Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

cerovinari.ro
from cerovinari.ro More from this publisher
01.11.2012 Views

Formular cod: FIL423-002-03 Act.0 Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie de modificare Pag. 25 În Tabelul 1.2.8.1. sunt prezentate informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate. Tipul poluării Sursa de poluare Poluare maximă permisă (limita maximă admisă pentru om şi mediu). Tabel nr. 1. 2.8.1. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducere Pe zone rezidenţiale de recreare sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond Cu Fără măsuri implementarea de eliminare/ măsurilor de reducerea eliminare/reduc poluării erea poluării Poluare de fond Pe zona obiectivului Pe zone de protecţie/ restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei în vigoare Pompe 87 dB 65 dB - - - Ventilatoare gaze de ardere Compresoare 87 dB 65 dB Suflante de aer 87 dB 65 dB 1.2.9 Alternative studiate 87 dB 65 dB - - - Măsuri de eliminare reducere a poluării Amplasare în clădire din incintă Amplasare în clădirea din incintă Amplasare în clădirea din incintă Amplasare în clădirea din incintă Pentru realizarea instalaţiei de desulfurare pentru blocul energetic nr. 5 din cadrul CE Rovinari s-au avut în vedere tehnologiile recomandate de documentele BREF privind cele mai bune tehnici disponibile BAT (Best Available Technique), astfel încât să se obţină valoarea limită de emisie /eficienţa de desulfurare pentru bioxid de sulf impusă de legislaţia în vigoare. Determinarea soluţiei optime privind metoda de desulfurare a gazelor de ardere pentru blocul energetic nr. 5 din cadrul CE Rovinari, s-a realizat în anul 2003, printr-un Studiu de soluţie privind implementarea de instalaţii de desulfurare la toate cele patru blocuri ale termocentralei Rovinari elaborat de SC ISPE SA. Metodele de desulfurare comparate au fost dintre cele dezvoltate la nivel de exploatare comercială pe plan mondial dovedite prin listă de referinţe, cu aplicare în centralele electrice funcţionând cu combustibil solid. În cadrul Studiului de soluţie menţionat au fost analizate comparativ următoarele variante de tehnologii de desulfurare: - Varianta 1 - Metoda de desulfurare umedă utilizând ca reactiv calcarul; - Varianta 2 - Metoda de desulfurare semiuscată utilizând ca reactiv varul nestins. - Varianta 3 – Metoda de desulfurare uscată

Formular cod: FIL423-002-03 Act.0 Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie de modificare Varianta 1 - Metoda de desulfurare umedă utilizând ca reactiv calcarul Pag. 26 Metoda de desulfurare umedă, bazată pe utilizarea calcarului drept reactiv, este o metodă de spălare umedă a gazelor de ardere, fiind tehnologia cea mai frecvent utilizată pentru reducerea emisiilor de SO2 rezultate din arderea cărbunelui. Este utilizată o cantitate semnificativă de apă pentru obţinerea suspensiei de calcar iar produsul rezultat în urma procesului de desulfurare este şlamul de gips care poate fi depozitat împreună cu zgura şi cenuşa la depozitul de zgură şi cenuşă sau deshidratat şi valorificat ca gips. Gazele de ardere curate sunt evacuate în atmosferă prin coşul de fum existent sau printrun coş de fum nou. Varianta 2 - Metoda de desulfurare semiuscată utilizând ca reactiv varul nestins Metoda de desulfurare semiuscată utilizeză drept reactiv oxidul de calciu (var nestins) care este umidificat pentru creşterea reactivităţii. Gazele de ardere netratate sunt introduse în reactor, intră în contact direct cu praful de var umidificat şi are loc procesul de absorbţie a bioxidului de sulf. Pe lângă SO2, în gazele de ardere sunt prezente şi mici cantităţi de SO3, care sunt aproape complet absorbite în reactor, formându-se sulfatul de calciu. Datorită temperaturii gazelor de ardere, apa este complet evaporată, astfel nu rezultă ape uzate. Varianta 3 – Metoda de desulfurare uscată Metoda de desulfurare uscată se foloseşte pentru emisii reduse ale SO2 în gazele de ardere, la cazanele energetice de capacitate mică şi în situaţiile când limitele nu sunt prea restrictive. Această metoda se bazează pe injecţia reactivului uscat pulverizat (CaO, CaCO3 şi dolomita) în gazele de ardere, la o temperatură mai ridicată decât temperatura de rouă acidă, sau se pot injecta în amestec cu combustibilul, în aerul secundar, în zona flăcării. Produsele rezultate sunt îndepărtate împreună cu cenuşa de către instalaţia de desprăfuire. O parte a produselor filtrate (până la 50%) poate fi recirculată prin cazanul energetic pentru a creşte eficienţa reactivului şi a micşora cantitatea de reactiv nereacţionat din produsele secundare. Eficienţa desulfurării depinde în principal de conţinutul de sulf din combustibilul folosit, de tipul şi cantitatea reactivului, de sarcina cazanului. 1.2.9.1. Scenariul recomandat de către elaborator Rezultatele analizei comparative a metodelor de desulfurare au pus în evidenţă faptul că Varianta 1 – Metoda de desulfurare a gazelor de ardere prin procedeul umed folosind ca reactiv calcarul este varianta optimă pentru blocul energetic nr. 5.

Formular cod: FIL423-002-03 Act.0<br />

Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie <strong>de</strong> modificare<br />

Varianta 1 - Metoda <strong>de</strong> <strong>de</strong>sulfurare umedă utilizând ca reactiv calcarul<br />

Pag. 26<br />

Metoda <strong>de</strong> <strong>de</strong>sulfurare umedă, bazată pe utilizarea calcarului drept reactiv, este o metodă<br />

<strong>de</strong> spălare umedă a gazelor <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re, fiind tehnologia cea mai frecvent utilizată pentru<br />

reducerea emisiilor <strong>de</strong> SO2 rezultate din ar<strong>de</strong>rea cărbunelui.<br />

Este utilizată o cantitate semnificativă <strong>de</strong> apă pentru obţinerea suspensiei <strong>de</strong> calcar iar<br />

produsul rezultat în urma procesului <strong>de</strong> <strong>de</strong>sulfurare este şlamul <strong>de</strong> gips care poate fi <strong>de</strong>pozitat<br />

împreună cu zgura şi cenuşa la <strong>de</strong>pozitul <strong>de</strong> zgură şi cenuşă sau <strong>de</strong>shidratat şi valorificat ca<br />

gips. Gazele <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re curate sunt evacuate în atmosferă prin coşul <strong>de</strong> fum existent sau printrun<br />

coş <strong>de</strong> fum nou.<br />

Varianta 2 - Metoda <strong>de</strong> <strong>de</strong>sulfurare semiuscată utilizând ca reactiv varul nestins<br />

Metoda <strong>de</strong> <strong>de</strong>sulfurare semiuscată utilizeză drept reactiv oxidul <strong>de</strong> calciu (var nestins)<br />

care este umidificat pentru creşterea reactivităţii.<br />

Gazele <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re netratate sunt introduse în reactor, intră în contact direct cu praful <strong>de</strong><br />

var umidificat şi are loc procesul <strong>de</strong> absorbţie a bioxidului <strong>de</strong> sulf.<br />

Pe lângă SO2, în gazele <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re sunt prezente şi mici cantităţi <strong>de</strong> SO3, care sunt<br />

aproape complet absorbite în reactor, formându-se sulfatul <strong>de</strong> calciu. Datorită temperaturii<br />

gazelor <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re, apa este complet evaporată, astfel nu rezultă ape uzate.<br />

Varianta 3 – Metoda <strong>de</strong> <strong>de</strong>sulfurare uscată<br />

Metoda <strong>de</strong> <strong>de</strong>sulfurare uscată se foloseşte pentru emisii reduse ale SO2 în gazele <strong>de</strong><br />

ar<strong>de</strong>re, la cazanele energetice <strong>de</strong> capacitate mică şi în situaţiile când limitele nu sunt prea<br />

restrictive.<br />

Această metoda se bazează pe injecţia reactivului uscat pulverizat (CaO, CaCO3 şi<br />

dolomita) în gazele <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re, la o temperatură mai ridicată <strong>de</strong>cât temperatura <strong>de</strong> rouă acidă,<br />

sau se pot injecta în amestec cu combustibilul, în aerul secundar, în zona flăcării. Produsele<br />

rezultate sunt în<strong>de</strong>părtate împreună cu cenuşa <strong>de</strong> către instalaţia <strong>de</strong> <strong>de</strong>sprăfuire. O parte a<br />

produselor filtrate (până la 50%) poate fi recirculată prin cazanul energetic pentru a creşte<br />

eficienţa reactivului şi a micşora cantitatea <strong>de</strong> reactiv nereacţionat din produsele secundare.<br />

Eficienţa <strong>de</strong>sulfurării <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în principal <strong>de</strong> conţinutul <strong>de</strong> sulf din combustibilul folosit, <strong>de</strong><br />

tipul şi cantitatea reactivului, <strong>de</strong> sarcina cazanului.<br />

1.2.9.1. Scenariul recomandat <strong>de</strong> către elaborator<br />

Rezultatele analizei comparative a meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> <strong>de</strong>sulfurare au pus în evi<strong>de</strong>nţă faptul că<br />

Varianta 1 – Metoda <strong>de</strong> <strong>de</strong>sulfurare a gazelor <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re prin proce<strong>de</strong>ul umed folosind ca<br />

reactiv calcarul este varianta optimă pentru blocul energetic nr. 5.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!