Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

Formular cod: FIL423-002-03 Act.0
Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie de modificare
Pag. 48
de ardere provenind din utilizarea combustibililor fosili în cazanele energetice, recomandate de
Comisia Europeană.
Oxizii de sulf rezultă din arderea majorităţii combustibililor fosili, prin oxidarea sulfului pe
care aceştia îl conţin. Începând cu anii 1970 în SUA şi Japonia şi, apoi, din 1980 şi în Europa au
fost utilizate diverse metode pentru reţinerea SO2 din gazele de ardere în timpul sau după
ardere.
Reducerea emisiilor de SO2 se poate realiza prin măsuri primare şi măsuri secundare, în
funcţie de momentul în care are loc procesul de absorbţie: înainte, în timpul sau după arderea
combustibilului.
Măsurile primare constau în:
� utilizarea unui combustibil cu conţinut redus de sulf sau un combustibil cu componente
bazice ale cenuşii, care permit o desulfurare naturală;
� utilizarea de substanţe absorbante în cazanele cu ardere în start fluidizat (ASF) ce
reprezintă un sistem de desulfurare integrat. Aceasta limitează temperatura arderii la circa
850 o C. Reactivul utilizat poate fi CaO, Ca(OH)2 sau CaCO3. Reacţia chimică are nevoie de
reactiv suplimentar, adică un raport stoichiometric (combustibil/reactiv) cuprins între 0,5 şi 7, în
funcţie de combustibilul folosit. Datorită efectelor coroziunii clorului, eficienţa desulfurării este
limitată la 75%.
Măsurile secundare constau în reţinerea SO2 din gazele de ardere prin tehnologii
amplasate după cazanele energetice, înainte de evacuarea lor în atmosferă. Acestea pot fi
împărţite în două mari categorii: procese regenerative şi neregenerative.
1. Procesele de desulfurare regenerative pot fi clasificate la rândul lor în:
� Procese umede, din care fac parte:
� procesele Wellmann-Lord cu bisulfit de sodiu şi cu oxid de magneziu, care în prezent
nu mai sunt utilizate în centralele electrice, cel puţin din Europa;
� procesele DeSONOx, în care are loc reţinerea simultană SO2 şi a oxizilor de azot.
Acestea au fost aplicate doar la foarte puţine unităţi sau ca sisteme pilot,
nepătrunzând încă pe piaţă, din motive comerciale (costuri ridicate).
� Procesele uscate, care constau în:
� procesul cu carbon activat în care are loc reţinerea simultană a SO2 şi NOx prin
adăugarea de amoniac;
� procesul NOxSO2 în care absorbantul constă în bile sferice cu o suprafaţă-zonă
ridicată din oxid de aluminiu impregnată cu carbonat de sodiu.
2. Procesele de desulfurare neregenerabile sunt clasificate în funcţie de felul în care este
folosită substanţa absorbantă în: