Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari
Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari
Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie de modificare Pag. 137 largi cu balustradă si stâlpi ciopliţi in volume geometrice, iar fruntarele, cosoroabele si ele sculptate se sprijina pe grinzi terminate in cap de cal stilizat. Printre nestematele arhitecturii din zonă se numară casa renumitului Antonie Mogos adusă la Bucureşti si aflată in prezent la Muzeul Ţăranului Român. In interiorul caselor se găseste un mobilier cu decor geometric scrijelit (lăzi de zestre, dulăpioare, icoane); tesăturile de lâna in “vriste“ sau dungi cu motive geometrice alese sunt armonios colorate. Faima Gorjului a fost mare si datorita bisericilor de lemn construite cu mare maiestrie cum sunt cele din: Somanesti, Bradiceni. Bumbesti. Pistesti, Zorlesti, Bengesti, Campofeni, Dragutesti, Farcasesti s.a., cunoscute pentru arhitectura deosebita si prezentarea ctitorilor imbrăcaţi in costume populare in pictura interioară. Numeroase mestesuguri au contribuit la mărirea veniturilor destul de modeste obtinută dintr-o agricultură deficitară datorită solului neproductiv. Secole de-a rândul economia tărănească a zonei a fost diversificată. Agricultura, pomicultura, şi partial viticultura au fost practicate in asociere cu creşterea vitelor şi cu mesteşugurile. Olăritul, cioplitul lemnului, fierăritul, tesutul si cusutul au fost practicate pe scară largă. Exploatarea carboniferă de la Rovinari a afectat puternic negativ peisajul gorjenesc oferind o privelişte selenară. Prin construirea barajului Rovinari a fost strămutat satul Ceauru locul unde a trăit şi a creat celebrul mester Mogos. Acesta a fost inceputul transformarilor marcând comunele Ticleni si Rovinari altă data asezări rurale obişnuite in centre muncitoresti cu populaţia ocupată in special in petrol si minerit. Schimbarea ocupaţiilor, ritmul rapid de dezvoltare, venirea unor populatii alogene a contribuit la schimbarea universului local şi in consecinţă la transformarea concepţiei cu privire la locuinţă, imbracăminte in general la tot ceea ce inseamnă trăire. Reabilitarea ecologică a zonei va fi un proces de foarte lungă durată pe care este dificil să il estimăm in termeni de timp si mijloace.
Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Cod document: I-294.224.010-N0-002 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Serie de modificare Pag. 138 Pentru atingerea obiectivelor proiectului de investiţii au fost analizate mai multe scenarii luând în consideraţie funcţionarea grupurilor energetice din cadrul CE Rovinari cu şi fără instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere. Realizarea obiectivului de investiţii permite conformarea blocului nr. 5 din cadrul CE Rovinari la cerinţele de mediu impuse de Uniunea Europeană privind emisiile de SO2 pentru care a fost acordată o perioadă de tranziţie până la data de 31.12.2011. Obiectivele investiţiei Obiectivele principale ale proiectului sunt următoarele: • Minimizarea impactului negativ asupra mediului, prin reducerea emisiilor de SO2 cu 8,4 tone/h, respectiv 47385,84 tone anual (valoare medie pe perioada de functionare de 15 ani) • Respectarea angajamentelor de mediu asumate de România, prin reducerea emisiilor de SO2 , la valori sub 200 mg/Nm 3 • Introducerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) şi a tehnologiilor moderne pentru reducerea emisiilor poluante de SO2 • Crearea de noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente: se estimează crearea unui număr de 17 noi locuri de muncă Perioada de referinţă este de 17 de ani, din care 2 ani perioada de construcţii-montaj şi 15 ani perioada de exploatare. Scenariile sunt fundamentate pe date de funcţionare (înregistrări orare) din ultimii ani, dar şi pe previziuni privind functionarea grupurilor energetice conform studiilor de fezabilitate realizate. Scenariile analizate au fost definite luînd în considerare toate prevederile directivelor UE şi ale legislaţiei naţionale, în vigoare, precum şi strategiile naţionale, regionale şi locale, referitoare la sectorul energetic, protecţia mediului (îmbunătăţirea factorilor de mediu) şi de dezvoltare socio-economică. Scenarii propuse Analiza opţiunilor urmăreşte identificarea celei mai potrivite soluţii în vederea atingerii obiectivelor specifice ale proiectului. S-au avut în vedere următoarele opţiuni: � Scenariul nr.1 - Funcţionarea în continuare a blocului nr.5 fără implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor de SO2 � Scenariul nr. 2 - Închiderea blocului nr. 5 şi implementarea unui bloc nou de putere similară cu funcţionare pe lignit, prevăzut cu instalaţie de desulfurare � Scenariul nr. 3 - Implementarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere la blocul nr. 5
- Page 85 and 86: Formular cod: FIL423-002-03 Act.0 C
- Page 87 and 88: Formular cod: FIL423-002-03 Act.0 S
- Page 89 and 90: Formular cod: FIL423-002-03 Act.0 C
- Page 91 and 92: Formular cod: FIL423-002-03 Act.0 C
- Page 93 and 94: Formular cod: FIL423-002-03 Act.0 C
- Page 95 and 96: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 97 and 98: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 99 and 100: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 101 and 102: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 103 and 104: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 105 and 106: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 107 and 108: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 109 and 110: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 111 and 112: Scenariul de modelare C Cod documen
- Page 113 and 114: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 115 and 116: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 117 and 118: Scenariul de modelare E Cod documen
- Page 119 and 120: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 121 and 122: Relieful Cod document: I-294.224.01
- Page 123 and 124: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 125 and 126: 4.4 Geologia subsolului 4.4.1 Date
- Page 127 and 128: 4.5 Biodiversitatea 4.5.1 Date gene
- Page 129 and 130: Cod document: I-294.224.010-N0-002
- Page 131 and 132: 4.5.4 Hărţi Cod document: I-294.2
- Page 133 and 134: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Cod
- Page 135: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Cod
- Page 139 and 140: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Cod
- Page 141 and 142: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Pre
- Page 143 and 144: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Cod
- Page 145 and 146: Formular Formular cod: FIL42-002-03
- Page 147 and 148: Formular Formular cod: FIL42-002-03
- Page 149 and 150: Formular Formular cod: FIL42-002-03
- Page 151 and 152: Formular Formular cod: FIL42-002-03
- Page 153 and 154: Formular Formular cod: FIL42-002-03
- Page 155 and 156: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 8.3
- Page 157 and 158: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Cod
- Page 159 and 160: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Cod
- Page 161 and 162: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Cod
- Page 163 and 164: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 11.
- Page 165 and 166: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Cod
- Page 167: Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Cod
Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0<br />
Cod document: I-294.224.010-N0-002<br />
Serie <strong>de</strong> modificare<br />
Pag. 137<br />
largi cu balustradă si stâlpi ciopliţi in volume geometrice, iar fruntarele, cosoroabele si ele<br />
sculptate se sprijina pe grinzi terminate in cap <strong>de</strong> cal stilizat.<br />
Printre nestematele arhitecturii din zonă se numară casa renumitului Antonie Mogos<br />
adusă la Bucureşti si aflată in prezent la Muzeul Ţăranului Român. In interiorul caselor se<br />
găseste un mobilier cu <strong>de</strong>cor geometric scrijelit (lăzi <strong>de</strong> zestre, dulăpioare, icoane); tesăturile <strong>de</strong><br />
lâna in “vriste“ sau dungi cu motive geometrice alese sunt armonios colorate.<br />
Faima Gorjului a fost mare si datorita bisericilor <strong>de</strong> lemn construite cu mare maiestrie cum<br />
sunt cele din: Somanesti, Bradiceni. Bumbesti. Pistesti, Zorlesti, Bengesti, Campofeni,<br />
Dragutesti, Farcasesti s.a., cunoscute pentru arhitectura <strong>de</strong>osebita si prezentarea ctitorilor<br />
imbrăcaţi in costume populare in pictura interioară.<br />
Numeroase mestesuguri au contribuit la mărirea veniturilor <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>ste obtinută<br />
dintr-o agricultură <strong>de</strong>ficitară datorită solului neproductiv. Secole <strong>de</strong>-a rândul economia<br />
tărănească a zonei a fost diversificată. Agricultura, pomicultura, şi partial viticultura au fost<br />
practicate in asociere cu creşterea vitelor şi cu mesteşugurile. Olăritul, cioplitul lemnului,<br />
fierăritul, tesutul si cusutul au fost practicate pe scară largă.<br />
Exploatarea carboniferă <strong>de</strong> la <strong>Rovinari</strong> a afectat puternic negativ peisajul gorjenesc<br />
oferind o privelişte selenară. Prin construirea barajului <strong>Rovinari</strong> a fost strămutat satul Ceauru<br />
locul un<strong>de</strong> a trăit şi a creat celebrul mester Mogos.<br />
Acesta a fost inceputul transformarilor marcând comunele Ticleni si <strong>Rovinari</strong> altă data<br />
asezări rurale obişnuite in centre muncitoresti cu populaţia ocupată in special in petrol si minerit.<br />
Schimbarea ocupaţiilor, ritmul rapid <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, venirea unor populatii alogene a<br />
contribuit la schimbarea universului local şi in consecinţă la transformarea concepţiei cu privire la<br />
locuinţă, imbracăminte in general la tot ceea ce inseamnă trăire.<br />
Reabilitarea ecologică a zonei va fi un proces <strong>de</strong> foarte lungă durată pe care este dificil să<br />
il estimăm in termeni <strong>de</strong> timp si mijloace.
Change language