Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

Formular cod: FIL423-002-03 Act.0
Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie de modificare
Pag. 66
Situaţia actuală a alimentării cu apă tehnologică din sursa de suprafaţă, respectiv râul Jiu,
a instalaţiilor aferente CE Rovinari este următoarea:
Volume şi debite prelevate – 4 grupuri în funcţiune:
Circuit deschis
Qs zi maxim= 3.783.120 mc/zi (43.786 l/s) V anual maxim = 1.380.839 mii mc
Qs zi mediu= 3.404.808 mc/zi (39.407,5l/s) V anual maxim = 1.242.781 mii mc
Qs orar maxim= 157.630 mc/h
Circuit mixt
Qs zi maxim= 1.071.240 mc/zi (12.398,65 l/s) V anual maxim = 391.003 mii mc
Qs zi mediu= 964.116 mc/zi (11.158,75 l/s) V anual maxim = 351.902 mii mc
Qs orar maxim= 44.635 mc/h
Captarea se realizează prin intermediul prizei amplasată în barajul de retenţie, pe malul
drept al râului Jiu, în imediata vecinătate a deschiderii de spălare a barajului. Priza este
dimensionată pentru un debit de 64 mc/s. Apa este captată prin intermediul a 4 deschideri
prevăzute cu grătare.
Instalaţii de tratare: apa din sursa de suprafaţă trece prin următoarele obiecte ale staţiei
de tratare:
- deznisipator compus din 7 camere cu L = 42,5 m; l = 7,50 m, H=5 m pentru reţinerea şi
decantarea suspensiilor;
- casa sitelor şi grătarelor - 4 site rotative cu Q = 4 mc/h
- 4 site rotative cu Q = 14 mc/h
- grătare cu perii rotative pentru reţinerea suspensiilor grosiere
- staţie de tratare chimică, dimensionată pentru un debit de 2600 mc/h pentru filtrarea
apei brute, reducerea silicei şi a substanţelor organice, prepararea apei demineralizate. In
instalaţia de pretratare este folosită şi apa din sursa subterană.
Apa prelevată este transportată prin intermediul a 4 canale de aducţiune din beton armat;
apa prelevată din sursa subterană este transportată prin intermediul unei conducte Dn 350 mm.
Inmagazinarea apei demineralizată se face în 3 rezervoare fiecare cu un volum de 1.000 mc.
Ape subterane
În cadrul bazinului hidrografic Jiu prezentarea apelor freatice se realizeză pe subunităţi
geomorfologice, deoarece caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale acestora sunt
condiţionate de subunitatea geomorfologică în care sunt cantonate, creând discontinuităţi în
dezvoltarea regională a lor. Subunităţile geomorfologice în care se dezvoltă corpul de ape sunt:
Câmpia Olteniei, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici.