Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

Formular cod: FIL423-002-03 Act.0
Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie de modificare
Pag. 54
e) instalaţia de desulfurare uscată a gazelor de ardere are un număr mai mic de
componente ca cea de desulfurare umedă, cu costuri de operare şi întreţinere mai
scăzute.
f) presiunea în absorber este mai mică decât în reactorul instalaţiei de desulfurare umedă.
g) trioxidul de sulf (SO3) sub formă de vapori la temperaturi de peste 150°C, care
condensează sub formă de acid sulfuric la temperaturi joase (punctul de rouă acidă), este
reţinut în instalaţia de desulfurare uscată. La desulfurarea umedă SO3 se reţine mai puţin
de 20% până la 40% şi trebuie introduse electrofiltre umede pentru reţinerea acestuia sau
se face injecţie cu hidroxid de var. Emisiile de vapori de acid sulfuric, dacă sunt peste o
anumită valoare, sunt vizibile sub formă de pană de ceaţă.
h) gazele de ardere ieşite din instalaţia uscată de desulfurare sunt nesaturate cu vapori de
apă (1 0 C până la 10 0 C peste punctul de rouă acidă), cu reducerea sau eliminarea vizibilă
a penei de vapori de apă. Din instalaţia umedă de desulfurare gazele de ardere ies
saturate cu vapori de apă, fapt ce necesită folosirea unui schimbător de căldură gaz - gaz
pentru reîncălzirea gazelor de ardere, pentru a putea fi evacuate pe un coş de fum uscat.
Pentru reducerea costurilor asociate reîncălzirii gazelor de ardere, sistemele recente de
desulfurare umedă a gazelor de ardere utilizează coşuri de fum umede din sistemul uscat
de desulfurare a gazelor de ardere nu rezultă ape uzate.
Dezavantajele procedeului semiuscat:
Procedeul semiuscat de desulfurare a gazelor de ardere are următoarele dezavantaje
comparativ cu procedeul umed (cu calcar) de desulfurare a gazelor de ardere:
a) cele mai mari module reactor utilizate sunt pentru unităţi cu puteri de 350 MW. Pentru
unităţi de 500 MW trebuie folosite două module reactor. Rezultă astfel canale de gaze de
ardere de dimensiuni mari pentru intrare şi ieşire din instalaţie şi este nevoie de o
combinaţie de ventilatoare şi canale de gaze de ardere.
b) procedeul foloseşte reactiv (praf de var) mai scump ca la procedeul umed (calcar) şi
acesta trebuie stocat în silozuri de oţel sau beton.
c) rata de utilizare a reactivului este mai mică decât la desulfurarea umedă pentru obţinerea
aceleaşi reduceri a SO2. Raportul stoechiometric pentru var este mai mare decât cel
pentru calcar pentru obţinerea aceleaşi reduceri a SO2.
d) din desulfurarea uscată a gazelor de ardere rezultă produse de desulfurare pentru care
nu există multe posibilităţi de utilizare. Acesta se poate folosi ca îngrăşământ agricol
(pentru condiţionare sol) şi pentru fabricarea de cărămizi sau agregate împreună cu alte
componente.
e) la desulfurarea uscată a gazelor de ardere se poate combina desprăfuirea cu
desulfurarea, caz în care nu se mai utilizează desprăfuirea electrostatică şi nu se mai
poate recupera cenuşa zburătoare pentru eventuale utilizări.