copii o<br />
meserie: unii au devenit cizmari, alţii pictori, grădinari, croitori... şi în<br />
felul acesta au încetat de a mai cerşi învăţând săşi câştige singuri<br />
Deoarece le plăcea foarte mult, începând cu 1851 chiar copiii au<br />
început să ornamenteze coroana cu ramuri de brad ca semn al<br />
vieţii.<br />
Multe persoane au găsit coroana de Advent atât de frumoasă, încât au vrut să aibă chiar în casa lor ceea ce se numea Coroana de lumină.<br />
În felul acesta uzanţa aceasta a ieşit din acel ambient şi sa răspândit mai ales în familii.<br />
Dar cine avea în casă un loc atât de mare ca să atârne o coroană de Advent pe care să stea 24 de lumânări? Astfel sa micşorat numărul<br />
lumânărilor ajungânduse doar la patru, după cele patru duminici ale Adventului: trei de culoare violet şi una de culoare roşie.<br />
Acest obicei sa răspândit repede în familiile evanghelice din întreaga Germanie, dar în scurt timp sa răspândit în lumea anglosaxonă şi<br />
apoi în Franţa. Fiind considerată la origine o tradiţie protestantă, la început a fost privită cu suspiciune în lumea catolică.<br />
După Primul Război Mondial, ea a primit un nou impuls şi a intrat şi în casele catolicilor. În 1925, coroana de Advent, în forma sa actuală,<br />
şia făcut apariţia întro biserică catolică din Köln, iar în 19<strong>30</strong> la München. Prin 1935, în Austria, sa început să se binecuvânteze coroanele<br />
de Advent pentru casele particulare.<br />
Astăzi acest obicei are o mare răspândire, complice fiind şi supermagazinele care pun la dispoziţie coroane de Advent deja confecţionate,<br />
de toate tipurile, pentru toate gusturile, la toate preţurile.
Fundatia Miss Queen va invita, daca puteti si aveti de unde, sa donati: rechizite, hainute,<br />
echipament sportiv si incaltaminte pentru copiii care au nevoie de ajutor in Romania.<br />
Puteti sprijinii, de asemenea, daca doriti si femeile fara adapost sau abuzate, fetele din<br />
famili sarace care au mare nevoie de sprijinul nostru.<br />
Tricourile Miss Oesterreich si Go Austria sunt de vanzare cu livrare in <strong>Viena</strong> si Bucuresti.<br />
Pretul este €25,- din care €2,- merg in sprijinul copiilor, femeilor si batranilor cu probleme.<br />
Contact pentru <strong>Viena</strong>: 0043 6889424929<br />
Fundatia Miss Queen<br />
Banca Transilvania Ploiesti Romania<br />
IBAN: RO 72 BTRL 0<strong>30</strong>0 4205 T596 90XX ,<br />
BIC = BTRL RO 22 PHA .<br />
E-Mail an : office@miss-oesterreich.at
VIENA ROMÂNEASCĂ<br />
<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
12<br />
Doua vorbe despre Sectorul 2 al Bucureștiului<br />
Cartierele ce apartin Sectorul 2 al Bucureștiului<br />
sunt: Colentina,Vatra Luminoasa, Obor, Tei,<br />
Iancului, Stefan Cel Mare, Mosilor. Are 362 000<br />
de locuitori.<br />
Autoritatea executivă locală este condusă de un<br />
ales local, numit primar. Primarul sectorului 2<br />
este Neculai Onțanu, care a fost demis din PSD,<br />
ca urmare a susținerii la alegerile prezidențiale a<br />
candidatului Traian Băsescu. Consiliul Local al<br />
Sectorului 2 este format din 27 de aleși locali<br />
(consilieri locali).
13 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
VIENA ROMÂNEASCĂ<br />
Interviu cu<br />
Miss Sector 2<br />
Miss Sector 2 al Bucureștiului se<br />
numește Alexandra Popescu și este<br />
elevă a Colegiului Național Sfîntul Sava<br />
din București. Noi i‐am pus câteva<br />
întrebări pentru a o cunoaște și<br />
dumneavoastră<br />
Alexandra caracterizează‐te in trei<br />
cuvinte<br />
-ambitioasa,punctuala,sincera.<br />
Ce materie iti place la școala ?<br />
-Biologie<br />
Câți frați ai ?<br />
-Doi.<br />
Ce hobby ai?<br />
-Shopping<br />
Crezi in basme?<br />
-Nu<br />
Ce vrei sa faci ,meseria pe care vrei sa o<br />
alegi pentru viitor?<br />
-Medic stomatolog<br />
Ce loc ( geografic)a rămas in amintirea<br />
ta?<br />
-Fontana di Trevi<br />
Crezi ca este fictiune propozitia " frumoasa<br />
si desteapta " ?<br />
-Nu,cred ca este fictiune,o femeie<br />
poate fi frumoasa si desteapta in acelasi<br />
timp<br />
Te regasesti in povestea Cenusaresei ?<br />
-Nu ,pentru ca eu sunt o persoana puternica<br />
,care nu are nevoie sa fie salvata<br />
de un print fermecator<br />
Vrei sa ramai in România sau vrei sa<br />
emigrezi?<br />
-Vreau sa raman in Romania<br />
De ce crezi ca ai câștigat titlul Miss<br />
Sector 2?<br />
-Pentru ca probabil ,juriul a vazut in<br />
mine o fata frumoasa si desteapta iar<br />
asta ma motiveaza sa particip si la alte<br />
actiuni ale fundatiei Miss Queen .
2 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
VIENA ROMÂNEASCĂ<br />
VIENA ROMANEASCA<br />
<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
14<br />
Sfântul Andrei este unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus şi este considerat de ortodocşi "Ocrotitorul<br />
României" sau "Patronul spiritual al românilor"‐ fiind cel care a adus si a promovat religia creştină şi<br />
învăţăturile lui Iisus în zona ţării noastre. Ziua lui de celebrare a înlocuit, o importantă divinitate precreştină,<br />
personificarea lupului, ziua de Sfântul Andrei (<strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong>) fiind cunoscută şi sub numele de Ziua Lupului.<br />
Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme<br />
după botezul lui Iisus, auzindu‐l pe Ioan Botezătorul spunând<br />
despre Iisus: „Iată mielul lui Dumnezeu !“ (Ioan 1,36) i‐a urmat<br />
lui Iisus, devenind astfel primul apostol numit de atunci si Cel<br />
dintai Chemat.<br />
La Sinodul Apostolic care a avut loc în jurul anilor 49-50 d.C. la<br />
Ierusalim, Apostolii s‐au întâlnit și au tras la sorți pentru a decide<br />
unde va merge fiecare. În Tradiția Bisericii Apostolului Andrei<br />
i-a revenit Scytia (Dobrogea).<br />
Pe la anul 350 împăratul Constanțiu al II‐lea (fiul lui Constantin<br />
cel Mare) duce moaștele sfântului Andrei la Constantinopol si<br />
le așază în Biserica Apostolilor. Acestea se păstreaza întregi până<br />
în jurul anului 850, când împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul cedează rugăminților locuitorilor din Patras<br />
si le înapoiază capul sfântului Andrei. În anul 1208, în timpul Cruciadei a patra, relicvele au ajuns la Amalfi,<br />
în apropiere de Napoli, fiind păstrate în domul San Andrea. În 1462 au fost duse la Roma, din cauza pericolului<br />
turcesc. În secolul al XV-lea Papa Pius al II-lea a mutat relicvele sfântului Andrei în catedrala Sfântul Petru de<br />
la Roma. În anul 1964 capul sfântului Andrei a fost înapoiat bisericii din Patras.<br />
În România este socotit cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele<br />
din zona Dobrogei unde a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei, Paraiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea<br />
mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri.<br />
Este patronul Romaniei, al Scoției (steagul scoțian<br />
reprezintă crucea sfântului Andrei), al Spaniei, al Siciliei, al Greciei<br />
și al Rusiei. De asemenea, este patronul orașelor Napoli, Ravenna,<br />
Brescia, Amalfi, Mantua, Bordeaux, Brugge, Patras s.a.m.d..<br />
Sărbătoarea de Sfântul Andrei marchează venirea iernii, iar noaptea<br />
de 29 spre <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> are o însemnătate specială în tradiţiile<br />
româneşti. Suntem un popor cu multe obiceiuri şi superstiţii, iar de<br />
ziua Sfântului Apostol Andrei, numeroasele datini creştine se îmbină<br />
cu cele păgâne.
15 <strong>30</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2013</strong><br />
VIENA ROMÂNEASCĂ<br />
Einmal mit der Schärpe über den Laufsteg gehen - das war schon immer dein Traum?<br />
Dann bewirb dich jetzt online für die Wahl zur Miss Bezirk 2014 <strong>Wien</strong>.<br />
Are you the one? fragen die Veranstalter(office@miss-oesterreich.at) auf der Internetseite und fordern<br />
so zur Teilnahme auf.Nach erfolgreicher Anmeldung werden die Frauen automatisch zu den nächsten<br />
Wahlen in der Umgebung und im Online Voting berücksichtigt.<br />
Vă așteptăm să vă înscrieți la concursul Miss Oesterreich .<br />
Daca ești frumoasă,inteligentă și te implici bucuroasă in activități de sprijinirea copiilor și bătrânilor<br />
fară posibilități, dacă vrei să numai vezi femei maltratate sau abuzate, dacă vrei ca toate femeile să<br />
aibe un adăpost atunci te asteptăm sați trimiți o scurta descriere si 2 poze la adresa office@missoesterreich.at<br />
. Vârsta între 18 <strong>30</strong> de ani ,nu contează înălțime,greutate ,religie ,naționalitate sau stare<br />
civilă .Pozele tuturor concurentelor selecționate vor fi publicate in ziarul <strong>Viena</strong> <strong>Romaneasca</strong> !!!<br />
DONAȚII<br />
Cine doreste să sprijine, prin donație de bețe de<br />
Nordic Walking, câteva doamne pensionare bolnave<br />
care doresc să facă miscare și sunt îndragostite de<br />
acest sport, sa sune la numarul de telefon<br />
06889024260<br />
RUNNING QUEEN/ Nordic Walking in Prater<br />
Doamnele și domnișoarele dornice de miscare, sunt<br />
așteptate in fiecare a doua vineri și ultima vineri a<br />
fiecrei luni calendaristice la Nordic Walking in<br />
Prater.Punct de întâlnire Aleea Prater stația <strong>Wien</strong>er<br />
Stadionbad ora17:00.Vă rugăm sa vă anunțați la<br />
tel.: 06889424929<br />
Daca doriți publicitate sau colaborări cu ziarul<br />
<strong>Viena</strong> Românească vă așteptăm la:<br />
Tel. Redacție: 0688 9424929<br />
Tel. Agenție Publicitate: 0043(0)6889024260<br />
Pers. Contact: Violeta Branza<br />
e-mail:vienaromaneasca@gmx.at<br />
Membru fondator: Fundația Miss Queen<br />
Email:vienaromaneasca@gmx.at<br />
INFORMAȚII UTILE PENTRU ROMĂNII DIN VIENA<br />
Cabinet medical: (Medicină generală)<br />
Dr. Gheorghe Jilavu<br />
Telefon: 01 / 81 09 40 0/Wurmbstraße 35,1120 <strong>Wien</strong>.<br />
Avocat. Mihai Petenchi<br />
Tel: +43 650 57 23 119<br />
Avocat. Dan Badea<br />
Tel: +43 676 43 05 340 sau 01/ 402 453<br />
Tiparit la: REMA print ,Neulerchenfelderstrassse
Running Queen<br />
singura alergare unde poți câștiga coronița de regină a alergării.<br />
Running Queen singura alergare unde<br />
poți câștiga coronița de regină a alergării.<br />
Este o alergare creată special pentru<br />
doamne si domnișoare și oferă acestora<br />
posibilitatea de a evada din stresul<br />
cotidian pentru un timp,un timp care este<br />
folosit pentru sănătate, frumusețe,<br />
prietenie și recăpătarea încrederii în<br />
propriile forțe.La Running Queen sunt<br />
așteptate să alerge și bunica și nepoțica