Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0
Cod document: I-294.224.010-N0-002
Serie de modificare
Pag. 136
Beneficii externe anuale (sociale şi legate de impactul emisiilor de SO2 asupra mediului şi
asupra sănătăţii locuitorilor din zonă) cuantificabile valoric, datorate reducerii emisiilor de SO2
sunt de aproximativ 29204 mii euro/an.
Beneficii ne-monetare incluzând aspecte de mediu care nu au putut fi cuantificate valoric,
pentru proiectul privind implementarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere la blocul
nr. 5 din C.E. Rovinari sunt:
SO2;
- Creşterea producţiilor din agricultură prin evitarea ploilor acide;
- Încetinirea procesului de degradare al clădirilor determinată de influenţa emisiilor de
- Atragerea de investitori locali / străini, interesaţi în valorificarea gipsului rezultat din
procesul de desulfurare;
- Menţinerea politicilor guvernamentale privind restructurarea sectorului minier şi evitarea
cheltuielilor suplimentare determinate de redefinirea acestei politici în cazul în care nu se
realizează investiţia şi blocul energetic nr. 5 din C.E. Rovinari s-ar închide.
În plus, din punct de vedere al beneficiilor sociale aduse de realizarea proiectului se poate
spune că impactul proiectului este cu atât mai evident cu cât se evită disponibilizarea de
personal în sectorul minier prin menţinerea în funcţiune a capacităţilor miniere care asigură
combustibilul necesar funcţionarii blocului energetic nr. 5 din C.E. Rovinari.
4.8 Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Gorjul este o zonă etnografică importantă, identificată de obicei cu un teritoriu mai mult
sau mai puţin delimitat administrativ in decursul timpurilor, având un puternic specific local in
cadrul căruia se manifestă multe diferenţieri.
Regiunea nordică a Gorjului, impărtită natural in lungi faşii de pământ care coboară
dinspre Tg.Jiu reprezintă o veche vatră moşnenească. Din punct de vedere etnografic Gorjul se
prezintă ca o unitate cu specific aparte. Tinutul este mai degrabă sarac dar cunoaşte o mare
densitate de asezări; cele mai multe mici, numeroase fiind asezările de moşneni (nume dat
tăranilor liberi din vechea Ţară Românească).
Pe plaiurile Gorjului, s-a dezvoltat una din cele mai frumoase arhitecturi taranesti locale.
Străvechi tradiţii constructive şi de artă s-au păstrat de-a lungul nenumăratelor generaţii de
meşteri constructori. Aceste tradiţii au fost aplicate pe cel mai nobil material lemnos de
constructii, lemnul de stejar.
Arhitectura zonei impresionează atât prin proporţiile sale cât si prin decor. Folosind lemnul
de stejar sub forma cununilor orizontale de barne asezate pe tălpile uriaşe, numite “ursi” sau
“grosi“ mesterii au format pereti incheiati in “cheotori“.
Acoperamantul in patru ape este invelit in sindrila “prastila“ lungă si frumos tăiată, coama
terminandu-se cu “ciocarlani“ si cu “tepi“ ciopliti la cele doua capete ale acoperisului. Prispele