varianta PDF - Artmark

LICITAȚIA 

67 

08 | 12

Cursuri de Management al Artei 

Sesiunea de toamnă: 14-16 septembrie 

Programa cursurilor îmbină teme de Istoria Artei, ce urmăresc evoluția principalelor curente europene în 

arta românească a sec. 19 și 20, dar și produsele culturale românești de patrimoniu originale și direcțiile de 

dezvoltare a artei contemporane, cu lămurirea mecanismelor de tranzacționare ale pieței românești de artă. 

Cursurile sunt susținute de profesori de istoria artei, directori de muzee, galeriști/practicieni de renume din 

țară și invitați din străinătate, toți printre cei mai reputați profesioniști în materiile relevante, cu experiență și 

performanțe celebre și măsurabile. 

Ziua 1 

15:15 – 16:15 Introducere în piața de artă. Arta și banii 

16:15 – 17: 30 Principalele curente europene înarta românească a sec. 19 și 20 (I): Academism 

17:30 – 19:00 Produse culturale românești (I): Colonia de la Balcic 

19:00 – 20:30 Principalele curente europene în arta românească a sec. 19 și 20 (II): 

Impresionism. Postimpresionism. 

Ziua 2 

10:00 – 11:30 Istoria colecționismului românesc 

11:30 – 13:00 Principalele curente europene în arta românească a sec. 19 și 20 (III): Avangardă 

13:00 – 13:30 Pauză de masă 

13:30 – 15:00 Produse culturale românești (II): Școala de la Baia Mare 

15:00 – 16:00 Legea și fiscul comerțului cu artă 

16:00 – 17:15 Valoarea financiară a operei de artă 

17:15 – 18:30 Despre capcanele pieței de artă 

Ziua 3 

10:00 – 11:30 Direcții în arta contemporană românească 

11:30 – 13:00 Arta contemporană românească în străinătate 

13:00 – 13:30 Pauză de masă 

13:30 – 15:00 Galeristul ca și partener al artistului și rolul galeriei în construcția cotației unui artist 

15:00 – 16:30 Integrarea artiștilor est-europeni în piața internațională de artă 

16:30 – 18:00 Perspectivele pieței de artă românească 

18:00 – 18:30 Închidere și timp de socializare 

Calendarul cursurilor pe anul 2012 

20-22 aprilie Cursuri de management al artei (Sesiunea de primăvară) 

22-24 iunie Cursuri de management al artei (Sesiunea de vară) 

15-17 iulie 10 Mari impresioniști ai picturii românești 

14-16 septembrie Cursuri de management al artei (Sesiunea de toamnă) 

12 - 14 octombrie 10 Mari impresioniști ai picturii românești 

30 nov. - 2 dec. 10 Mari maeștri ai clasicismului românesc 

ZILELE 

CAILOR PUTERE 

Cursurile de Management al Artei se bucură de susținerea 

Pentru informații suplimentare și înscrieri vă stăm la dispoziție la: 

021 210 30 16/ 021 210 30 15, office@alegearta.ro 

Sorana Șerban - 0757 056 108, sorana.serban@artmark.ro 

www.alegearta.ro 

MIERCURI, 22 AUGUST, ORA 12.00 

Conferinţă de presă 

Fratelli Beach & Club, Mamaia Nord 

În cadrul conferinţei se vor oferi acreditările de presă pentru 

filmarea licitaţiei din seara de 26 august. 

JOI, 23 AUGUST, ORELE 18.00 

Private View & VIP Cocktail 


Eveniment exclusiv adresat VIP-urilor, inclusiv marilor 

colecționari. Accesul pe bază de invitație nominală. 

VINERI, 24 AUGUST, ORELE 18.00 – 02.00 

Noaptea Maşinilor de Colecţie 

Deschiderea publică a expoziției Licitației Mașinilor de 

Colecție, evenimentul va continua până sâmbătă dimineața, 

ora 02.00. 

SÂMBĂTĂ, 25 AUGUST, ORELE 18.00 - 24.00 

EXPOZIȚIA LICITAȚIEI 


DUMINICĂ, 26 AUGUST, ORELE 20.30 

LICITAŢIA DE 

MAŞINI DE COLECŢIE, 

SPORT MEMORABILIA 

& ȘAMPANII ȘI VINURI DE COLECŢIE 


Cocktail începând cu 19.30 

FORMULAR DE PARTICIPARE LA LICITAȚIE ÎN LIPSĂ, PRIN TELEFON / OFERTĂ SCRISĂ 

PHONE/ABSENTEE BID FORM 

Card Membru Artmark 

Artmark Membership Card No. 

Paletă licitare 

Bidding paddle 

Data (ZZ / LL / AAAA) 

Date (DD / MM / YYYY) 

/ / 

PARTICIPANT PERSOANĂ FIZICĂ / NATURAL PERSON 

CNP 

Personal Numeric Code 

Nume, Prenume 

Last Name, First Name 

Cetățenia 

Citizenship 

Număr 

Number 

Serie 

Series 

Act de identitate 

ID Type 

Fax 

Fax 

Telefon 

Phone 

Mobil #2 

Mobile #2 

Mobil 

Mobile 

Adresă de email 

Email Address 

Ap 

Ap. 

Scara 

Entrance 

Bloc 

Building 

Nr 

No. 

ADRESĂ DE CORESPONDENȚĂ / MAILING ADDRESS 

Str. 

Street 

Cod poștal 

Postal Code 

Județ / Sector 

Province / District 

Localitate 

City 

Ap 

Ap. 

Scara 

Entrance 

ADRESĂ DE LIVRARE / DELIVERY ADDRESS (Bifați dacă este acceași cu adresa de corespondență / Check if same with the mailing address) 

Str. 

Bloc 

Building 

Nr 

No. 

Street 

Cod poștal 

Postal Code 



Localitate 

City 

PARTICIPANT PERSOANĂ JURIDICĂ / LEGAL ENTITY 

Reg. Com 

Trade Register 

C.U.I. 

Fiscal reg. code 

Denumire 

Name of the legal entity 

Naționalitatea 

Nationality 

Ap 

Ap. 

Scara 

Entrance 

Bloc 

Building 

Nr 

No. 

ADRESĂ SEDIU / HQ ADDRESS 

Str. 

Street 

Cod poștal 

Postal Code 



Localitate 

City 

Autorizez ARTMARK: 

• ca, atunci când între numărul lotului menţionat şi descrierea completată a lotului există contradicţie, fie să acorde prevalenţă descrierii lotului, fie să nu dea curs solicitării mele 

• ca, atunci când valoarea maximă ofertată de mine nu corespunde pasului de licitaţie, să ia în considerare drept valoare maxim ofertată pasul de licitaţie de valoare proximă 

• la aceeaşi valoare maxim ofertată (rivalitate de oferte), să prefere oferta formulată de un participant prezent în sală, urmată de cea formulată de un participant prin telefon sau 

în scris 

• să înregistreze prin mijloace tehnice specifice participarea la licitație prin telefon, în vederea certificării mandatului la nivelul sumei ofertate. 

I hereby authorize ARTMARK: 

• to choose, when there is a contradiction between the number of the mentioned lot and his description of the same, to either grant priority to the lot description or to choose not 

to go ahead with my request 

• to take into consideration as maximum offered value the next bidding step, when the value offered by me does not match the bidding step 

• in case of rivalry to prefer the bid made by a present participant 

• to record using specific technical means the phone biding, in order to certify the amount of the bid. 

Plată numerar 

Cash payment 

Subsemnatul mă angajez să efectuez plata loturilor ce îmi vor fi adjudecate urmare a licitării 

în baza acestui formular, în termenul prevăzut în Regulamentul de Licitare al ARTMARK, prin: 

Transfer bancar 

Wired transfer 

I hereby undertake to pay the lots I adjudicate as a result of such telephone bidding, within 

the term provided by the ARTMARK Bidding Rules, by: 

Card bancar 

Bank card 

DECLAR CĂ PRIN SEMNAREA PREZENTULUI FORMULAR DE ÎNREGISTRARE ACCEPT NECONDIȚIONAT TERMENII ȘI CONDIȚIILE REGULAMENTULUI DE LICITARE AL ARTMARK 

I DECLARE THAT I ACCEPT UNCONDITIONALLY THE TERMS PROVIDED BY THE ARTMARK BIDDING RULES 

Semnătură 

Telefon/Fax: 021 210 30 16/15 

Signature 

Email: sorana.serban@artmark.ro 

Descărcați formularul în format electronic / Download the electronic form: 

http://www.artmark.ro/formulare-de-inscriere 

Versiune: 1.2 / 02.05.2012

REGULAMENT DE LICITARE 

1. Licitaţia de obiecte de artă (sau de colecție) este organizată de Artmark (« Galeriile Artmark srl ») şi condusă de unul sau mai mulţi reprezentanţi ai 

Artmark (licitator/licitatori). 

2. Obiectele de artă supuse licitaţiei aparţin, de regulă, unor deponenţi (consignanţi) ce doresc să rămână anonimi. Atunci când consignanţii agreează 

divulgarea numelui lor în cadrul vânzării prin licitaţie, acesta va fi specificat în catalogul de licitaţie. 

3. Deponenţii (consignanţi), prin actele ce le semnează cu Artmark, garantează că obiectul de artă ce îl depun în consignaţie în vederea vânzării prin 

licitaţie le aparţine ori că au dreptul legal de a-l vinde. 

4. Artmark publică în prealabil licitaţiei un catalog al obiectelor de artă (sau de colecție) supuse licitaţiei – atât în cadrul paginii sale de web (www. 

artmark.ro), cât şi în formă tipărită. În cadrul licitaţiei se vor vinde numai obiecte de artă enumerate şi descrise în rezumat în cuprinsul catalogului. 

Descrierile şi ilustraţiile obiectelor sunt indicative, nu exhaustive şi reprezintă o opinie a experţilor şi specialiştilor Artmark cu privire la obiectele de 

artă supuse licitaţiei. 

5. Toate obiectele ce se vor vinde vor fi expuse în vederea vizitării/inspectării în cadrul expoziţiilor ce preced vânzarea prin licitaţie. Cumpărătorii 

vor avea oportunitatea de a se lămuri cu privire la condiţia, conţinutul şi conformitatea cu menţiunile din catalogul de licitaţie ale obiectelor supuse 

licitaţiei, atât în cadrul expoziţiei, cât şi în cadrul licitaţiei, astfel încât să îşi formeze o convingere proprie cu privire la calităţile/imperfecţiunile obiectului. 

6. Durata, programul şi locaţia expoziţiilor obiectelor ce se vor licita se va face cunoscută public în prealabil, prin pagina de web a Artmark, în catalogul 

de licitaţie, precum şi prin alte căi de publicitate. Cataloagele de licitaţie se pot procura de la sediul Artmark, din locul expoziţiei, din locul unde se 

organizează licitaţia, precum şi prin poştă. 

7. Formularul de înregistrare a participantului la licitaţie se poate completa înainte, în timpul licitaţiei sau imediat după licitație – în sala de licitaţie. 

Înregistrarea semnifică acceptarea necondiţionată a termenilor şi condiţiilor prezentului regulament de licitare. Aceeași valoare de acceptare o are și 

participarea la licitație prin licitare, urmată ori nu de adjudecare, cel care licitează dar omite să depună formularul de înregistrare fiind de asemenea 

supus termenilor și condițiilor prezentului regulament. 

8. Participarea la licitaţie/licitarea se face prin ridicarea unei palete de licitare, cuprinzând numărul de ordine al participantului în cadrul unei licitaţii 

anume, ca răspuns la strigarea pasului de licitare de către licitator. Este acceptată drept licitare validă strigarea oferirii unui pas de licitare superior 

celui cerut de licitator, dacă este urmată de indicarea paletei de licitare. Paleta de licitare se înmânează participantului o data cu formularul de înregistrare. 

Atunci când mai mulţi participanţi indică prin ridicarea paletei voinţa de a licita preţul cerut de licitator, acesta va alege dintre participanţi o 

singura paletă, specificându-l, de regulă în ordinea ridicării paletelor (ţinând cont şi de măsura vizibilităţii manifestării dorinţei de a licita). 

Participarea la licitațiile de vinuri rare, de colecție sau de alte băuturi alcoolice, respectiv la licitațiile de arme vechi și accesorii militare (« Militaria ») 

nu este permisă persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani. 

9. Catalogul de licitaţie prevede, de regulă, intervalul de estimare a valorii obiectului, fără a indica preţul de pornire al licitaţiei, în cazul obiectelor de 

artă, respectiv prețul de pornire al licitației obiectului, fără a indica intervalul de estimare a valorii, în cazul obiectelor de colecție. Loturile (obiectele de 

artă supuse licitaţiei) sunt strigate în ordinea enumerării lor în catalogul de licitaţie. Licitatorul anunţă numărul lotului şi preţul de pornire al acestuia. 

Licitatorul decide suveran preţul de pornire al fiecărui obiect supus licitaţiei, putând modifica preţul de pornire al acestuia în timpul licitării, inclusiv în 

cazul când prețul de pornire este indicat în catalogul de licitație sau cu prilejul reintroducerii lotului în licitaţie. 

10. Lotul se adjudecă participantului care oferă preţul cel mai mare. Obiectul de artă (sau de colecție) licitat va fi adjudecat cumpărătorului la împlinirea 

cumulativă a condiţiilor: licitatorul strigă « adjudecat » şi bate ciocănelul de licitaţie. Adjudecarea constituie angajament ferm, contractual, de 

cumpărare, în condiţiile şi termenii prezentului regulament. 

11. Nici un lot nu se va vinde sub preţul de pornire, în timpul sau ulterior licitației. Loturile nelicitate la momentul strigării lor iniţiale pot fi repuse în 

vânzare în cadrul şi în timpul licitaţiei, dacă un participant o solicită explicit. 

12. Licitatorul poate elimina din licitaţie oricare lot dintre cele expuse şi prezentate în catalogul de licitaţie, pentru motive ce vor fi considerate de părţi 

drept având legătură cu buna şi diligenta desfăşurare a licitaţiei. 

13. În cazul în care un lot nu se adjudecă în cadrul licitaţiei, acesta este restituit deponentului în termenul prevăzut în certificatul de consignaţie. Un 

lot nevândut în cadrul licitaţiei va putea fi cumpărat, în următoarele 5 zile (în cazul mașinilor de colecție 10 zile) după licitaţie şi anterior restituirii sale, 

la o valoare egală cu sau mai mare decât minima intervalului valorii de estimare conform catalogului de licitație, în cazul obiectelor de artă, respectiv 

o valoare mai mare sau egală cu 125% din prețul de pornire al licitaţiei, în cazul obiectelor de colecţie (la care se adaugă taxa de licitaţie, care variază 

funcţie de statutul cumpărătorului în relaţie cu Artmark, conform art. 16 şi 18). 

14. Persoanele interesate de loturi în licitaţie pot participa şi în absenţă, fie pe calea formulării scrise de ofertă (formularul se pune la dispoziţia 

cumpărătorilor interesaţi anterior ţinerii licitaţiei – atât online, cât şi în cadrul catalogului tipărit ori la recepţie), fie pe calea participării telefonice sau 

online prin personalul Casei, fie prin aplicația Artmark LIVE®. În cazul în care mai mulţi participanţi în absenţă formulează oferte pentru acelaşi lot la 

același preţ (maxim), de regulă va avea prioritate prima ofertă recepţionată. Ordinea generală de prioritate este: întâi ofertele manifestate ori strigate 

în sala de licitaţie, apoi ofertele manifestate în absenţă, online, prin telefon sau în scris. 

15. La licitaţie pot de asemenea participa, în condiţii egale, un reprezentant al Ministerului Culturii, ce manifestă în condiţiile prevăzute de lege dreptul 

de preemţiune al statului, precum şi un reprezentant al Artmark, ultimul situat vizibil la un birou aflat în faţa sălii de licitaţie. Reprezentantul Statului 

va purta numărul 1, iar reprezentantul Artmark va purta numărul 2. Numărul 1 poate fi purtat și de un muzeu public. 

16. Preţului de adjudecare, fie preţ de pornire, fie pas strigat de licitator, i se va adăuga taxa totală de licitaţie (TVA și oricare alte taxe sunt incluse). În 

cazul artei plastice, potrivit legii, se adaugă separat taxa de timbru a artiștilor plastici, de 0,5%, respectiv, în cazul artei decorative și a bijuteriilor ce 

conțin pietre prețioase sau semiprețioase, taxa de certificare gemologică de 0,5%. 

17. Strigarea şi adjudecarea preţului se fac în EUR, ce se va folosi drept monedă de calcul a preţului de strigare, respectiv adjudecare. Casa de Licitaţie 

va anunţa, prealabil începerii licitaţiei, cursul convenţional (echivalenţa) EUR – RON folosit de Casă în scopul licitaţiei curente. În cazul în care Casa nu 

anunţă un curs convenţional, se aplică cursul oficial al BNR în ziua adjudecării. 

18. Taxa totală de licitaţie este de 20% din preţul de adjudecare. În cazul în care, în cadrul aceleiaşi licitaţii, participantul adjudecă cel puţin 3 obiecte, 

iar valoarea totală adjudecată depăşeşte 25.000 euro, taxa scade la 15%. Membrii Artmark, deţinători de card de membru Artmark Clasic, beneficiază 

de o reducere a taxei la 18%. În cazul mașinilor de colecție taxa de licitație este de 14%, la care se adaugă TVA. 

19. Obiectul de artă (sau de colecție) adjudecat va fi achitat de cumpărător în termen de o săptămână de la momentul adjudecării (cu excepţia cazului 

în care cumpărătorul deţine un card de membru). Plata se efectuează în lei de către rezidenții Români și în Euro sau USD de către nerezidenți. Plata 

se poate efectua atât: a) în numerar la casieria Casei, cât şi b) prin transfer bancar (titular de cont «Galeriile Artmark srl», Cod fiscal RO24235977, 

RO66MILB0000000000295459 (RON), RO38MILB0000000000295478 (EUR), RO27MILB0000000000295482 (USD), SWIFT: MILBROBU, Millennium 

Bank Sucursala Ermil Pangratti), precum şi c) prin card bancar. 

20. Preluarea obiectului de artă (sau de colecție) se poate efectua îndată după achitarea sumei facturate (în cazul mașinilor de colecție în termen de 

2 zile). Atunci când achitarea se produce în numerar ori utilizând cardul bancar, facturarea şi plata lotului adjudecat se pot petrece atât în timpul ori 

ulterior finalizării licitaţiei – la locaţia licitaţiei– cât şi ulterior licitaţiei – la sediul Artmark. Atunci când plata se efectuează prin transfer bancar, factura 

se poate ridica fie de la locaţia licitaţiei, fie ulterior ţinerii licitaţiei de la sediul Artmark, fie se poate transmite în copie prin fax. 

21. În cazul în care suma facturată nu este achitată în termenul prevăzut de prezentul Regulament, Casa de Licitaţie poate opta între a) a considera 

adjudecarea nulă şi repune obiectul de artă (sau de colecție) în vânzare și b) a solicita cumpărătorului achitarea lotului adjudecat şi a taxei totale de 

licitaţie, precum şi a unei penalităţi de întârziere de 1%/zi din suma datorată, respectiv c) a reține, în contul creanței, înspre vânzare, obiecte de artă 

sau de colecție aparținând adjudecatarului, respectiv sumele din vânzarea acestora. 

22. Transferul dreptului de proprietate se face la momentul transferului posesiei lotului adjudecat de la Casă la cumpărător sau transportator (după 

caz) sub condiția achitării integrale de către cumpărător a sumei facturate. Preluarea şi transportul lotului adjudecat sunt în sarcina cumpărătorului. 

Acesta este dator să preia obiectul adjudecat în termen de 2 săptămâni de la recepţionarea plăţii de către Casa de Licitaţie de la sediul Casei. Transportul 

lotului plătit se va efectua pe cheltuiala Casei în cazul în care a) cel puţin unul dintre loturile adjudecate are o dimensiune ce nu se pretează 

transportului folosind un autoturism sau b) valoarea loturilor adjudecate depăşeşte, fără adăugarea taxei, echivalentul în lei a sumei de 25.000 euro. 

În cazul mașinilor de colecție, transferul dreptului de proprietate are loc la momentul plății de către cumpărător a sumei facturate, dar nu mai 

devreme de finalizarea efectuării de către deponent a formalităților de radiere a autovehicului de la autoritățile competente. Transferul posesiei asupra 

mașinilor de colecție se va face prin transmiterea cheilor autovehicului. Transferul posesiei mașinii de colecție precum și predarea documentelor 

necesare înmatriculării și declarării fiscale a autovehicului de către cumpărător se va face de către Artmark în termen de 5 zile lucrătoare de la data 

efectuării de către cumpărător a plății sumei facturate. 

23. Date fiind limitele fizice ale depozitului propriu al Artmark, cumpărătorul autorizează Artmark ca, după o lună în cazul rezidenților, respectiv 45 

de zile pentru nerezidenți, de la data licitației, să transfere operele neridicate de cumpărător, în contul și pe seama cumpărătorului, într-un depozit 

extern. Începând cu o lună de la data licitației, Artmark nu mai răspunde patrimonial față de cumpărător pentru integritatea operei adjudecate. La 

ridicarea operelor, cumpărătorul va achita costul de transport la depozitul exterior și cota-parte din chiria depozitului, convenite de părți drept egale 

cu contravaloarea a 10% din prețul de adjudecare/lună. În ipoteza în care cumpărătorul nu ridică operele adjudecate în termen de 6 luni de la data 

depozitării externe, Artmark este în drept să pună (din nou) în vânzare opera pentru a-și recupera costurile de transport, depozitare și oricare altele 

accesorii. În cazul mașinilor de colecție, cumpărătorul are obligația de a prelua autovehiculul în termen de o săptămână de la data efectuării plății. 

După expirarea acestui termen de o săptămână cumpărătorul autorizează Artmark să transfere mașina de colecție neridicată de cumpărător, în contul 

și pe seama acestuia, într-un depozit extern. Începând cu o săptămână de la data licitației, Artmark nu mai răspunde patrimonial față de cumpărător 

pentru integritatea bunului adjudecat. La ridicarea bunului, cumpărătorul va achita costul de transport la depozitul exterior și costul depozitării, 

convenite de părți drept egale cu contravaloarea a 10 % din prețul de adjudecare/lună. În ipoteza în care cumpărătorul nu ridică mașina adjudecată în 

termen de o lună de la data depozitării externe, Artmark este în drept să pună (din nou) în vânzare mașina pentru a-și recupera costurile de transport, 

depozitare și oricare altele accesorii. 

24. În situația în care loturile puse în vânzare sunt clasate în patrimoniul național al României, categoria tezaur (loturi marcate în cuprinsul catalogului 

cu simbolul „T”, câtă vreme loturile clasate în patrimoniul național la categoria fond sunt marcate, în cuprinsul catalogului, cu simbolul „F”), Ministerul 

Culturii a fost înștiințat cu privire la punerea în vânzare a loturilor în cauză. În situația în care Ministerul Culturii și-a exercitat dreptul de preemțiune 

până la data licitației, dacă prețul de adjudecare este mai mic sau egal cu cel oferit de către Ministerul Culturii, bunul urmează a fi atribuit Ministerului 

Culturii în virtutea dreptului de preferință de care se bucură. În situația în care Ministerul Culturii nu și-a exercitat dreptul de preemțiune până la data 

licitatiei, adjudecarea se face sub condiția neexercitării dreptului de preemțiune de către Minister în termenul legal. Dacă, în ciuda adjudecării și transferului 

proprietății, Ministerul Culturii își exercită, în termenul legal, dreptul de preemtiune, oferind o sumă egală cu cea oferită/plătită de adjudecatar 

(suma facturată, inclusiv comisionul Casei), vânzarea către adjudecatar se desface, proprietatea asupra lotului urmând a fi transmisă către Ministerul 

Culturii, la data la care acesta achită integral suma facturată. 

25. Cumpărătorii sunt înştiinţaţi că achiziţia loturilor marcate cu simbolul “C“ trebuie adusă pe cale legală la cunoştinţa Ministerului Culturii întrucât 

acestea sunt supuse la data licitației unei evaluări a clasabilității acestora în categoriile patrimoniului naţional cultural mobil (fond ori tezaur), însoţite, 

în eventualitatea clasării, de obligaţiile legale de rigoare. Totodată, cumpărătorii sunt înştiinţaţi că achiziţia loturilor ce sunt clasate în patrimoniul 

național (fond ori tezaur) trebuie adusă pe cale legală la cunoştinţa Ministerului Culturii. 

26. ARTMARK GARANTEAZĂ ADJUDECATARULUI AUTENTICITATEA OBIECTELOR DE ARTĂ ADJUDECATE ÎN CADRUL LICITAŢIEI sens în care emite certificatul de 

vânzare, actul însoțitor de vânzare la care H.G. nr. 1420/2003 pentru aprobarea Normelor privind comerţul cu bunuri culturale mobile obligă operatorii 

culturali, adăugând o clauză de garantare a autenticității, ce precizează numele unuia dintre experții casei ori experții externi consultanți ai Artmark, 

angrenați în autentificarea lotului. Clauza de garantare a autenticității angajează, din partea Casei, obligația de garanție, fără limită de termen, fără a 

necesita alte forme legale ori documentare. 

Casa nu emite din oficiu un raport elaborat de expertiză, neavând nici cadrul de manifestare, nici abilitarea legală de a o face, această activitate fiind 

rezervată strict, prin lege, experților persoane fizice autorizate de Ministerul Culturii, fiecare aferent unei arii de specializare, mai departe atestați de 

practică și recunoscuți, fiecare specific, de comunitatea profesională. Casa poate însă mijloci, pentru cumpărătorul interesat de un studiu elaborat al 

calităților lotului achizitionat, procurarea, pe cost propriu, a unui astfel de raport de expertiză, tehnică și stilistică. 

De asemenea, în cazul în care catalogul consemnează faptul confirmării autenticității de către expertul en-titre într-un anume artist, înseamnă că 

Artmark (prin Departamentul de Cercetare-Documentare și/sau prin Comisia experților interni) s-a îngrijit de obținerea, prin corespondență scrisă 

ori verbală, a confirmării autenticității lotului de către expertul apreciat de comunitatea profesională drept principal în opera unui anume artist, fără 

a implica însă faptul că Armark va pune la dispoziția cumpărătorului un raport elaborat, tehnic și stilistic, de descriere și demonstrare a autenticității 

lotului. Răspunderea Artmark pentru autenticitatea lotului, rămâne, și în acest caz, material si financiar, integrală. 

27. Cumpărătorul poate contesta autenticitatea unui obiect de artă adjudecat prin comunicarea către Casă a unei contestaţii scrise motivate, însoţite 

de o opinie scrisă a unui expert atestat potrivit legii, general recunoscut de comunitatea profesională drept competent în opera artistului a cărui 

paternitate face obiectul contestaţiei şi beneficiind, în accepţiunea generală, de o bună reputaţie. Casa are dreptul de a produce, în termen de 3 luni 

de la recepţionarea contestaţiei, o contraexpertiză a unui expert beneficiind de un nivel similar de competenţă şi reputaţie. Pentru a evita tentativele 

de fraudă, Casa marchează fiecare dintre loturile livrate cu un element alfanumeric de siguranţă (ireproductibil şi autodistructiv în caz de încercare de 

desprindere). 

28. Vânzarea obiectelor de artă (sau de colecție) este supusă legilor române. Cumpărătorului unui obiect de artă i se va elibera un certificat de vânzare, 

potrivit modelului din Anexa 6 a HG 1420/2003 pentru aprobarea Normelor privind comerţul cu bunuri culturale mobile. 

În cazul licitațiilor de vinuri, Le Manoir, partenerul Artmark, garantează asupra vechimii și autenticității vinurilor de colecție puse în vânzare, eliberând 

adjudecatarului certificate de garanție proprii, precum și, atunci când există, al casei producătoare. 

29. Artmark păstrează dreptul de a publica imagini şi descrieri ale obiectului de artă (sau de colecție) vândut în oricare materiale documentare, jurnalistice, 

literare de specialitate ori cu scop promoţional. 

30. Casa poate pretinde persoanei care produce o daună, în cursul expoziţiei ori a licitaţiei, unuia dintre obiectele supuse vânzării, să suporte dauna 

achitând prețul echivalent limitei maxime a intervalului valorii estimate, astfel cum este acesta publicat în catalogul de licitație, în cazul obiectelor de 

artă, respectiv dublul valorii preţului de pornire al licitaţiei, în cazul obiectelor de colecţie. 

31. Casa înştiinţează cumpărătorii că scoaterea din România, pe orice cale, a bunurilor culturale mobile pentru care nu s-a obţinut certificatul de export 

temporar sau definitiv, eliberat în condiţiile legii de către autoritățile române, constituie operaţiune de export ilegal. În cazul în care cumpărătorul 

doreşte să exporte lotul achiziţionat (nerestricţionat la export prin lege – loturile marcate cu simbolul „F” ori „T” – ori prin condiţionarea vânzătorului) 

poate apela, pentru obţinerea certificatului de export, la serviciile de reprezentare ale Casei de Licitaţie. Pentru acest serviciu Casa aplică un tarif de 

150 euro + TVA, separat de eventuale taxe şi costuri percepute de emitentul certificatului de export. 

32. De asemenea, Casa înștiințează cumpărătorii ce nu sunt rezidenți ai unui stat ce face parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene că, transferarea 

loturilor (importul definitiv) în statele ai căror rezidenți sunt, în condițiile legislației aplicabile în fiecare situație în parte, ar putea fi supusă unor taxe de 

import (taxe vamale, TVA și/sau accize etc), dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și cumpărătorul nu obține o scutire de la aceste taxe. 

33. Potrivit legii (Legea 182/2000 şi HG 518/2004), bunurile culturale creaţie contemporană se pot exporta definitiv sau temporar fără certificat de 

export, urmând să se ateste în faţa autorităţilor vamale faptul că respectivele bunuri sunt opere create de autori în viaţă. În acest scop, Artmark poate 

elibera, la solicitarea cumpărătorului, gratuit, adeverinţe după modelul prevăzut în Anexa 5 a HG 518/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice 

privind exportul definitiv sau temporar al bunurilor culturale mobile. 

SUBSEMNATUL SOLICIT ARTMARK SĂ LICITEZE ÎN NUMELE MEU, CONFORM INSTRUCȚIUNII MELE TELEFONICE, PENTRU LOTURILE MAI JOS LISTATE 

I HEREBY REQUEST TO ARTMARK TO BID IN MY NAME, IN ACCORDANCE WITH MY REAL TIME BY PHONE INSTRUCTIONS, FOR THE BELOW MENTIONED LOTS 

Nr. lot 

Lot no. 

Descriere lot (după autor ori denumirea lotului) 

Lot description (by author or by lot name) 

SUBSEMNATUL SOLICIT ARTMARK SĂ LICITEZE ÎN NUMELE MEU PENTRU LOTURILE MAI JOS LISTATE, PÂNĂ LA VALORILE MAI JOS DESEMNATE 

I HEREBY REQUEST TO ARTMARK TO BID IN MY NAME FOR THE BELOW MENTIONED LOTS UP TO THE SPECIFIED MAXIMUM VALUES 

Valoarea maximă a ofertei 

Maximum bid value 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

€ 

ARTMARK PRELUCREAZĂ DATELE DUMNEAVOASTRĂ CU CARACTER PERSONAL - NUME, PRENUME, DATA ȘI LOCUL NAȘTERII, CODUL NUMERIC PERSONAL, SERIA ȘI NUMĂRUL ACTULUI DE IDENTITATE, TELEFON, FAX, ADRESA, E-MAIL, PROFESIE, LOC DE 

MUNCĂ, OBIȘNUINȚELE/PREFERINȚELE, POTRIVIT NOTIFICĂRII NR. 13177, ÎN CONFORMITATE CU LEGEA NR. 677/2001, ÎN SCOP DE RECLAMĂ, MARKETING ȘI PUBLICITATE PENTRU ȘI/SAU ÎN LEGĂTURA CU ACTIVITĂȚILE SPECIFICE GALERIILOR DE ARTĂ ȘI 

CASELOR DE LICITAȚII DESFĂȘURATE DE CĂTRE ARTMARK. DATELE SOLICITATE SUNT DESTINATE UTILIZĂRII DE CĂTRE ARTMARK ȘI SUNT COMUNICATE NUMAI ANGAJAȚIILOR ARTMARK CU ATRIBUȚII ÎN ÎNDEPLINIREA SCOPULUI MAI SUS MENȚIONAT. PE 

VIITOR DATELE MENȚIONATE MAI SUS NE PERMIT SĂ VĂ ȚINEM LA CURENT CU ACTIVITATEA SOCIETĂȚII NOASTRE. CONFORM LEGII NR. 677/2001, BENEFICIAŢI DE DREPTUL DE ACCES, DE INTERVENŢIE ASUPRA DATELOR, DREPTUL DE A NU FI SUPUS UNEI 

DECIZII INDIVIDUALE. AVEŢI DE ASEMENEA DREPTUL SĂ VĂ OPUNEŢI PRELUCRĂRII DATELOR PERSONALE CARE VĂ PRIVESC ŞI SĂ SOLICITAŢI ŞTERGEREA DATELOR. PENTRU EXERCITAREA ACESTOR DREPTURI, VĂ PUTEŢI ADRESA CU O CERERE SCRISĂ, DATATĂ 

ŞI SEMNATĂ LA SEDIUL GALERIILE ARTMARK S.R.L. DIN STR. C.A. ROSETTI, NR. 5, SECTOR 1, DLUI. IONUȚ ALEXANDRU ALBU, DIRECTOR IT. DE ASEMENEA, VĂ ESTE RECUNOSCUT DREPTUL DE A VĂ ADRESA JUSTIŢIEI. / ARTMARK PROCESSES YOUR PERSONAL 

DATA - NAME, SURNAME, DATE AND PLACE OF BIRTH, PERSONAL NUMERICAL CODE, SERIES AND NUMBER OF YOUR IDENTIFICATION CARD, PHONE NUMBER, FAX NUMBER, ADDRESS, E-MAIL, PROFESSION, EMPLOYMENT, HOBBIES / PREFERENCES, IN 

ACCORDANCE WITH THE PROVISIONS OF NOTIFICATION NO. 13177, AS PER LAW NO. 677/2001, FOR COMMERCIAL, MARKETING AND PUBLICITY PURPOSES FOR AND/OR IN RELATION TO THE ARTMARK ART GALLERY AND AUCTION HOUSE SPECIFIC ACTIVI- 

TIES. THE DATA IS REQUIRED AND INTENDED FOR THE SOLE USE OF ARTMARK AND IS ONLY COMMUNICATED TO THE ARTMARK EMPLOYEES RESPONSIBLE FOR THE FULFILLMENT OF THE HEREINABOVE OBJECTIVE. SUBSEQUENTLY, THE HEREINABOVE DATA 

ALLOWS US TO KEEP YOU INFORMED AS REGARDS THE ACTIVITIES OF OUR COMPANY. IN ACCORDANCE WITH LAW NO. 677/2001, YOU HAVE THE RIGHT TO ACCES THE DATA, THE RIGHT TO MODIFY SUCH DATA AND THE RIGHT OF NOT BEING THE SUBJECT 

OF AN INDIVIDUAL DECISION. YOU ALSO HAVE THE RIGHT TO OPPOSE THE PROCESSING OF YOUR DATA AND TO REQUEST REMOVAL OF SUCH DATA. IN ORDER TO EXERCISE SUCH RIGHTS, YOU MAY FILE A WRITTEN, DATED AND SIGNED REQUEST TO THE 

HEADQUARTERS OF GALERIILE ARTMARK S.R.L. LOCATED IN 5 C.A. ROSETTI STREET, SECTOR 1, ADDRESSED TO MR. IONUȚ ALEXANDRU ALBU, IT MANAGER. ALSO, YOU HAVE THE RIGHT TO ADDRESS THE COMPETENT COURT OF LAW.

Triumph Spitfire la Cursa de la Le Mans, 1965 

1. Triumph Spitfire, 1967 

parțial restaurată, stare bună, rulează pe 

șosea 

viteză maximă constructivă 150 km/h 

3685 × 1450 × 1250 mm, 725 kg 

serie șasiu FC87907 

motor cu 4 cilindri în linie 

capacitate de 1167 cmc 

2 carburatoare Skinner Union HS-2 

putere 67 CP 

suspensii independente, cu garda și 

convergența ajustabile 

Preț de pornire: € 5.000 

Triumph Spitfire este un automobil britanic 

sportiv, în două uşi, lansat în anul 1962, la 

Salonul London Motor. Design-ul modelului era 

semnat de italianul Giovanni Michelotti, în 1957, 

pentru Standard-Triumph. Platforma noului 

automobil s-a bazat în mare parte pe şasiul 

şi motorul modelului Triumph Herald şi a fost 

produsă de către Standard-Triumph la Canley, în 

Coventry. 

Originile automobilului datează la începutul 

anilor ’60 când constructorul Triumph 

plănuia producţia unui nou automobil capabil 

să contenească succesul crescând al automobilelor 

Austin-Healey Sprite şi MG Midget. 

Prototipul noului model va ieşi pe piaţă în 1961, 

la Earls Court din Londra, unde câştigă admiraţia 

unanimă. Din punct de vedere tehnic, automobilul 

este mai mult de factură tradiţională, 

cu şasiu casetat, la care se fixează caroseria, 

suspensiile sunt pe fiecare dintre cele 4 roţi, 

schimbătorul de viteze, manual, în 4 trepte, 

iar frâna, anterioară pe disc. Motorizarea este 

asigurată de binecunoscutul motor de 4 cilindri 

cu arbore cu came laterale de 1147 cm³, de 

derivaţie Herald. Graţie alimentării pe baza a 

două carburatoare SU, puterea maximă creştea 

la 63 CP. Pentru noua sportivă a fost ales numele 

Spitfire, în onorea avioanelor de luptă Supermarine 

Spitfire, care se aflau în dotarea Forţelor 

Aeriene Regale şi care, în Bătălia Angliei (1940), 

s-au opus cu succes avioanelor germane Luftwaffe, 

reuşind evitarea invaziei naziste, în timpul 

celui de-al doilea război mondial. 

Primele schimbări au fost făcute în anul 1965: 

automobilul a fost dotat cu o nouă mască cu 

grilă ce prezintă bare orizontale, noi mânere la 

uşi cu încuietori pe ambele părţi, mochetă pe 

jos şi scaune mai moi. Noutăţi au fost aduse şi 

sistemului de motorizare bazat pe un nou arbore 

cu came, cu ajutorul căruia s-au câştigat încă 

4 CP, pentru un total de 67 CP. Bordul automobilului 

are ceasurile plasate în poziţie centrală, 

iar schimbătorul de viteze amplasat direct pe 

cutie, reamintind de cockpitul celebrului avion 

de vânătoare din cel de-al doilea război mondial. 

Deasemenea, motorul, cutia de viteze 

şi diferenţialul sunt turnate din fontă de tun, 

provenită din topirea arsenalului (tunurilor) 

de război casat sau capturat de către armata 

britanică. 

Casa Triumph, în cei doi ani în care a avut o 

secție de racing (1964, 1965), a obţinut o serie 

de premii prin participarea Spitfire Mk1 şi Mk 

2, în competiţii prestigioase precum: Tour de 

France 1964, locul 1 în clasa 1200cc şi locul 10 în 

clasamentul general; Cursa de 24 de ore de la Le 

Mans , locurile 1 şi 2 în clasa GT < 2000cc în care 

concurau cu motoare de 1147cc, respectiv locurile 

13 şi 14 în clasamentul general, surclasând 

motoare puternice de până la 5500cc (ploaia 

din timpul nopţii şi aderenţa scăzută au favorizat 

şasiul evoluat al Spitfire -ului, permiţându-i să 

ruleze cu mult mai repede decat adversarii). 

2. Jeep Wyllis, 1948 - dotat 

cu remorcă militară MB-T și 

mitralieră tip M2 


șosea 


3124 × 1451 × 1625 mm, 968 kg 

serie șasiu CJ2A142905 


capacitate cilindrică de 2199 cmc 

putere 63 CP și un cuplu de 144 Nm 

cutie de viteze manuală, în 3 trepte și 

reductor mecanic pentru tracțiune 4x4 

nepermanentă 


Construit cu precădere în timpul celui de-al 

doilea Război Mondial, Willys MB, un Jeep de ¼ t 

a fost folosit de forţele armate ale Statelor Unite 

pe toate fronturile de luptă, fiind cedat într-un 

număr impresionant de exemplare şi aliaţilor, 

devenind astfel principalul vehicol folosit de 

către armata britanică, sovietică şi franceză. 

Numele de Jeep a fost împrumutat din pronunţia 

acronimului GP (General Purpose, adică Utilizări 

Generale). În perioada imediat următoare celui 

de-al doilea Război Mondial, temenul Jeep indica 

aproape fiecare vehicol militar lejer, neblindat, 

cu un aspect similar Jeep-ului original. 

La origini, în proiectul de bază, era un vehicul 

extrem de rustic în exterior: o platformă pe 

patru roţi cu un compartiment-motor de formă 

paralelipipedă, o carlingă protejată uşor de bare 

laterale ce nu depăşeau în înălţime nivelul compartimentului 

motorului. Parbrizul, constituit 

din două geamuri separate de un cadru, erau în 

general rabatabile. Ulterior, câteva modificări 

au fost aduse la nivelul caroseriei, adaptândo 

necesităţilor ofiţerilor de armată, legate de 

transportul off-road. 

Motorul de serie era Willys Mod 442, numit şi Go 

Devil, un motor alimentat cu benzină, de 4 cilindri 

şi 2196 cm3, cu 54 CP la 3700 rpm. Sistemul 

de transmisie era în trei trepte plus marşarier, 

iar tracţiunea, pe toate cele patru roţi. Automobilul 

era prevăzut de amortizoare hidraulice, 

independente pe cele patru roţi. Primele modele 

de Willys MB aveau grila radiatorului din bare de 

metal, farurile erau montate pe bara superioară 

şi erau mobile, în aşa fel încât să poată fi rabatate 

în direcţia motorului, în caz de reparaţii. 

Jeep-ul a fost construit în cea mai mare parte 

de către Willys şi Ford, dar un anumit număr de 

exemplare îi aparţin constructorului Bantam. 

Fiecare dintre cele trei producţii de serie se 

diferenţiau în câteva aspecte faţă de proiectul de 

bază descris mai sus. 

După cel de-al doilea Război Mondial şi în 

urma unui proces cu constructorul Ford pentru 

legitimizarea folosirii termenului „Jeep”, din 

care iese câştigător, Willys produce primul său 

autovehicul într-o versiune destinată publicului 

– CJ, Civilian Jeep – fiind totodată şi primul 

4x4 civil de pe piaţa automobilistică. Primele 

CJ aveau în esenţă aceleaşi caracteristici ca şi 

Willys MB, vehiculul folosit de forţele militare 

americane în timpul celui de-al doilea război 

mondial. Noutăţile erau vizibile în diversitatea de 

culori disponibile pentru Jeep-ul civil, confortul 

scaunelor de tip Naugahyde, şi aplicaţiile cromate. 

Din punct de vedere mecanic, un heftier 

T-90 l-a înlocuit pe cel T-84 al modelului MB. 

După producţia CJ 1 şi CJ 2, în perioada anilor 

1945-1949 apare versiunea CJ 2A. Experienţa 

versiunilor anterioare a contribuit la dezvoltarea 

primei producţii în masă a versiunii CJ 2A, ce 

avea aspectul unei MB civile, cu un hayon posterior 

şi o roată de schimb montată în lateral. 

Una dintre diferenţele majore ale celor două 

automobile era grila acestora: MB avea farurile 

încastrate şi nouă deschizături în grilă, iar CJ 

2A avea farurile mai mari montate pe o grilă cu 

şapte deschizături. La nivelul motorizării, CJ 2A 

era echipat cu un motor L-134 Go-Devil. 

Gen. Dwight D. Eisenhower în Jeep-ul său 

Willys în timpul celui de al Doilea Război Mondial 

Cast-ul din M.A.S.H. în Jeep-ul Willys

7. Morgan Plus 4, 1960 

restaurată, stare excelentă, rulează pe 

șosea 


3890 × 1500 × 1270 mm, 910 kg 

serie șasiu 4873 

motor cu 4 cilindri în linie, de 1991 cmc 

putere 94 CP și un cuplu maxim de 184 Nm 

cutie de viteze manuală, în 5 trepte 


Morgan Plus 4 este cel mai dorit model al iubitorilor 

de Morgan. Destinat în special înaltei clase 

a Statelor Unite ale Americii, Morgan Plus 4 era 

un înlocuitor de lux al Morgan 4/4. Aşadar într-o 

versiune mai mare şi mai puternică a modelului 

4/4, Morgan Plus 4 a fost construită între 1950 şi 

1969. În anul 1985, producţia modelului Plus 4 a 

fost reluată până în 2000 şi, din nou, în 2005. 

Morgan Plus 4 a avut un imediat succes pe piaţă, 

accentuat şi de câştigarea premiului la echipă 

la R.A.C. Rally în 1951 şi 1952. Peter Morgan, fiul 

fondatorului companiei Morgan, Henry Frederick 

Stanley Morgan, a făcut parte din ambele echipe. 

Datorită raportului foarte bun putere/greutate, 

Morgan Plus 4 a început să aibă un foarte mare 

succes şi pe pistă. 

Plus 4 a fost echipat cu un motor de 2088 cc 

ce se baza pe cel folosit de Standard Vanguard, 

montat însă pe un şasiu mult mai consolidat 

şi mai lung. Frânele hidraulice, iniţial toate pe 

tambur, au fost montate pentru prima dată pe 

un Morgan. 

În 1954, o versiune mult mai performantă a fost 

lansată, modificând fundamental design-ul 

specific automobilului de dinainte de război şi 

montând motorul folosit de modelul Triumph 

TR2, a cărui capacitate ajungea la 90 CP. Grila 

radiatorului a fost înconjurată de un capac care 

se asambla în capota motorului, contribuind 

astfel la aerodinamica automobilului. În 1956, 

Morgan Plus 4 prezintă o nouă motorizare, 

mai puternică, prin montarea motorului TR3, 

crescând capacitatea la 100 CP. Plus 4 a câştigat 

mai multe curse automobilistice în U.S.A., iar 

Lew Spencer devenise o figură deja cunoscută 

pe podiumurile câştigătorilor. Morgan-urile sale, 

toate purtând numele „Baby Doll”, au construit 

o perspectivă importantă companiei Morgan. 

În 1959, frânele pe disc pe față au devenit o 

opţiune, iar în 1960 au fost standardizate. 

În trei versiuni de caroserie - standard Roadster 

cu două locuri, seducătoarea Drophead Coupe 

şi Roadster cu patru locuri – Morgan Plus 4, 

asemenea tuturor automobilelor Morgan, sunt 

cunoscute, printre iubitorii acestora, cu numele 

„Moggies”. 

Catherine Deneuve la volanul unui Morgan Plus 4, anii '70 

Gerard Depardieu conducând un Morgan Plus 4 în “Les Valseuses” (Beltrand Blier, 1974)

8. Austin Healey 3000 MK2, 1963 

restaurată, stare excelentă, rulează pe șosea 


4000 × 1540 × 1240 mm, 1081 kg 

serie șasiu HBJ7L24235 

motor cu 6 cilindri în linie cu o capacitate de 

2912 cmc 

putere 132 CP cu un cuplu maxim de 226Nm 

cutie de viteze manuală, cu 4 trepte 


Brigitte Bardot în Austin Healey, 1958 

Clint Eastwood în Austin Healey, 1964 

Austin Healey 3000 este un automobil sportiv 

britanic, construit între 1959 şi 1967, fiind şi cel 

mai cunoscut între aşa-zisele “the big Healey”. 

Proiectul de realizare a caroseriei aparţine companiei 

Jensen Motors, asamblarea automobilelor 

fiind făcută la BMC Abingdon. Austin Healey 

3000 a fost un automobil de mare succes, 

câştigând numeroase premii în concursurile de 

rally europene. 

Austin Healey 3000 a fost introdus în 1959, înlocuind 

precedentul model, Austin Healey 100-6. 

Deşi cu un nume nou, Austin Healey 3000 nu 

a suferit schimbări majore prin lansarea lui pe 

piaţă. Ampatamentul şi caroseria au rămas 

aceleaşi. 

După versiunea iniţială (Mark I), în martie 1961 a 

fost introdus Mark II, un automobil cu trei carburatoare 

SU HS4 (după numele companiei care 

le-a produs, Skinners Union), ce atingea până la 

132 CP şi un arbore cu came, îmbunătăţit. Celor 

două versiuni iniţiale, BT7 Mark II (4 locuri) şi BN7 

Mark II (2 locuri) li s-a adăugat, în ianuarie 1962, 

versiunea BJ7 (2+2 locuri), al cărui număr de 

carburatoare a fost redus la 2 (SU HS6). 

Un exemplar 3000 Mk II BT7 cu hardtop şi overdrive, 

testată de revista britanică „The Motor”, în 

1961, a atins viteza maximă de 112,9 mph (181,7 

km/h), accelerând de la 0 la 60 mph (97 km/h) 

în 10,9 secunde.

13. Ford Mustang, 1968 

14. Porsche 914, 1972 

Jim Morisson conducând Ford-ul Mustang 

personal în “HWY: An American Pastoral” 

(Jim Morrison în 1969) 

Steve McQueen și Ford-ul Mustang din “Bullitt” (Peter Yates, 1968) 



4663 × 1801 × 1311 mm, 1251 kg 

serie șasiu 8T01C124856 

motor V8 cu carburator Autolite 2100 

capacitate cilindrică de 4735cmc 


cutie de viteze automată, cu 3 trepte 


În 1967, modelul Mustang al constructorului 

american Ford a văzut primul său restyling. 

Pentru prima dată de la lansarea sa, Ford 

Mustang se afla faţă în faţă cu o concurenţă 

serioasă: în afară de Pontiac Firebird, Mercury 

Cougar şi Plymouth Barracuda, o altă casă, 

Chevrolet, era pe punctul de a lansa noua sa 

Chevy Camaro, o maşină ce domina prin putere. 

Noile provocări de pe piaţa maşinilor au determinat 

o evaluare a părţilor slabe şi a atuurilor 

modelului Mustang, finalizându-se cu crearea 

unui nou model, care se remarca prin mai multă 

putere. Răspunsul Ford a venit în primul rând 

sub forma unei maşini mai mari: cu 2 inci mai 

lungă şi cu 2,5 inci mai lată. Dimensiunile crescute 

ale corpului maşinii au oferit posibilitatea 

montării unui motor cu o capacitate mult mai 

mare, în cinci variante de motorizare, de până la 

320 CP. 

Alte modificări includ elemente de design laterale 

ce au fost vopsite în aceeaşi culoare cu cea 

a maşinii. Partea frontală aduce deasemenea 

elemente noi: au dispărut cele trei branhii de 

lângă faruri, vizibile la modelele din 1965 şi 1966, 

grila prezintă linii orizontale şi verticale care pun 

în evidenţă sigla calului galopând. Aceste noi 

detalii aveau rolul de a profila un Mustang mult 

mai puternic/potent. Schimbări notabile au fost 

realizate şi în partea din spate a automobilului: 

pentru prima dată cele două seturi de stop-uri 

aveau forme mai ample şi un design bazat pe 

linii concave. 

Automobilul Ford Mustang 1967 este legat mai 

ales de numele preşedintelui american Bill 

Clinton, cel care în timpul exercitării funcţiei 

de guvernator al Arkansas şi-a achiziţionat un 

Clearwater Aqua Mustang cu interior de culoarea 

albă. Apropiaţii acestuia spun că în momentul 

alegerii ca preşedinte al Statelor Unite ale 

Americii, Mustang-ul său a fost obiectul de 

care Clinton s-a despărţit cel mai greu. Astăzi 

exemplarul fostului preşedinte poate fi vizitat la 

Muzeul Automobilelor din Morrilton, Ark. 

Jim Morrison este o altă personalitate de al 

cărui nume se leagă faima automobilului Ford 

Mustang 1967. Exemplarul primit în dar de la 

casa de producţie Electra Records a fost singurul 

automobil pe care solistul l-a deţinut vreodată. 


șosea 


3985 × 1650 × 1220 mm, 970 kg 


motor Boxer 4 cu 4 cilindri, cu o capacitate 

de 1679 cmc 

putere 79 CP cu un cuplu maxim de 133 Nm 



Porsche 914 a fost lansată pe scena 

automobilistică în anul 1969, ca rezultat al 

eforturilor comune dintre doi constructori cu 

faimă - Porsche şi Volkswagen – pentru producerea 

unui automobil sportiv. Acordul pentru 

realizarea sportivei aducea avantaje ambelor 

case: Volkswagen ar fi furnizat motorizarea de 

bază şi o bună parte dintre componente, în timp 

ce Porsche ar fi contribuit cu propria experienţă 

pentru revitalizarea celor 4 cilindri VW, în plus 

faţă de propunerea unui propulsor de 6 cilindri, 

ca derivaţie a modelului Porsche 911 T. Operaţiile 

de asamblare în schimb îi reveneau specialistului 

neamţ Karmann. Astfel a luat naştere unul dintre 

primele exemple de joint-venture. 

Modelul debutează la Salonul Auto de la Frankfurt, 

în 1969, obţinând încă de la început aprecierile 

publicului avizat. Au plăcut ideea unui 

automobil cu doar două locuri şi motor central 

şi practicitatea plafonului detaşabil, de tip Targa, 

fără a se mai lua în calcul consumul mic obţinut 

datorită greutăţii inferioare unei tone. 

Sistemul optim de distribuţie a greutăţii a 

favorizat un comportament pe carosabil foarte 

eficace, în mod sigur datorat suspensiilor de 

derivaţie Porsche 911. Încă de la început, Porsche 

914 este comercializată în două versiuni: 914/6 

dotată de propulsoare Porsche de 110 CP şi 

Porsche 914/4 cu motor Volkswagen de 1.700 

cm³ şi 80 CP. Producţia Porsche 914 se încheie la 

7 ani de la lansarea sa. 

Porche 914 la cursa de 6 ore de la Daytona, 1972

19. Mercedes 190SL, 1959 

Yul Brynner, costumat, lângă al său Mercedes 190SL 


șosea 


4293 × 1740 × 1321 mm, 1138 kg 

serie șasiu 1,21043E+12 

motor cu 4 cilindri de 1897 cmc 


accelerație 0-100km/h în 13,3s 



Mercedes Benz 190 SL este un grand-tourer (GT) 

convertibil, din seria automobilelor sportive şi de 

lux, în două uşi, produs de casa Mercedes Benz 

în perioada cuprinsă între mai 1955 şi februarie 

1963. Un prototip al modelului a fost expus pentru 

prima dată în anul 1954, la Salonul Auto de 

la New York. Acronimul SL derivă de la iniţialele 

cuvintelor Sport şi Leicht, care în germană 

înseamnă Sportivitate şi Lejeritate. 

Foarte dorit dar şi foarte scump, modelul 300 

SL Gullwing rămânea un vis pentru cei mai mulţi 

dintre iubitorii de maşini. Importatorul oficial 

al Mercedes Benz în Statele Unite, Max Hoffman, 

a înţeles imediat acest lucru şi a solicitat 

proiectarea şi realizarea unui automobil care 

să menţină caracterul sportiv al modelului 300 

SL, dar mai puţin puternică şi de mai puţini 

cilindri, în fine, mai accesibilă publicului larg 

şi cu o caroserie deschisă. Cu aceste premise 

s-a proiectat modelul 190 SL, ce a beneficiat, 

ca model nou pe piaţă, şi de câteva inovaţii. În 

primul rând motorul, derivaţie 190 standard, 

de la care menţine anumite caracteristici, este 

un monoarbore de 1,9 litri, numit M121, cu o 

capacitate maximă de 105 CP. În primele luni 

de comercializare, modelul 190 SL era propus 

doar ca roadster, dar la Salonul de la Frankfurt, 

din 1955, oferta s-a amplificat cu intrarea unui 

hardtop, care se distingea prin plafonul rigid şi 

prin profilul cromat. 

Deşi încă o maşină scumpă (16.500 mărci), 190 

SL a avut imediat succes, ştiind să cucerească 

inima multor clienţi. În cursul „carierei” sale, 

190 SL a suferit puţine schimbări: în 1956 au 

fost majorate luminile posterioare, în 1959 a 

fost amplificată fereastra din spate pentru o 

mai bună vizibilitate în marşarier, iar motorul 

îmbunătăţit. În Europa, producţia modelului 190 

SL este întreruptă în primăvara anului 1962, în 

timp ce în Statele Unite livrările continuă până în 

februarie 1963. 

Zsa Zsa Gabor lângă Mercedesul 190SL personal

20. Mercedes 250SE, 1966 

Jeniffer Aniston în Mercedes 250, în “Rumor has it” (2005) 


șosea 


4880 × 1845 × 1435 mm, 1575 kg 

serie șasiu 1111023100851621 


capacitate cilindrică 2496 cmc 

putere 148 CP cu un cuplu maxim 216 Nm 


geamuri electrice față-spate și sistem de 

aer condiționat 


Siglată W111 III, Mercedes-Benz 250 SE este 

un automobil de lux produs de casa germană 

între anii 1965 şi 1967. Modelul 250 SE cabriolet 

este cea mai rară versiune din seria W111, 

fiind produsă în cei doi ani de existenţă în doar 

954 de exemplare. 250 SE este echipat cu un 

motor cu şase cilindri în linie de 2496 cmc care 

dezvoltă 150 CP la 5500 rpm şi este alimentat 

prin injecţie mecanică Bosch. Viteza maximă 

este de 193 km/h iar acceleraţia de la 0-100 

km/h este atinsă în 12 secunde (188 km/h 

respectiv 14 s pentru variantele echipate cu 

cutii de viteze automate). Suspensia spate este 

independentă, acest lucru oferind un grad sporit 

de confort pasagerilor. Automobilul este echipat 

cu anvelope 195 x 14. Sistemul de frânare este cu 

discuri pe ambele punţi. Ca și modelul precedent, 

W 111 are o caroserie autoportantă. În 

ciuda faptului că automobilul cântăreşte peste 

o tonă şi jumătate, prestaţia acestui model este 

comparabilă cu cea a unei maşini sport. 

Alături de versiunile cabriolet şi coupé, din 

seria W111 mai făcea parte şi varianta berlină de 

caroserie. Denumită 220 SE, această variantă a 

participat cu success la numeroase competiţii 

sportive, devenind celebră participarea pe acest 

model a singurei femei pilot din istoria casei 

Mercedes-Benz, suedeza Ewy Rosqvist-von 

Korff, care alături de Ursula Wirth a câştigat în 

1962 Gran Premio de Tourisme, o cursă extrem 

de dificilă, desfaşurată în Argentina, timp de 11 

zile. Atât această competiţie cât şi cele care au 

urmat au adus faimă modelului, mai ales pentru 

că participarea automobilelor clasa de lux în 

raliuri era extrem de rar întâlnită. 

David Hasselhoff conducând un Mercedes 250 în “Knight rider” (1982-1986)

25. Lincoln Continental, 1947 

stare tehnică bună, rulează pe șosea 


5500 × 2000 × 1600 mm, 1876 kg 

serie șasiu H145870 

motor V12, de 4784 cmc 

putere 125 CP cu un cuplu maxim de 298 Nm 

cutie de viteze automată, cu 3 trepte și 

overdrive 


Lincoln Continental este un automobil produs 

de divizia Lincoln a companiei Ford Motor din 

1939 până în 1948 şi, ulterior, din 1956 până în 

2002. În ciuda anumitor caracteristici similare 

cu cele ale modelelor Ford mai puţin scumpe, 

Lincoln Continental a demonstrat, de-a lungul 

lungii sale existenţe, stilul specific automobilelor 

de lux, aceasta fiind şi imaginea păstrată în 

memoria americanilor, întărită de evenimentul 

uciderii, în anul 1963, pe un astfel de model, a 

preşedintelui american John Fitzgerald Kennedy. 

Model de top al diviziei Lincoln, pe aproape 

toată durata de producţie, numele Continental a 

inspirat întotdeauna un anumit prestigiu liniei de 

producţie. 

Primul exemplar Lincoln Continental a fost proiectat 

ca automobil personal al lui Edsel Bryant 

Ford, deşi se crede că acesta plănuia punerea în 

producţie la scară mai largă a modelului în cazul 

în care ar fi înregistrat un succes. În anul 1938, 

Edsel Bryant Ford – pe atunci preşedintele companiei 

Ford – a comisionat un design personalizat 

stilistului Eugene T. "Bob" Gregorie, cu termenul 

limită de predare, martie 1939. Design-ul 

se pare că a fost schiţat în doar o oră de către 

Gregoire, acesta folosindu-se pentru noul model 

de planurile deja existentei Lincoln-Zephyr, 

căruia îi aduce anumite modificări, rezultând 

elegantul convertibil, cu o lungă capotă ce 

îmbrăca motorul V12, cu aripile din faţă alungite 

şi portbagajul scurt. Primul model Continental 

este deseori apreciat drept unul dintre cele mai 

spectaculoase modele de maşini din perioada 

anterioară celui de-al doilea război mondial. 

Succesul pe care automobilul l-a avut, în martie 

1939, printre prietenii lui Edsel Ford, l-a convins 

pe acesta să comizioneze alte 1000 de exemplare. 

În 1939, 1940 şi 1941, automobilele aveau 

aproximativ acelaşi design, cu uşoare modificări 

de la an la an. Pentru modelul anului 1942, uşor 

redus în lungime odată cu intrarea Statelor 

Unite în cel de-al doilea război mondial, designul 

prezenta aripi scurtate şi o grilă revizuită. Rezultatul 

a fost un boxier, oarecum mai robust 

în aspect, în trend cu tendinţele de design ale 

epocii respective. 

În urma atacului de la Pearl Harbor, producţia 

americană a modelului civil a fost suspendată, 

fiind reluată în 1945-1946. Divizia Ford Lincoln 

va continua producţia Continental pentru 

modelele anilor 1946, 1947, 1948. Asemenea 

celorlalte Lincoln de după război, maşinile 

Continental au primit un aspect reactualizat şi 

o grilă nouă, pentru un design mai proaspăt. În 

anul 1947 au fost adăugate elemente de decor 

din lemn de nuc. 

Rita Heyworth într-un Lincoln Continental în 

“The Lady from Shanghai” (Orson Welles, 1947) 

Lincoln Continental în “The Godfather” (Francis Ford Coppola, 1972)

26. Buick "Super 8" Coupe, 1941 

Cary Grant lângă Buick-ul său 


șosea 


5344 × 1943 × 1676 mm, 1700 kg 

serie șasiu C1570 

motor cu 8 cilindri în linie, de 4064 cmc 




Marcă a companiei General Motors, Buick 

este actualmente cea mai veche marcă 

automobilistică americană şi printre cele mai 

vechi automobile din lume. Între 1899 şi 1902 

au fost construite două prototipuri în Detroit, 

Michigan, de către Walter Lorenzo Marr. Încă se 

mai păstrează şi azi câteva documente ale prototipurilor 

din 1901 şi 1902. La jumătatea anului 

1904, un alt prototip a fost construit pentru o 

cursă de rezistenţă care l-a convins pe James H. 

Whiting să autorizeze producţia primelor modele 

oferite publicului. Designul acestui prototip a 

constituit principala bază a modelului B. 

Primul Buick realizat pentru a fi vândut, modelul 

B 1904, a fost construit la Flint, Michigan, în 

37 de exemplare. Niciunul nu s-a păstrat până 

astăzi. Trenul de putere şi arhitectura şasiului 

introduse pe modelul B au continuat să fie folosite 

până în 1909 la modelul F. Succesul iniţial 

al automobilului Buick a fost asigurat într-o 

oarecare măsură de motorul cu supape în cap, 

brevetat de Eugene Richard. 

În anii ’30, automobilele Buick au fost extrem de 

apreciate de familia regală britanică, în special 

de Eduard VIII. Acesta a importat şi folosit un 

McLaughlin-Buick canadian, un brand de top în 

Canada pentru GM. Şi George VI a folosit unul 

pentru o cursă regală în Canada, în 1939. În anul 

1941, Buick a avut cel mai bun an de dinainte de 

război, cu o producţie de 374 000 exemplare, 

cel mai vândut model fiind Buick Super Coupe. 

Buick Super este un automobil produs între 1940 

şi 1958, construit pe şasiul lui Buick Roadmaster. 

Formula de bază pentru seria Super, 

între anii 1940 şi 1952, a fost aceea de a cupla 

compartimentul mai lung al motorului seriei 

Roadmaster cu motorul mai mic al seriei Special 

40, de 8 cilindri. Această modificare a dus la 

o combinaţie economică a compartimentului 

voluminos destinat pasagerilor şi la un consum 

de combustibil relativ bun. Noul Super se putea 

lăuda cu un ampatament de 3073 mm. Iniţial 

au fost oferite patru tipuri diferite de caroserii: 2 

uşi coupe, 2 uşi convertible, 4 uşi sedan şi 4 uşi 

convertible. Către jumătatea anului 1940, celor 

patru versiuni li s-a adăugat şi versiunea 4 uşi 

Estate Wagon, gândită exclusiv pentru Super. 

Interioarele erau în pânză Bedford (cafeniu sau 

gri). Motorul era acelaşi 4063 cm3, adică 4,1 litri 

şi 107 CP, Fireball I8, utilizat şi pe seria Special, 

cu diferenţa că acesta a fost echipat cu un filtru 

de ulei. 

Pentru modelul anului 1941, schimbările de 

styling au fost modeste, însă cele legate de 

motorizare, au adus noutăţi majore. Raportul de 

compresie a fost ridicat de la 6.15:1 la 7.0:1, pistoanele 

turbionare au avut un nou design. Noua 

motorizare oferea 125 CP. Toate automobilele au 

fost prevăzute cu o gamă de rapoarte de punte 

şi cu o combinaţie de două tonuri de culoare. 

O nouă caracteristică a modelului anului 1941 a 

fost capota care se putea deschide din ambele 

părţi.

31. AC Cobra Shelby, remake 2010 

nouă, rulează pe șosea 

viteză maximă constructivă > 250 km/h 

3848 × 1549 × 1245 mm, 1050 kg 

serie șasiu F5R1006851RD 

motor V8 aspirat Ford Boss 302, amplasat 

longitudinal, carburator 4 corpuri Holley 

750, aprindere electronică 

capacitate cilindrică de 4960 cmc 

putere 345 CP cu un cuplu de 461 Nm 

cutie de viteze în 5 trepte, Ford Racing 

diferențial autoblocant Ford Tru-Trac 


Combinând puterea motorului V8 a constructorului 

Ford cu nobleţea şasiului sportiv al casei 

britanice AC, Cobra a fost primul hibrid angloamerican 

de mare succes. Întregul proiect a 

fost susţinut de legendarul Carroll Shelby, care 

a rafinat automobilul cu fonduri de la Ford. 

Cunoscută în America de Nord şi sub numele de 

Shelby Cobra, AC Cobra este aşadar un automobil 

sportiv anglo-american, ideat şi construit în 

anii ’60 ai secolului trecut. 

Primul Cobra şi-a făcut debutul la Salonul Auto 

de la New York, în aprilie 1962, iar producţia şi-a 

găsit încet, dar sigur, propria stradă. La doar o 

lună după Salonul Auto de la New York, Shelby 

a deschis primul shop la Venice, în California, 

în scopul iniţierii producţiei modelului Cobra 

Roadster, cel mai rapid automobil la vremea 

respectivă, capabil de a atinge 0-96,5 km/h 

în doar 3,6 secunde. Următorii doi ani au fost 

folosiţi în dezvoltarea constantă a automobilului, 

din dorinţa puternică de a oferi un Shelby Cobra 

capabil să învingă automobilele Ferrari pe pistele 

de curse. După victoria Cobrei de la LeMans, în 

iunie 1964, Carroll Shelby a lansat, în noiembrie, 

prototipul Cobra 427, dotat cu un sistem de 

motorizare Ford, un Side Oiler de 7 litri, ce oferea 

nu mai puţin de 262,3 km/h, cu 485 CP. Acest 

model Cobra era atât de puternic, încât deseori 

s-a crezut că a reprezentat motivul ce a stat la 

baza introducerii limitei de viteză în UK. 

Astăzi Cobra 427 este unul dintre automobilele 

cele mai căutate şi replicate din lume. Se spune 

că ar exista mai multe replici decât modele originale. 

Unele dintre replici sunt realizate în cele 

mai minuţioase detalii şi, de cele mai multe ori, 

mai performante decât cele autentice, beneficiind 

de tehnologii moderne. 

Steve McQueen alături de Caroll Shelby lângă AC Cobra Shelby personal 

AC Cobra Shelby în drag race

32. Cadillac De Ville convertible, 

"El Dorado", 1964 

Tom Waits în Cadillacul De Ville Convertible personal Cadillac Convertible în “Miami Vice” ( 1984-1989) 

parțial restaurată, stare excelentă, rulează pe 

șosea 


5715 × 2029 × 1427 mm, 2200 kg 

serie șasiu 64F059932 

motor V8 de 7030 cmc 

putere 335 CP 

cutie de viteze automată cu 4 rapoarte 


Coupé De Ville este un automobil de lux, produs 

de Cadillac din 1959 până în 1993, pe platforma C 

a companiei General Motors. Termenii „Coupé De 

Ville” indică tipul de caroserie („coupé” derivă 

de la cuvântul francez „couper”, care înseamnă 

„a tăia”; „ville”, un alt cuvânt francez, înseamnă 

„oraş”) ce se caracterizează prin faptul că este, 

într-un anumit fel, tăiată, mai exact există un 

element de despărţire între compartimentul 

pasagerilor şi cel al şoferului. 

Primul Cadillac Coupé De Ville a fost un prototip 

prezentat oficial în 1949, construit pe 

şasiul modelului Sixty Special, cu o priză de aer 

cromată, instalată pe caroserie, aproape de 

roţile anterioare şi cu un parbriz dintr-o singură 

piesă. Interiorul, inclusiv plafonul automobilului, 

era din piele. Acest prototip a fost utilizat până în 

1957 de preşedintele companiei General Motors, 

Charles Wilson, şi până în 1976 de către alţi 

angajaţi de top ai grupului automobilistic. 

După o primă serie de producţie (1959-1960), în 

care De Ville a devenit un model de sine stătător, 

cea de-a doua serie (1961-1964) este obiectul 

unui fundamental restyling, începând cu anul 

1961, devenind unul dintre cele mai populare 

modele ale companiei, cu peste 20.000 de exemplare 

vândute anual. În timp, Coupé De Ville a 

devenit mai mare şi mai puternică . Motorizarea 

şi celelalte părţi au fost permanent reactualizate, 

în conformitate cu cerinţele pieţei. Coupé 

De Ville este cunoscut şi prin faptul că a fost 

folosit de foarte mulţi membri ai mafiei, datorită 

aspectului său intimidant şi a faptului că era 

mult mai rapid decât versiunea în patru uşi. 

Modelul anului 1964, din seria Coupé De Ville, 

prezintă un motor V8 ce oferă 340 CP, 8 cilindri. 

Şasiul prezintă un hardtop cu două uşi, cu 

scaune din piele opţional. Chiar dacă destul 

de fină, în anul 1964, a fost introdusă o bară 

laterală, cromată, care accentua şi mai mult 

lungimea autoturismului. Grila frontală era 

traversată de o bară ce relua culoarea caroseriei, 

iar în interior, Cadillac a introdus reglarea 

automată a temperaturii şi un sistem de reglare 

automată a luminilor.

37. Mercedes 280SL, "Pagoda", 1970 


viteză maximă constructivă 195km/h 

4285 × 1760 × 1305 mm, 1300 kg 


motor cu 6 cilindri în linie, cu injecție 

capacitate cilindrică 2800 cmc 

putere 170 CP 


dispune atît de soft-top cât și de hard-top 


În anii ’60, inginerii Daimler-Benz au dezvoltat 

un succesor al popularului 300SL Gullwing, o 

legendă chiar şi astăzi. Noul design SL (W113) se 

baza pe caracteristici precum: contemporaneitate, 

luminozitate, confort şi spaţialitate. Primul 

exemplar a fost prezentat la Salonul Auto de la 

Geneva, în 1963, reprezentând noua generaţie 

(cea de-a doua) de maşini sportive marca 

Mercedes. Aceasta a devenit populară cu numele 

„Pagoda”, datorită arcului concav de pe capotă 

- o notă de avangardism. 

După primele două modele SL (230 şi 250), în 

noiembrie 1967, este lansat ultimul SL – 280SL 

- care folosea un bloc M130, un model pe care 

colecţionarii şi cunoscătorii îl consideră ca fiind 

cel mai reuşit din seria celor trei. Cu trei versiuni 

flexibile de plafon – soft top, hard top detaşabil 

sau opţiunea celor două împreună – 280 SL 

a fost construit din 1968 până în 1971, cu un 

total de 23.885 exemplare produse. Asemenea 

modelelor anterioare, 280 SL prezintă o 

caroserie sportivă bine proporţionată, cu două 

scaune confortabile şi un motor de 6 cilindri cu 

injecţie şi cu un sistem de transmisie automată. 

Mercedes 280SL poate atinge viteza maximă 

de 194,7 km/h şi ajunge de la 0 la 96,5 km/h în 

doar 9,3 secunde. 

Mercedesul 280SL primit de Priscilla Presley de la Elvis Presley 

John Travolta în Mercedesul 280SL personal

38. Cadillac Sedan De Ville, 1962 

Roger Moore schimbând mașinile în "Sfântul" (1962 - 1969) 

parțial restaurată, stare excelentă, rulează 

pe șosea 


5639 × 2030 × 1370 mm, 2085 kg 

serie șasiu 62L132262 

motor V8 de 6380 cmc, cu carburator 4 BBL 

Carter AFB 

putere 325 CP cu un cuplu de 600Nm 

cutie de viteze Hydramatic 4, automată cu 

4 trepte 


Cadillac este o marcă de maşini de lux a cărui 

nume a fost inspirat de persoana exploratorului 

francez Antoine Laumet de la Mothe, Sieur de 

Cadillac, cel care a fondat, în anul 1701, oraşul 

Detroit. 

Debutul seriei Sedan de Ville în anul 1956 a adus 

în prim-plan un automobil full-size de lux, a 

cărui producţie a continuat până în 1994. Din 

1994 până în 2005, modelul s-a numit simplu 

„De Ville”, iar din 2005 automobilul a fost înlocuit 

de Cadillac DTS (DeVille Touring Sedan). Sintagma 

„De Ville” derivă din franceză şi semnifică 

literalmente „a oraşului”. „Sedan”, în schimb, 

înseamnă „berlină” în limba engleză. 

După ce în 1949 constructorul american introdusese 

în cadrul gamei oferită de Seria 62, 

amenajarea seriei Coupe de Ville, în 1956 îşi 

face intrarea pe scena berlinelor noul Cadillac 

Sedan de Ville, primul Cadillac hard-top în patru 

uşi de serie. Similar gamei Coupe de Ville, noua 

amenajare Sedan de Ville era accesorizată cu un 

echipament mult mai luxos spre deosebire de 

Seria 62 standard. Cu peste 40.000 de exemplare 

produse, vânzările Sedan de Ville, în primul 

an de producţie (1956), au depăşit cu mult pe 

cele ale Seriei 62 berlină. Datorită succesului lor 

comercial înregistrat în 1959, atât Coupe de Ville 

cât şi Sedan de Ville au trecut de la amenajări în 

cadrul Seriei 62 la modele de sine stătătoare. 

Vizual, Cadillac Sedan de Ville prezenta atuuri 

precum: enorme aripi ascuţite, faruri 

posterioare dublate şi în formă de proiectil, 

două specifice configuraţii ale plafonului şi 

pilonilor, design-ul luxos al părţii frontale, 

decoraţiile cromate ale portbagajului. La nivelul 

motorizării, gama Sedan de Ville se lăuda 

cu un motor V8 cu distribuţie OHV de 6,4 L şi 

325 CP. Asamblat la Detroit, pe platforma C a 

producătorului General Motors şi proiectat de 

Bill Mitchell, automobilul prezenta motorul 

montat în partea anterioară şi tracţiune pe 

spate. 

Punctul principal însă al modelului Sedan de 

Ville era dinamica maşinii, disponibilă în trei 

caroserii diferite, hard-top în două uşi sau patru 

uşi, cea din urmă fiind oferită în două versiuni: 

cu patru sau şase geamuri laterale. Era 

prevăzut un unic tip de transmisie - automată 

hidramat cu 4 trepte. 

În anul 1961, gama Sedan de Ville a făcut obiectul 

unui restyling ce a caracterizat-o până 

în 1964. Aşadar, cu un concept nou, Cadillac 

lansa atunci un model a cărui parte frontală 

se înclina spre înapoi, către bara din faţă şi 

între farurile duble. Totodată au fost revizuiţi 

şi pilonii anteriori, care de această dată erau 

înclinaţi înainte, farurile posterioare al căror 

design domina prin forma unghiulară. Noul 

model era disponibil în şase caroserii: coupé 

în două uşi, hard-top în două uşi, hard-top 

în patru uşi - disponibilă la rândul ei cu patru 

sau şase ferestre laterale, un motor montat în 

partea anterioară a maşinii, în două versiuni 

– 6,4 L şi 7 L – ambele V8, cu distribuţie 

OHV, tracţiune pe spate şi transmisie în două 

versiuni diferite – hidramat în patru trepte şi 

turbo-hidramat TH-400 în trei trepte - ambele 

automate.

43. Mercedes 300 cabrio, 

"Adenauer", 1953 

Regele Paul al Greciei într-un Mercedes 300 



4950 × 1840 × 1640 mm, 1780 kg 


motor cu 6 cilindri în linie, de 2996cmc, cu 

carburator dublu Solex 

putere 113 CP 

cutie de viteze cu sincroane, în 4 trepte 


Mercedesul 300 al vestitului arhitect american Frank Lloyd Wright 

În cei 11 ani de producţie, automobilele Typ 300 

au reprezentat modelul de top al constructorului 

Mercedes-Benz în anii ’50, reuşind să seducă 

personalităţi relevante din lumea spectacolului, 

ale mediului antreprenorial sau cel politic. 

Celebru între aceste personalităţi a fost, fără 

niciun dubiu, cancelarul german Konrad Adenauer, 

care în timpul călătoriilor sale era mereu 

la bordul unei Typ 300 cu caroserie Landaulet, 

într-o asemenea măsură încât 300 W186 şi 

W189 au devenit cunoscute şi ca 300 Adenauer. 

Peşedintele Statelor Unite, John Fitzgerald Kennedy, 

împăratul Etiopiei, Hailé Selassié, precum 

şi înalţi pontifi, papa Ioan XXIII şi papa Pavel VI, 

au fost clienţi Mercedes-Benz datorită Typ 300. 

Typ 300 este un automobil de lux al casei germane 

Mercedes-Benz, produs în mai multe serii 

(W186, W189 şi W188) şi în mai multe versiuni 

între 1951 şi 1962. Lansat la Salonul de la Frankfurt 

împreună cu Typ 220, Typ 300 a fost prima 

Mercedes-Benz cu care constructorul a apărut 

pe piaţa imediat următoare războiului, îmbinând 

elementele a cel puţin două modele de dinainte 

de război, 320 W142 şi 500 Nürburg W08. 

Typ 300 a fost produsă în diferite versiuni de 

caroserie şi toate modelele erau echipate cu 

un motor de 3 litri, declinat însă în mai multe 

variante, care în anii care au urmat au cunoscut 

apogeul în versiunea legendarului 300SL „Aripi 

de pescăruş”. 

Prima dintre cele trei serii ale modelului Typ 300 

– W186 – a apărut pe scena automobilistică în 

noiembrie 1951, în două propuneri de caroserie 

– limousine şi cabriolet – cu 4 uşi şi 6 locuri. 

Lista de opţionale includea radio de maşină, 

un accesoriu rezervat exclusiv acestor maşini, 

radiotelefon şi huse din piele. Modelul prezintă 

un motor de 3 litri M186, de 115 CP, capabil de a 

ajunge la 160 km/h, cu o acceleraţie de la 0 la 

100 km/h în doar 18 secunde. 

Preţul de lansare al limousine-ei era de 19.900 

de mărci, o cifră astronomică pentru epoca 

respectivă, justificată de faptul că Typ 300 era 

construită utilizând şi tehnici artizanale. Cu 

toate acestea, între 1951 şi 1954, Typ 300 a fost 

vândută în 5246 exemplare, dintre care 4786 

erau limousine, cu doar 800 de exemplare 

cabrio.

44. MG B, 1971 

49. Skoda 1100 OHV, 1939 


șosea 


3886 × 1524 × 1219 mm, 993 kg 

serie șasiu GD2D11512G 

motor cu 4 cilindri în linie, de 1789cmc, 

cu carburator dublu SU HS4 

putere 94CP 

cutie de viteze manuală, în 4 trepte 


MG B este un automobil sportiv produs de casa 

automobilistică MG (din grupul British Motor 

Corporation, apoi British Leyland) între 

1962 şi 1980. Un model fundamental pentru 

constructorul britanic datorită faptului că era 

prima sportivă cu monococă, MG B prezenta o 

structură clasică – tracţiune pe spate şi motor 

longitudinal, suspensii pe spate, schimb de 

viteze mecanic, în patru trepte, cu overdrive pe 

cea de-a 4-a. 

În momentul debutului, era disponibilă o singură 

versiune (MK 1) spyder cu 2 locuri, motor de 4 

cilindri şi 94 CP. Din 1964, motorul devine mai 

puternic, ajungând la 95 CP. Scaunele erau din 

piele, roţile cu un design radial, linie clasică, 

portbagajul şi uşile din aluminiu. În 1965, caroseriei 

de tip spyder, numită MG B Roadster, i se 

alătură versiunea coupé 2+2 cu hayon (MK 2), 

comercializată sub numele MG B GT. Motorul era 

acelaşi ca şi în cazul versiunii decapotabile. 

În 1967, atât portbagajul, uşile, cât şi hayon-ul 

versiunii coupé, au început a fi realizate din tablă 

de oţel. Modificări au fost aduse şi finisajului 

interior: scaunele erau îmbrăcate în imitaţie de 

piele, iar elementele componente proveneau de 

la alte modele ale grupului BMC. Tot în acelaşi 

an, a fost îmbunătăţit sistemul de transmisie, 

prin sincronizatoare pe toate treptele de viteză. 

Greutatea automobilului s-a mărit de la 872 kg 

la 970 kg. În 1969, grupul BMC, din care făcea 

parte şi MG, a fost absorbit de British Leyland, 

devenind British Leyland Motor Corporation, 

continuând să producă o nouă serie (MK 3), începând 

cu anul 1974, atât Roadster cât şi coupé. 


șosea 


3950 × 1480 × 1520 mm, 900 kg 


motor cu 4 cilindri în linie, Overhead Valve 

capacitate cilindrică de 1089cmc 

putere 30CP 

cutie de viteze manuală, nesincronizată, cu 

3 trepte 

direcție cu cremalieră 


1100 OHV este unul dintre cele mai reuşite 

modele produse de firma ex-cehoslovacă Skoda 

în perioada dintre cele două războaie mondiale, 

mai exact în anii 1938-1939. Producţia a continuat 

şi pe perioada celui de-al doilea Război 

Mondial, însă cu o versiune militară, ulterior, 

până în 1946, caroseria suferind modificări 

majore. 

După ce în anul 1934, Skoda lansa prima versiune 

(906) a modelului Popular - acesteia 

urmându-i până în 1938, versiunile 907, 908 şi 

917 - în 1938, Skoda proiectează şi construieşte 

un nou motor, înlocuindu-l pe cel de 998 cmc 

(20 CP) şi supape laterale cu unul de 4 cilindri 

în linie, în patru timpi, o premieră pentru Skoda, 

dat fiind tipul OHV (abrevierea de la „Overhead 

Valve”, adică cu supape în cap). 

Noua motorizare creştea fiabilitatea modelului 

1100 OHV în comparaţie cu modelul Popular, 

reducând consumul de combustibil, în condiţiile 

unei capacităţi cilindrice, a puterii şi implicit 

a performanţelor mult mai mari. Noul motor 

oferea o capacitate cilindrică de 1089 cmc, 

dezvoltând 30 CP la 3600 rpm. Cutia de viteze 

cu trei trepte este nesincronizată, iar ca o 

particularitate, aceasta este plasată pe partea 

din spate, facând corp comun cu diferenţialul. 

Direcţia este cu cremalieră şi este uşor de 

acţionat, fapt care asigură o bună manevrabilitate 

automobilului. Automobilul prezintă 

suspensii independente pe ambele părţi, cea 

anterioară fiind echipată cu amortizoare. Sistemul 

de frânare este hidraulic, cu tamburi pe 

ambele punţi. 

Disponibilă în mai multe tipuri de caroserie - 

limuzină, cabrio-limuzină, cabriolet, roadster şi 

break - Skoda 1100 OHV cântăreşte 900 kg şi are 

3950 mm lungime, 1480 mm lăţime şi 1520 mm 

înălţime.

Jean Gabin într-un Ford Vedette 

în “Touchez pas au Grisbi”( Jacques Becker, 1954) 

50. Ford Vedette, 1953 


șosea 


4670 × 1730 × 1520 mm, 1125 kg 


motor V8 de 2158cmc 

putere 67CP cu un cuplu maxim de 122 Nm 


56. BMW 760Li, 2005 - fosta Mașină 

oficială a Regelui Mihai I de România 

stare excelentă 


5169 × 1902 × 1492 mm, 2255 kg 

serie șasiu WBAHN01010DK90306 

motor V12 de 5972cmc 

putere 439 CP și un cuplu de 600 Nm cutie de 

viteze automată, în 6 trepte 



Regele Mihai I la volanul BMW 760 Li 

Brigitte Bardot, la Nisa, lângă Fordul Vedette 

Vedette este un automobil de nivel înalt, produs 

din 1948 până în 1954 de casa automobilistică 

franco-americană Ford SAF. În momentul debutului, 

la Salonul Auto de la Paris din octombrie 

1948, Ford Vedette prezenta, din punct de 

vedere estetic, liniile de design în vogă în anii 

’40: caroserie în două volume, forme rotunjite, 

partea frontală cu aspect de masivitate, faruri 

rotunde de dimensiuni generoase, parbriz din 

două piese. 

Anul 1952 a adus cu sine debutul unui nou model 

Vedette, cu totul inedit: pentru reactualizarea 

imaginii automobilului, la Salonul de la Paris a 

fost prezentată o nouă Vedette având caroseria 

în trei volume, substituind-o pe cea precedentă, 

de două volume. În plus, faţă de compartimentul 

posterior pentru bagaje, necorelat cu restul 

caroseriei, noua Vedette propunea şi o nouă 

fereastră, de dimensiuni mai mari, pentru partea 

din spate, cu scopul de a îmbunătăţi vizibilitatea. 

Partea frontală nu este nici ea lipsită de noutăţi: 

parbriz dintr-o singură piesă, mai actual şi în 

trend cu momentul respectiv. Grila abandonează 

soluţia bazată pe o singură bară cu „dinţi” 

cromaţi, în favoarea soluţiei cu două bare 

însoţite de faruri de ceaţă. Per ansamblu, corpul 

automobilului s-a alungit cu 17 cm, respectiv 4,5 

m faţă de prima Vedette. În interior, compartimentul 

a fost uşor revizuit la panoul de bord, iar 

tapiseria a fost complet schimbată. Din punct 

de vedere mecanic, noua Vedette prezenta 

noi frâne pe faţă. Lehideaux – preşedintele 

companiei Ford France – a crezut atât de mult 

în fiabilitatea autoturismului încât a oferit o 

garanţie mecanică pentru 50.000 km, o mişcare 

comercială la care concurenţa nu se gândise 

vreodată. 

Deşi a fost gândit ca un automobil de familie, 

Ford Vedette a avut şi participări sportive. De 

exemplu, în iulie 1952, o Vedette cu caroserie 

aerodinamică din aluminiu şi o greutate redusă 

la 850 Kg, a stabilit două recorduri pe pista de la 

Monthléry. 

La scurt timp după debutul oficial în 2002 al 

modelului revizuit BMW 745i, un V8 cu o capacitate 

de 329 CP, cea de-a patra generaţie BMW 

lansa noul model al anului 2003, unul dintre 

cele mai somptuoase BMW ale seriei 7, cu o 

motorizare în nu mai puţin de 12 cilindri. Dotat 

cu toate progresele tehnice de până atunci ale 

casei constructoare, motorul V12 de 6 litri era 

capabil să dezvolte 439 CP. Disponibil în două 

versiuni – 760 Li, cu ampatament lung şi 760i, 

un sedan cu lungime standard – noul model 

beneficia de o transmisie automată în 6 trepte. 

Liniile de design exterior sunt practic identice cu 

cele ale modelului 745, un automobil extrem de 

apreciat pe piaţă pentru prospeţimea stylingului. 

Elementele de design urmează tradiţia 

BMW, incluzând grila frontală, celebra deja grilă 

din două piese separate, însemnul mărcii BMW, 

cele patru lumini frontale şi nodul de pe pilastrul 

C. Note evidente de styling pentru versiunea 

760Li includ uşile posterioare extra-largi, benzi 

cromate pe plafon şi inserţii cromate pe barele 

de protecţie. 

Construit pe un ampatament de 312,9 cm, 

versiunea 760Li se întinde pe o lungime totală 

de 516,9 cm versus cei 451,4 cm şi 502,9 cm 

specifici versiunii 760i. 

Ca şi modelul 745 propulsat de V8, 760 ţintea 

pentru un automobil cu disponibilitate de 5 locuri. 

Datorită lungimii mai mari a versiunii 760Li, 

ocupanţii din spate se bucurau de 14 cm în plus 

în spaţiul destinat acomodării picioarelor, iar 

deschiderea uşilor din spate era mult mai largă, 

facilitând atât intrarea, cât şi ieşirea. 

Aflat până în acest an în posesia Majestăţii Sale, 

Regele Mihai, automobilul BMW 760Li oferă 

toate sistemele de siguranţă şi confort, inclusiv 

sistem de navigaţie, televizor, frigider. Extrem 

de apreciată de Majestatea Sa, aprecieri ce vin şi 

din perspectiva unui conducător auto cu o vastă 

experienţă, limuzina oficială a fost folosită pentru 

mai multe călătorii în ţară şi în străinătate. 

Actualmente, familia regală este în posesia unei 

noi limuzine, BMW 730d, a cărei ceremonie de 

predare a avut loc la Palatul Elisabeta, în mai 

2012. 

Regele Mihai I la volanul BMW 760 Li

57. Monopost Formula 1 Ferrari F399, 

condus de Michael Schumacher în 

sezonul 1999 

Echipa Ferrari, câștigătoare titlului mondial la constructori în cadrul 

Campionatului Mondial de Formula 1, 1999 

stare excelentă, nu rulează pe șosea 

4390 × 1800 × 970 mm, 606 kg 


șasiu din fibre de carbon și materiale compozite 

de tip fagure, suspensii independente, bara stabilizatoare 

cu tiranți, injecție controlată electronic 

Magneti Marelli 

cutie de viteze secvențială cu 7 trepte, amplasată 

longitudinal 


Michael Schumacher celebrând pe pistă victoria de la Monte Carlo, 1999 

Ferrari F399 este monopostul cu care casa 

Ferrari a concurat la mondialele din 1999. 

Automobilul pilotat atunci de Michael Schumacher 

(înlocuit de Mika Salo după accidentul de 

la Silverstone) şi Eddie Irvine a adus casei din 

Maranello titlul mondial la constructori, după 

o aşteptare care dura din anul 1983. F399 este 

primul automobil proiectat exclusiv de Rory 

Byrne şi se prezenta ca o evoluţie a precedentului 

Ferrari F300 de la care a păstrat botul 

înălţat, aripa posterioară în formă de V, suspensiile 

anterioare cu bare de torsiune orizontale 

şi sistemul de evacuare al motorului. Modificări 

au fost operate la nivelul cabinei pilotului, prin 

deplasarea poziţiei acestuia către înapoi, a fost 

schimbată priza de aer a motorului şi revizuit 

sistemul de distribuţie a greutăţilor. Însă cele 

mai importante schimbări au fost realizate la 

nivelul aerodinamicii automobilului, mult mai 

îngrijită de această dată, faţă de F300, mai ales 

pe cele două laturi, caracterizate de o formă 

mai rotunjită şi gândite în aşa fel încât să poată 

obţine un bun grad de eliminare termică. 

Exemplarul de faţă este construit pe un șasiu 

de carbon și materiale compozite, având o 

lungime totală de 4,38m și înălțime de numai 

96cm. Greutatea sa totală în timpul cursei nu 

depășea 600kg, incluzând pilotul și combustibilul. 

Monopostul dispune de toate elementele de 

suspensie, având roți independente cu bare stabilizatoare 

activate de tiranți, sistem de frânare 

de asemenea independent pe fiecare roată, cu 

discuri de carbon și de un sistem de propulsie 

controlat de o cutie de viteze secvențială cu 7 

trepte, amplasată longitudinal. 

Michael Schumacher și Eddie Irvine, 

celebrând dubla de la Monte Carlo, 1999

58. Ferrari 599 GTB Fiorano, 

Edizione Speciale carbon kit, 2009 

stare excelentă 


4665 × 1962 × 1336 mm, 1688 kg 

serie șasiu ZFFFD60B000156975 

motor V12 F140C, cu o capacitate de 5999 cmc 

putere 620 CP cu un cuplu de 608 Nm 

sistem de control al tracțiunii F1 Trac 

cutie de viteze secvențială, cu 6 trepte, Ferrari 

F1 Superfast 


Michael Schumacher alături de Ferrari-ul 599 GTB personal 

Paul Newman și Jean Todt testând Ferrari 599 GTB 

Ferrari 599 GTB Fiorano este un automobil coupé, 

lansat în 2006 la Salonul Auto de la Geneva, 

fiind produs de Ferrari, începând cu anul 2007. 

Modelul integrează cele mai noi conţinuturi în 

materie de tehnologie, aplicate vreodată de 

Ferrari, unui automobil de 2 locuri, cu motor 

anterior-central, ce reprezintă ultimele inovaţii 

în termeni de sportivitate, emoţie la volan şi design. 

599 reprezintă capacitatea cilindrică a automobilului, 

GTB este acronimul cuvintelor Gran 

Turismo Berlinetta, iar Fiorano indică localitatea 

unde se află pista de probă a casei Ferrari, căreia 

constructorul i-a dedicat modelul. 

Ideat în colaborare cu binecunoscuta companie 

italiană, producătoare de caroserii, Pininfarina, 

Ferrari 599 GTB Fiorano este considerat 

succesorul lui 575M Maranello. În dezvoltarea 

design-ului, Ferrari a urmărit crearea unei 

forme noi, dar în acelaşi timp recognoscibilă ca 

specifică casei Ferrari. Design-ul automobilului 

a fost construit în jurul liniilor înclinate înainte, 

ce oferă un accentuat dinamism vederii părţii 

laterale. Suprafeţele sunt mult „sculptate”, pentru 

obţinerea efectului musculat. Linia scobită 

descendentă a părţii laterale este inspirată din 

formele sinuoase ale automobilelor de Formula 

1. Aşadar, caracteristica cea mai relevantă a 

acestui model este impostarea sculpturală a 

design-ului, rezultând o formă extrem de vie, 

dinamică şi în acelaşi timp elegantă. Pentru 

interior s-a încercat găsirea unui echilibru între 

sportivitate şi senzaţia de căldură, unde pielea 

este protagonista zonei ocupată de pasageri. 

Ferrari 599 GTB Fiorano este dotat cu un motor 

V12, cu 5999 cm3 ce oferă 620 CP. Rezultatul 

per ansamblu al acestui sistem de motorizare 

este dominat de o emoţie absolută în timpul 

conducerii automobilului, datorată facilităţii cu 

care se ating prestaţii de maximă calitate şi a 

sonorităţii. Cele 8400 de rotaţii/minut – cu 900 

de rotaţii/minut mai mult decât 575M Maranello 

– reprezintă cel mai înalt nivel ce se poate 

atinge cu această motorizare, devenind expresie 

a maximei sportivităţi şi a sentimentului de 

plăcere în timpul condusului. 

Punctul de forţă al tuturor automobilelor Ferrari 

îl reprezintă schimbarea vitezelor de tip F1, ce 

în cazul modelului 599 GTB Fiorano evoluează, 

introducând schimbarea rapidă F1-SuperFast.

3 Steagul României cu autografele NaŢionalei României la Campionatul 

European din Anglia 1996 

75,5 × 140 cm 

Preț de pornire: € 100 

Steagul României cu autografele echipei naţionale de fotbal a României participante la 

Camiponatul European de Fotbal din Anglia, 1996. Steagul conține lotul de jucători din 

meciul România - Israel din 7 iunie 1995, din preliminariile Campionatului European, meci 

încheiat cu victoria românilor cu 2-1 si poartă semnăturile jucătorilor (Stelea, Balint, Lupescu, 

Petrescu, Prodan, Belodedici, Selimeș, Dumitriu, Munteanu, Lăcătuș, Dumitrescu, 

Chiriță, Răducioiu, Hagi, Vlădoiu, Lupu și Panduru) și a selecționerului Anghel Iordănescu, 

și este datat 4 iunie 1995, data conferinței de presă premergătoare meciului. 

4 Tricou, cu autograf, aparţinând lui Cristian Chivu, 

fundaș al echipei Internazionale Milano 


Cristi Chivu a debutat în 1997 la echipa CSM Reșița, antrenor fiindu-i chiar tatăl său. Din 

1999 este selecționat la echipa națională a României, fiind și căpitanul acestei în 50 de 

meciuri. Tot în 1999 Cristi Chivu își face debutul pe scena internațională a fotbalului, fiind 

transferat la clubul Ajax Amsterdam. După patru ani la Ajax și încă patru la AS Roma, Cristi 

ajunge la Inter Milano, alături de care a reușit cea mai impresionantă realizare a carierei 

sale, un triplu istoric, obținând titlul de campion și Cupa Italiei, precum și trofeul Ligii 

Campionilor în 2010. 

5 Fanion pentru Campionatul European din FranŢa, 12-27 iunie 1984, cu 

autografele jucătorilor primei echipe naŢionale a României participante 

la un campionat European de Fotbal 


România a participat pentru prima data la un campionat european în 1984, în Franța. 

Echipa era cvasi-necunoscută, singura apariție notabilă de până atunci fiind învingerea 

Italiei si Cehoslovaciei în preliminarii. Cu toate că nu a trecut de faza grupelor, mulți dintre 

jucătorii de atunci, Lăcătuș și foarte tânărul Hagi, urmau să devină faimoasa ”generație de 

aur” a fotbalului românesc. Fanionul cu mascota Campionatului, cocoșul Peno, a devenit 

un simbol al mândriei naționale și colecționat și afișat de suporterii vremii. Exemplarul 

prezentat poartă autografele întregului lot care a participat la Euro 84, fiind o raritate 

chiar și pentru colecționari. 

3 

4 

16 Combinezon cu autograf, aparţinând pilotului de curse Constantin (Titi) Aur 

măsura 48 


Costumul a fost purtat de pilot în cursele Campionatului Naţional de Raliuri al României din 

2006, pe care l-a şi câştigat, adjudecându-și cel de-al optulea titlu de campion național 

de raliuri din carieră. Cariera lui Titi Aur a început ca pilot de teste al Uzinelor Dacia Pitești, 

debutul său competițional fiind în 1986 pe o mașină Dacia 1300. În 1995 câștigă primul 

său titlu național, dintr-o lugă serie ce s-a întins pe mai bine de 10 ani. Titi Aur, care s-a 

retras din sfera competițională în 2011, a fost cel mai longeviv pilot de curse român și, 

totodată, primul pilot român care a participat la cursele de WRC. 

17 Ghete de box, cu autograf, aparŢinând lui Mihai Leu 


Ghete de box au fost purtate de Mihai Leu în meciul în care a câştigat Titlul Intercontinental 

al Germaniei, în 1993. Acest titlu este primul din seria de performanțe în boxul profesionist 

ale lui Mihai Leu, serie ce a culminat în 1997 cu titlul de campion mondial. Mihai 

Leu fusese deja campion mondial la juniori, încă din anul 1987, iar activitatea sa în liga 

de amatori prevestea cariera strălucită, Mihai Leu câștigând 190 din cele 200 de meciuri 

purtate sub steagul României. 

21 Afiș Nadia Comăneci cu autograf, din 4 august 1984, 

în timpul Jocurilor Olimpice de Vară de la Los Angeles 


Echipa României de Gimnastică a devenit un simbol al Republicii Socialiste România după 

succesele reputate în perioada 1976-1980, în special de evoluția Nadiei Comăneci. 

Activitatea Nadiei, după întoarcerea de la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde 

obținuse primul zece din istoria gimnasticii, era permanent monitorizată. Prezentul afiș 

este un autentic material de propagandă a imaginii României, oferit spectatorilor în timpul 

Jocurilor Olimpice de Vară de la Los Angeles, 28 iulie - 12 august 1984. Nadia a participat 

la această olimpiadă ca membră a delegației lotului de gimnastică, una din cele 2 ieșiri 

în străinătate care i-au fost permise de regimul comunist. 1984 a fost și anul retragerii 

oficiale din sfera competițională a Nadiei, eveniment de talie internațională organizat la 

București, cu participarea președintelui Comitetului Olimpic Internațional. 

16 

17 

22 

9 Minge de handbal, aparŢinând lui Ștefan Birtalan, primită în 1971 


22 Fotografie, cu autograf, înfăŢișându-l pe Ion Țiriac, datând din 1971 


Mingea a fost primită de Ștefan Birtalan ca trofeu de goalgetter al celui de-al 4-lea 

Campionat Mondial Universitar, Cehoslovacia, 1971. Trei ani mai târziu Ștefan Birtalan 

urma să stabilească recordul numărului de goluri al disciplinei handbal masculin, marcând 

43 de goluri într-un singur meci în timpul Campionatului Mondial de Handbal din Germania, 

1974. Tot în 1974 a obținut primul din cele 3 titluri de cel mai bun handbalist din lume. 

11 

Cupa Davis este o întrecere între echipele naționale de tenis, începută în 1900 ca o 

competiție anglo-americană. În 1971 meciurile dintre echipele României si Germaniei 

Federale au fost găzduite la București. Fotografia, cu autograful lui Ion Țiriac, este făcută la 

sfârșitul partidei Ion Ţiriac - Christian Kuhnke (6-2; 3-6; 6-2; 7-5). 

10 TorŢă olimpică din timpul Olimpiadei din 1972 


9 

23 Fotografii de epocă, înfăŢișând membrii familiei regale a României 

practicând diverse sporturi 


Torţă olimpică folosită la trecerea flăcării olimpice pe teritoriul României, în deschiderea 

Jocurilor Olimpice de la Munchen, 1972. Olimpiada a marcat, pentru Germania, primul 

eveniment sportiv de anvergură dupa Olimpiada nazistă din 1936 și, totodată, un nou 

scandal de antisemitism, datorat răpirii și uciderii a 11 atleți israelieni de către gruparea 

palestiniană ”Black September”. Pentru România, Jocurile Olimpice de la Munchen au 

însemnat noi medalii de aur pentru Ivan Patzaichin (caiac canoe), Gheorghe Berceanu și 

Nicolae Martinescu (lupte greco-romane). 

11 Trofeul de box al meciului ScoŢia - Romania, Glasgow, 1959 


15 Brevet de acordare a meritului sportiv maiorul Teofil Sidorovici, 

după Olimpiada de la Berlin din 1936, cu parafa lui Adolf Hitler 

29,5 × 21 cm 


Meritul sportiv a fost acordat Maiorului Teofil Sidorovici, conducătorul organizației ”Straja 

Țării”, fondată de Carol al II-lea în 1935. Suspectată a fi o mișcare paramilitară, menită să 

ofere o alternativă la ”Mișcarea Legionară” condusă de Cornel Zelea Codreanu, tot mai 

populară în rândul tinerilor români, ”Străjeria”, cum mai era denumită a fost reorganizată 

în 1938 în linie cu principiile noului Front al Renașterii Naționale, partid menit să 

înlocuiască proaspat-desființata scena politică românească. Acordarea de către regimul 

nazist a unui ordin sportiv conducătorului Străjeriei pare să confirme afinitatea mișcării cu 

Hitler Jugend, organizația tineretului fascist din Germania. 

15 

10 

Carol al II-lea a fost un mare amator al sporturilor, printre pasiunile sale numărându-se 

automobilismul, tenisul și sporturile de iarnă, menționate de nenumărate ori de rege în interviurile 

date, precum cel din 1920 acordat revistei ”Ecoul sportiv”. Fotografia prezentată 

îl surprinde pe rege după un meci de tenis în timpul vizitei din Anglia, în 1938, în timpul 

turneului diplomatic întrepins de Carol al II-lea pentru a încălzi relația cu Anglia și Franța, 

dar și cu Germania hitleristă, chiar înaintea începerii celui de-al Doilea Război Mondial. 

Urmând pasiunea tatălui său pentru sporturile de iarnă, dar probabil influențat și de 

principele Nicolae, regentul său în perioada 1927-1930, renumit pentru concursurile de ski 

organizate la Sinaia, principele Mihai a practicat la rîndul său ski. Fotografia îl surpinde pe 

Mihai, adolescent fiind, în timpul unui concurs de ski militar organizat la Sinaia în anii ”30. 

27 Patine, datând din ultimii ani ai secolului al XIX-lea 


Patinajul incepe să fie practicat în țara noastră din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 

Treptat, numărul celor ce aveau să practice acest sport pe gheața lacurilor din localitățile 

de baștină, dar mai puțin pe patinoare special amenajate, creștea vertiginos. De la divertisment, 

s-a trecut treptat la stabilirea unor reguli, ca în restul Europei iar la 17 februarie 

1874 membrii "Asociației de patinaj" din Cluj au participat la primul concurs public. 

28 Minge de fotbal, cu autografele echipei Steaua Bucureşti (1986) 

şi ale echipei naţionale (1994) 


Generația Steaua '86 și naționala României din anii '90 au reprezentat cele mai importante 

nume ale fobalului românesc în lume. Odată cu trecerea timpului, spectacolele 

oferite de acești jucători devin tot mai rare și mai emoționante. Iar un meci între cele 2 

generații este cu atât mai savuros. Mingea prezentată este mingea de joc a unui meci 

demonstrativ dintre acești adevărați monștri sacri ai fotbalului românesc. 

27 

28 

23 

21 

5

29 Mănuşi de kick-boxing, cu autograf, aparŢinând pugilistului IonuŢ Iftimoaie 


Ionuț Iftimoaie este faimos în lumea kick-boxing-ului pentru stilul său de a lupta, foarte 

spectaculos. În afara performanțelor sportive notabile, cu un titlu de campion național la 

activ, Ionuț Iftimoaie are numeroase participări la galele de kick-boxing din întreaga lume. 

Mănușile prezentate au fost foloste de Ionuț în cadrul Galei K1 de la Galați. 

33 Colecţie de autografe de la fotbalişti români, în perioada 1964- 1984 


Colecționarea autografelor de la jucători era, în perioada comunistă, singura amintire ce 

putea fi păstrată după un meci de fotbal. Suporterii se întreceau în a obține adevărate 

pagini de istorie a meciurilor, cât mai ordonate și mai complete. Colecția prezentată oferă 

un periplu prin fotbalul românesc, din 1964 și până în 1984. 

33 

45 Tricou aparţinând lui Ghiţă Mureşan, purtat în meciul Romanian All Stars 

organizat la Cluj în 1993 


Ghiță Mureșan este primul baschetbalist român care joacă în NBA, Liga Americană de 

Baschet. Născut în 1971, deține recordul de cel mai înal jucător de baschet din istoria NBA, 

măsurând 2,31m. A jucat pentru CFR Cluj, pentru echipa națională de baschet a României, 

iar din 1993 pentru Washington Bullets și apoi New Jersey Nets, retragându-se din sfera 

competițională în anul 2000. În 1993, chiar după primul sezon în NBA, Mureșan s-a întors 

la Cluj pentru un meci alături de foștii săi colegi de națională. Tricoul prezentat este cel 

purtat de Mureșan în timpul acestui meci. 

46 Minge cu autografele jucătorilor echipelor naŢionale de la Campionatul 

Mondial de Fotbal din 1994 ale României și Braziliei 


45 

46 

34 Fotografie cu echipa Dinamo în Gunzburg, 1974, cu autografele jucătorilor 


Dinamo este echipa campioană a RSR în 1974. Cu un lot din care făceau parte nume ca: 

Mircea Constantinescu, Florin Cheran, Augustin Deleanu, Vasile Dobrău, Gabriel Sandu, 

Alexandru Sătmăreanu, Cornel Dinu, Radu Nunweiller, Alexandru Custov, Dudu Georgescu, 

Mircea Lucescu și Toma Zamfir, Dinamo a avut și o intensă prezență internațională, precum 

cea de la Gunzburg din luna august 1974. 

35 Set 12 medalii și plachete ale sportului românesc, perioada interbelică 


Activitatea sportivă a cunoscut o puternică dezvoltare în primele decenii ale secolului XX, 

numeroase asociații sportive și federații fiind inființate pe măsură ce România se alinia la 

tendințele sportului. Pasiunea regelui Carol al II-lea, și apoi a lui Mihai I, pentru sport au 

făcut ca întrecerile sportive să capete un aer maiestuos și, totodată, o mare popularitate 

în rândul populației. Colecția de medalii și plachete ale diverselor discipline sportive arată 

interesul instituțiilor școlare, întreprinderilor și cluburilor în organizarea de activități sportive. 

34 

29 

Într-un top realizat de ziariștii de la The Guardian, meciul România-Brazilia a fost inclus 

într-un top 6 al meciurilor clasice care au fost programate să se joace, dar n-au mai avut 

loc. În 1994 mult râvnita finală dintre cele 2 mari echipe nu a mai avut loc, România fiind 

eliminată de Suedia în sferturi. Dar în 2005 fanii au putut vedea cum ar fi fost, iar rezultatul 

de 4-1 în favoarea României a confirmat valoarea celei ce a fost cea de-a 5-a echipă a 

lumii. Mingea prezentată, de colecție, poartă autografele jucătorilor acestui meci demonstrativ, 

printre care Hagi, Dan Petrescu, Răducioiu, Ilie Dumitrescu și Lupescu. 

47 Afiş "Steaua Bucureşti" (1989), cu autografele jucătorilor, 

înfăţisând echipa în Semifinalele Cupei Campionilor Europeni 


După ce s-au cucerit Cupa Campionilor şi Supercupa Europei, românii au sperat mereu 

că pot reveni oricînd printre fruntaşele Europei. Iar Steaua '89 si-a rasplatit fanii, în ciuda 

schimbării multor fotbalişti şi a antrenorilor care au ridicat deasupra capului trofeul suprem 

la Sevilla, cu inca o finală a campionilor. Afișul prezintă jucătorii lotului care a jucat în 

semifinalele Cupei Campionilor Europeni, printre care: Lung, D. Petrescu, Iovan, Bumbescu, 

Ungureanu, I. Dumitrescu, Hagi, T. Stoica, Rotariu, Piţurcă și Lăcătuş. 

51 Set 6 monede aniversare, Olimpiada de la Moscova 1980, în cutia originală 


51 

52 

53 

39 Pașaportul sportivei Gerda Grantz (scrimă), una din cele două sportive 

ce au reprezentat România la Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin, 1936 


La începutul secolului al XIX-lea, când apar primele încercări de organizare a activităţilor 

cu caracter sportiv în mediul şcolar, alături de gimnastică este impusă şi practicarea 

scrimei. După mai multe încercări nereuşite, în 1840, Gheorghe Asachi introduce la „Academia 

Mihăileană” din Iaşi ca materii obligatorii exerciţiile de gimnastică, înot şi scrimă. 

Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea numeroşi scrimeri români au participat cu 

succes la competiţii internaţionale, cei mai cunoscuţi fiind George Bibescu şi Horia C. A. 

Rossetti, care au repurtat victorii de prestigiu pe planşele din Franţa. A urmat câştigarea 

competiţiei de la Paris din 1910, realizată de Mihai Savu, şi multe altele. Federaţia Română 

de Scrimă” se constituie la 9 septembrie 1932, iar primul ei preşedinte a fost Dinu Cesianu. 

Lunga istorie a scrimei în România explică și largul interes al fetelor pentru scrimă, la doar 

12 ani de la prima prezență feminină la Olimpiadă la disciplina scrimă (1924). Documentul 

este o raritate atât din punct de vedere al istoriei sportului românesc, cât și al disciplinei 

scrimă. 

40 Manual de box, datând din 1925 


În anul 1909 la Bucureşti în Grădina Cişmigiu au fost organizate primele demonstraţii 

de box. Totuși, primul club de specialitate în această epocă de pionierat a pugilismului 

românesc a fost “Boxing Club”, fondat în martie 1920, iar în martie 1925 se înfiinţează 

“Federaţia profesională de box”. Manualul de box al lui Petre Alexandrescu și Bubulac 

Alexandru este prima prezentare unitară a disciplinei, trecând în revistă istoricul boxului, 

sportivii participanți la galele regionale și la primul campionat național din 1923 și, mai 

ales, tehnicile folosite de sportivi, atât de necesare creșterii interesului tinerilor pentru 

practicarea acestui sport.. 

41 Mănuşi cu autograf, aparţinând portarului Bogdan Stelea 


Bogdan Stelea este portarul naționalei României participante la Campionatele Mondiale 

din 1990, 1994 și 1998. Face parte din "generația de aur" a fotbalului românesc și este 

unul dintre cei mai longevivi fotbaliști români, jucând în teren pâna la vârsta de 42 de ani. 

41 

35 

Jocurile Olimpice de Vară de la Moscova marchează retragerea, în plină glorie, a Nadiei 

Comăneci din competițiile sportive. Deși ceremonia de retragere a avut loc în 1984, gimnasta 

româncă nu a mai participat la concursuri internaționale după Olimpiada de la Moscova. 

Mini-colecția de monede de 5, respectiv 10 ruble, aniversare, prezintă principalele 

atracții turistice ale URSS, prin prisma organizării Olimpiadei. Mândria națională a rușilor a 

fost cu atât mai mare cu cât Moscova a fost aleasă ca gazdă a Jocurilor Olimpice de Vară în 

defavoarea Los Angeles: Așa se explică și faptul că monedele au fost bătute cu 3 ani înainte 

de Olimpiadă, încă din 1977. 

52 Colecţie de 7 fotografii cu Ilie Năstase, surprinse în timpul meciurilor de 

tenis din anii '70, când a fost de 2 ori numărul 1 mondial, în 1972 și 1973 


Ilie Năstase este, fără îndoială, cel mai spectaculos tenisman român. A fost de 2 ori numarul 

1 mondial, în 1972 și 1973. Printre cele 57 de titluri la simplu, pe care Ilie Năstase le-a 

câștigat de-a lungul carierei sale, se numără și US Open în 1972, respectiv Roland Garros 

în 1973. La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon în 1973, Roland Garros în 1970 și US 

Open în 1975. A câștigat de asemenea de patru ori Turneul Campionilor în anii 1971, 1972, 

1973 și 1975. Pentru echipa de Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 

146 de meciuri de simplu și dublu, câștigând 109. Alături de Ion Țiriac a fost finalist al Cupei 

Davis de trei ori, în 1969, 1971 și 1972. Totuși, el a rămas în memoria publicului pentru 

stilul nonconformist adoptat în timpul meciurilor și pentru umorul de care dă întotdeuna 

dovadă pe teren. Colecția de fotografii surprinde momente unice din timpul meciurilor lui 

Ilie Năstase, surprinse de reporterii internaționali prezenți la meciurile echipei de tenis a 

României. 

53 Diplomă pentru locul I la sol, acordată de Federaţia Română de Gimnastică, 

în 1971, Nadiei Comăneci 


Activitatea competițională a Nadiei a început în 1969, la vârsta de 8 ani. În 1971, membră 

a echipei ”Flacăra”, deja se impusese în rândul gimnastelor românce, câștigând locul I 

în numeroase competiții, dovadă stând și diploma pentru locul I la sol obținută în cadrul 

Campionatului RSR pentru Copii. 

59 Set de 2 reviste, "Time" și ”Sports illustrated”, din 2 august 1976, 

înfăţişând-o pe Nadia Comăneci dupa obŢinerea primei note 10.00 din istoria 

gimnasticii sportive la Jocurile Olimpice de Vară de la Montreal, 

17 iulie - 1 august 1976i 


47 

Succesul răsunător al Nadiei Comăneci în 1976 nu a rămas neremarcat de către cele mai 

importante publicații din lume. La 15 ani, Nadia nu numai că a devenit prima gimnasta 

care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă (de șapte ori), dar a și câștigat trei medalii 

de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) 

și bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincția de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind 

cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu. În plan internațional, presă, fie ea de specialitate 

sau de interes general, i-a aparținut. 

59 

40 

39 

60 Album "Realizatorii... versuri pentru fruntaşii sportului românesc" 


Albumul, dedicat formatorilor sportului românesc din perioada interbelică, a fost editat la 

începutul anilor '30. Scris într-o manieră jovială, albumul este o veritabilă prezentare în 

versuri a principalelor sporturi ale vremii și a personalităților importante implicate. 

60

6 Dom Pérignon Vintage 1993 75 cl. 


93 pct. 

Parker 

Creată doar în anii cu adevărat remarcabili, Richard 

Geoffroy, chef sommelier Dom Pérignon, își descrie opera 

ca fiind ”o permanentă reinventare a excepţionalului…” 

12 Moet& Chandon Brut Imperial Rosé 1990 75 cl. 


95 pct. 

Parker 

Este o şampanie seducătoare, simbol al plăcerii, splendorii 

și evenimentelor somptuoase. Construită în jurul 

soiului Pinot Noir, Moet Rosé 1990 este suplă și bine 

echilibrată, cu arome de frăguţe şi umbre arămii. 

18 Amour de Deutz 1999 3l 


6 

24 

36 

12 

Amour de Deutz este vedeta acestei reputate Case de 

Champagne. Este o şampanie de culoare aurie, elegantă, 

amplă şi rasată, cu note fine de fructe exotice, flori albe, 

vanilie şi fructe uscate. Eleganţa nobilă a soiului 

Chardonnay se exprimă prin această şampanie ale cărei 

arome persistă într-o încheiere memorabilă. Strugurii 

care stau la baza acestei șampanii provin doar de pe trei 

parcele speciale Grand Cru și Premier Cru - Mesnil (60%), 

Avize (35%) și Villers Marmery (5%)- utilizate numai 

pentru sticle rare. 

24 Dom Pérignon Vintage 1962 75 cl. în cutie de colecŢie 


48 

18 

55 

42 30 

93 pct. 

Parker 

O şampanie excepţională datorită caracterului său exotic, 

puterii şi fascinantei sale complexităţi. 

30 Louis Roeder Cristal Rosé 1988 1,5l 


Datorită istoriei şi calităţii excepţionale a producţiei sale, 

casa Louis Roederer a devenit un nume 

mitic în universul producătorilor de şampanie. Cuvée 

Cristal este produsă doar în anii cu adevărat 

remarcabili în care strugurii Chardonnay şi Pinot Noir 

ajung la o maturitate desăvârşită. Rezultatul este 

un vin mătăsos, armonios construit, puternic, bogat în 

arome dar de o mare puritate, cu o incredibilă 

capacitate de îmbătrânire. 

36 Krug Vintage 1988 Magnum 1,5 l 


95 pct. 

Parker 

După mai bine de două decenii de învechire în sticlă, Krug 

1988 surprinde în continuare printr-o structură superbă, 

arome opulente de alune, brioșe și ştrudel de mere. 

(Robert Parker – ianuarie 2009) 

42 Amour de Deutz 1999 6 l în cutie de piele de colecŢie 


Prezentată într-o elegantă cutie de piele, această sticlă 

este una dintre piesele unei colecții rare limitată la 365 

de sticle. Fiecare poartă gravată imaginea emblemă a 

Casei, îngerașul Deutz. Strugurii care stau la baza acestei 

șampanii provin doar de pe trei parcele speciale Grand 

Cru și Premier Cru - Mesnil (60%), Avize (35%) și Villers 

Marmery (5%)- utilizate numai pentru sticle rare. 

48 Dom Pérignon Vintage 1993 3 l în cutie de colecŢie 


Creată doar în anii cu adevărat remarcabili, Richard Geoffroy, 

chef sommelier Dom Pérignon, își descrie opera ca 

fiind ”o permanentă reinventare a excepţionalului…” 

55 ColecŢia de vinuri albe a restaurantului Heritage 

SelecŢie de 15 sticle de vin alb și 5 sticle de șampanie, 

provenind din pivniŢele restaurantului Heritage. 

SelecŢia cuprinde vinuri Château d'Yquem, Château 

de Fargues, Joseph Faiveley și șampanii Dom Ruinart și 

Krug. 


Château d'Yquem, Lur-Saluces, Sauternes (Bordeaux), 

1993, 1 sticlă × 75 cl 


1998, 1 sticlă × 75 cl 


2000, 3 sticle × 75 cl 

Château de Fargues, Lur-Saluces, Sauternes, 1993, 1, 37,5 cl 

Joseph Faiveley, Meursault, 2004, 2 sticle × 75 cl 

Joseph Faiveley, Hospices de Beaune, Meursault-Genevrières, 

Premier Cru, 2006, 7 sticle × 75 cl 

Dom Ruinart, Champagne Brut, 1998, 3 sticle × 75 cl 

Krug Grande, Cuvée Brut, 2 sticle × 75 cl 

54 

54 ColecŢia de vinuri roșii a restaurantului Heritage 

SelecŢie de 194 de sticle de vin roșu și 1 cognac, provenind din 

pivniŢele restaurantului Heritage. 

SelecŢia cuprinde nume celebre precum Château Lafite, Château 

Pontet Canet, Château Calon Segur, Châteauneuf-du-Pape, 

Domaine Faiveley, precum și cognac Hennessy Richard. 


M. Chapoutier, La Bernadine, Châteauneuf-du-Pape, 2005, 3 sticle × 75 cl 

Ornellaia, Bolgheri, 2007, 3 sticle × 75 cl 

Flor de Pingus, Ribera del Duero, 2008, 24 sticle × 75 cl 

Pingus, Ribera del Duero, 2004, 2 sticle × 75 cl 

Vega-Sicilia, Reserva Especial "Unico", Ribera del Duero, 1991/1994/1998, 5 

sticle × 75 cl 

Vega-Sicilia, Cosecha 2000 "Unico", Ribera del Duero, 2000, 6 sticle × 75 cl 

Château Lafite Rothschild, Pauillac, 1984, 1 sticle × 75 cl 

Château Haut-Brion, Pessac-Léognan, Cru Classé des Graves, 1994, 1 sticlă 

× 75 cl 

Chateau de Fieuzal, Pessac-Léognan, Cru Classé des Graves (Bordeaux), 

2003, 1 sticlă × 75 cl 

Chateau La Lagune, Haut-Médoc, Grand Cru Classé (Bordeaux), 2002, 

1 sticlă × 75 cl 

Château Pontet-Canet, Pauillac, Grand Cru, 2001, 2 sticle × 75 cl 

Château Pontet-Canet, Pauillac, Grand Cru, 2002, 2 sticle × 75 cl 

Château Prieuré-Lichine, Margaux, Grand Cru Classé (Bordeaux), 2003, 

4 sticle × 75 cl 

Domaine Faiveley, Clos de Vougeot, Grand Cru (Bourgogne), 2003, 

1 sticlă × 75 cl 

Hospices de Beaune Pommard, Cuvée Billardet, 2006, 2 sticle × 75 cl 

Domaine Faiveley, Chambertin-Clos De Bèze, Grand Cru (Bourgogne), 

2006, 11 sticle × 75 cl 

Domaine Faiveley, Chambolle-Musigny, 1er Cru, "La Combe d'Orveau" 

(Bourgogne), 2004, 13 sticle × 75 cl 

Château Calon Ségur, Saint-Estèphe Médoc, Grand Cru Classé (Bordeaux), 

2002, 3 sticle × 75 cl 

Chateau Camensac, Haut-Médoc, Grand Cru Classé (Bordeaux), 1996, 


Château Mirebeau, Pessac-Léognan (Bordeaux), 2001, 7 sticle × 75 cl 

Château Mirebeau, Pessac-Léognan (Bordeaux), 2003, 1 sticle × 75 cl 

Domaine Faiveley, Corton, Clos des Cortons Faiveley, Grand Cru, 2004, 


Domaine Faiveley, Èchezeaux, Grand Cru (Bourgogne), 2004, 7 sticle × 75 cl 

Domaine Faiveley, Gevrey-Chambertin, 1er Cru "La Combes aux Moines" 

(Bourgogne), 2003, 7 sticle × 75 cl 

Domaine Faiveley, Mazis-Cambertin, Grand Cru (Bourgogne), 2006, 10 

sticle × 75 cl 

Bernhard Huber, Malterdinger Bienenberg, Spätburgunder "R" , 2007, 


Meyer-Näkel, Walporzheimer Kräuterberg, Spätburgunder, 2007, 


Roux Père & Fils, Vougeot, Premier Cru, 2007, 2 sticle × 75 cl 

Masi Campolongo di Torbe, Amarone della Valpolicella Classico, 2000, 


Masi Costasera Amarone Classico, 2005, 2 sticle × 75 cl 

Château Grand-Puy-Lacoste, Pauillac, 1998, 4 sticle × 75 cl 

Château Poujeaux, Moulin-en-Mèdoc, 1999, 4 sticle × 75 cl 

Domaine du Vieux Télégraphe, Châteauneuf-du-Pape, 1995, 1 sticlă × 75 cl 

M. Chapoutier, Les Bécasses, Côte-Rôtie, 2005, 3 sticle × 3 l 

Domaine du Vieux Télégraphe, Châteauneuf-du-Pape, 2008, 4 sticle × 75 cl 

Hennessy Richard Cognac, 1 sticlă × 70 cl

CALENDAR LICITAȚII 

ARTMARK 

26 ianuarie LICITAȚIA DE AVANGARDĂ ȘI EXPRESIONISM 

LICITAȚIA ”EPOCII DE AUR” 

21 februarie LICITAȚIA DE MĂRȚIȘOR 

1. PICTURĂ ȘI SCULPTURĂ 

22 februarie LICITAȚIA DE MĂRȚIȘOR 

2. MĂRȚIȘOARE DE EPOCĂ, BIJUTERIE , 

ARTĂ DECORATIVĂ 

23 februarie CINEMA MEMORABILIA 

POSTMODERNISM ȘI CONTEMPORANĂ 

20 martie LICITAȚIA DE PRIMĂVARĂ 

10 aprilie 25 CAPODOPERE DIN COLECȚII IMPORTANTE 

SCULPTURĂ ȘI MOBILIER DE GRĂDINĂ 

POSTMODERNISM ȘI CONTEMPORANĂ 

11 aprilie LICITAȚIA DE ART NOUVEAU, 

ROMANTISM ȘI BIEDERMEIER 

LICITAȚIA DE VINURI RARE 

LICITAȚIA DE MILITARIA ȘI ANTICHITĂȚI 

15 mai VECHI MAEȘTRI AI PICTURII ROMÂNEȘTI 

OPERE ÎN ARGINT - PARTEA I 

16 mai OPERE ÎN ARGINT - PARTEA A II-A 

17 mai MOBILIER ȘI ACCESORII DE BIROU 

CABINETUL DE CURIOZITĂȚI 

29 mai LICITAȚIA ”CEI MAI IUBIȚI DINTRE 

PĂMÂNTENI” - LICITAȚIE SPECIALĂ DE ZIUA 

COPILULUI 

12 iunie LICITAȚIA DE VARĂ - LICITAȚIE 

INTERNAȚIONALĂ DE ARTĂ 

DUPLEX BUCUREȘTI - CHIȘINĂU 

8 iulie BIJUTERII DE EPOCĂ ȘI DE COLECȚIE 

22 iulie TABLEAUX IMPRESSIONNISTES ET 

MODERNES 

BIJOUX 

DUPLEX MAMAIA - MONTE CARLO 

PROGRAMUL 

DE ASIGURARE 

A MA{INILOR DE 

COLEC} IE 

26 august LICITAȚIA DE MAȘINI DE COLECȚIE, 

SPORT MEMORABILIA 

ȘAMPANII ȘI VINURI DE COLECȚIE 

25 septembrIe IMPRESIONISM 

ȘI POSTIMPRESIONISM ROMÂNESC 

4 octombrIe “ROMÂNIA REGALĂ” 

23 octombrIe LICITAȚIA DE TOAMNĂ 

13 noiembrie MAGIE ȘI ȘTIINȚE EZOTERICE 

“VALORI TRADIȚIONALE” 

Asigurãtor oficial al 

Acoperire personalizat` 

pentru Bijuteriile pe 4 Ro]i 

14 noiembrie “EROTICA” 

LICITAȚIA DE ART NOUVEAU 

(DE LA BIJUTERIE LA MOBILIER) 

15 noiembrie MANUSCRISE ȘI CĂRȚI DE COLECȚIE 

ALB-NEGRU 

\mpreun` cu 

v` ofer` 

• CASCO – avarii, furt, daune cu autori 

necunoscu]i, vandalism (mai pu]in anvelope/camere), 

daune provocate de animale, 

avarii elemente vitrate, daune cu regres 

RCA, daune cu regres service, precum [i 

conducerea autovehiculului de c`tre alte 

persoane. Asigurarea Auto Casco se poate 

emite [i pentru perioade subanuale, perioada 

minim` asigurat` fiind de 3 luni. 

29 noiembrie POSTMODERNISM ȘI CONTEMPORANĂ 

DUPLEX BUCUREȘTI- LONDRA 

12 decembrie GALA IUBITORILOR DE ARTĂ 

LICITAȚIA DE IARNĂ 

ATENEUL ROMÂN 

Texte 

Cristian Gavrilă, Marta Nedelcu 

Corectori 

Larisa Oancea, Melania Usturoi 

Photos 

Ionuț Albu, Ioana Bițin 

Design graphic, DTP 

Ionuț Albu, Ioana Bițin, Veronica Dănilă, Valeriu Grama, 

Ioana Iepureanu 

• Asisten] a rutier` personalizat` – oriunde pe 

teritoriul României, 24/7, call center na] ional 

Tipar 

C.N.I. Coresi S.A., România 

ISBN: 978-606-8280-55-4 

• RCA – R`spundere Civil` Auto obligatorie 

© 2012 Galeriile Artmark 

Consultant de Managementul Riscului 

[i Broker de Asigurare 

• Asigurarea pe durata transportului vehiculelor 

[i \n timpul \ nc`rc`rii/desc`rc`rii. 

Nicio parte din acest catalog nu poate fi 

reprodusă sau transmisă în niciun mod, 

sub nicio formă fără consimțământul 

scris al deținătorilor de copyright

Rezervă cât mai repede un loc gratuit la spectacolul 

LICITAȚIEI DE MAȘINI DE EPOCĂ, SPORT MEMORABILIA 

& ȘAMPANII ȘI VINURI DE COLECȚIE 

la 0757 056 108/sorana.serban@artmark.ro

varianta PDF - Artmark

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?