Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

Formular cod: FIL423-002-03 Act.0
Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie de modificare
4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului
Date generale
Pag. 63
Promovarea utilizării durabile a apelor în totalitatea lor (subterane şi de suprafaţă) a impus
elaborarea unor măsuri unitare comune, care s-a concretizat la nivelul Uniunii Europene prin
adoptarea Directivei 60/2000/EC referitoare la stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în
domeniul politicii apei. Inovaţia pe care o aduce acest document este ca resursa de apă să fie
gestionată pe întreg bazin hidrografic, privit ca unitate naturală geografică şi hidrologică, cu
caracteristici bine definite şi cu trăsături specifice.
Reţeaua hidrografică a judeţului Gorj aparţine în majoritate unui singur bazin colector,
Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jilţu, Motru, Gilort, Amaradia etc.),
având o suprafaţă totală a bazinului de peste 10000 km 2 . Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale
judeţului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Olteţului (în judeţul Gorj cu o suprafaţă
de bazin de 130 km 2 şi o lungime de 30 km) şi Cernei (în judeţul Gorj cu o suprafaţă de bazin de
230 km 2 şi o lungime de 24 km). Densitatea medie a reţelei hidrografice în judeţul Gorj este de
0.5 km/ km 2 .
Râurile ce străbat teritoriul judeţului Gorj asigură o densitate medie a reţelei hidrografice
de 0.5 km/km 2 , cu un debit multianual specific de apă de 40 l/sec/km 2 în zona montană înaltă a
munţilor Godeanu şi Vâlcan şi 2-3 l/sec/km 2 în zona piemontană de sud.
Date amplasament
CE Rovinari este amplasată pe malul râului Jiu lângă localitatea Rovinari. Cota terenului
amenajat pe care se află amplasate construcţiile aferente Etapei I din este cuprinsă între
+159,36 ÷ +161,36 mdMN.
Stratificaţia terenului, începând de la suprafaţă este constituită din:
- un strat vegetal subţire, urmat de un strat de argilă nisipoasă galben cenuşiu cu puncte
şi zone feruginoase şi intercalaţii de nisip mediu argilos până la adâncimea de 5,80 ÷ 7,50 m;
- un strat de nisip fin şi mediu, galben ruginiu slab argilos, până la adâncimea de 7,00 ÷
8,70 m;
- un strat de nisip mediu şi grosier (20 %), pietriş mic şi mare (50 %), bolovăniş (25 %) şi
bolovani între 7,00 ÷ 14,00 m adâncime;
- marnă vânăt cenuşie între 15,00 ÷ 17,20 m adâncime;
- un strat de nisip fin marnos vânăt cenuşiu alternând cu marne nisipoase şi cărbunoase
până la adâncimea de 28,50 m.
Din punct de vedere hidrogeologic, s–a constatat prezenţa unei pânze de apă cantonată
în stratul de pietriş, nivelul acesteia fiind la cca. 3,20 ÷ 4,50 m adâncime faţă de cota terenului
natural. Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054/77 este de 0,80 m.