Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

Formular cod: FIL423-002-03 Act.0
Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie de modificare
Pag. 9
În domeniul mediului, dezvoltarea durabilă urmăreşte prevenirea şi reducerea poluării şi
promovează producţia şi consumul sustenabil, ţinând cont de caracterul limitat al resurselor
naturale în vederea decuplării creşterii economice de degradarea mediului înconjurător. Astfel,
pentru a fi sustenabilă, creşterea trebuie decuplată de impactul negativ asupra mediului şi
trebuie să se bazeze pe un model sustenabil al producţiei şi consumului.
Politica de mediu are legături strânse cu politica energetică, în măsura în care
producerea şi utilizarea energiei este printre principalele surse de poluare a aerului (prin arderea
combustibililor) şi apei (prin deversarea apelor de răcire şi a substanţelor poluante rezultate din
rafinării şi centrale nucleare). Este evident faptul că, politica de utilizare raţională a energiei şi
încurajarea energiei nepoluante este prima şi cea mai importantă din domeniul protecţiei
mediului. Pachetul energie-schimbări climatice, adoptat de Consiliul şi Parlamentul European în
decembrie 2008, dovedeşte recunoaşterea la nivel european a faptului că multe probleme de
mediu pot fi rezolvate prin măsuri în domeniul energetic.
În calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, România trebuie să includă între
priorităţile sale alinierea la standardele Uniunii Europene de protecţie a mediului. Acest proces
reprezintă una dintre cele mai mari provocări şi implică mari eforturi în două direcţii prioritare:
� armonizarea legislaţiei româneşti cu acquis-ul Uniunii Europene în acest sector;
� reforma instituţională, care necesită dezvoltarea unui mecanism instituţional capabil să
aplice şi să monitorizeze punerea în aplicare a legislaţiei adoptate.
În România, cadrul legislativ pentru protecţia mediului trebuie să fie în permanenţă
îmbunătăţit, astfel încât să ţină pasul cu directivele europene şi alte reglementări internaţionale
în vigoare.
Legislaţia românească permite referiri la legislaţia europeană mai ales pentru proiecte
finanţate cu fonduri europene, cu excepţia situaţiei în care legea românească pentru protecţia
mediului este mai restrictivă decât cea europeană.
Principalele directive europene ce trebuie respectate:
� Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi
private asupra mediului, modificată de: Directiva Consiliului 97/11/CE Directiva
2003/35/CE
� Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;
� Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru
Europa;
� Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi
provenind de la instalaţiile de ardere de dimensiuni mari („Directiva LCP”);
� Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie NOx, SO2, NH3, COV;
� Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei,
modificată de Directivele 2008/32/CE, 2008/105/CE şi 2009/31/CE şi de Decizia
2455/2001/CE;