Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

4.4 Geologia subsolului
4.4.1 Date generale
Cod document: I-294.224.010-N0-002
Serie de modificare
Pag. 126
În structura geologică a întregii zone a Olteniei se individualizează în nord partea vestică a
unităţii structurale majore a avanfosei carpatice (Depresiunea Getică), şi în sud Platforma
Moesică reprezentată prin sectorul Valah.
Plasându-şi limita internă în afara părţii sudice a orogenului carpatic meridional, avanfosa
şi-a conturat evoluţia în urma mişcărilor laramice şi s-a definitivat în Pleistocen. Ea are aspectul
unei fose cu regim de subsidenţă accentuat în care grosimea depozitelor cretacice şi terţiare
este de aproape 10.000 m. Pe întreaga sa perioada de evoluţie, cu unele mici oscilaţii, bazinul
getic a avut mărime aproape constantă, iar în cuprinsul său au luat naştere depozite în facies
variabil de la marin neritic în Cretacicul superior şi Paleogen, lagunar cu sare şi gipsuri în
Miocenul inferior, facies de apă sălcie în Sarmaţian până la faciesul de apă dulce în Pliocen.
În Cuaternarul inferior, Depresiunea Getică a fost complet colmatată şi transformată în
uscat. Sectorul Valah al Platformei Moesice înglobează în alcătuirea sa geologică un etaj
structural inferior numit soclu şi unul superior reprezentat de cuvertura sedimentară. Soclul de tip
cristalin mezo şi epimetamorfic este străpuns de roci magmatice (graniţe, granodiorite, diorite
cuarţifere şi gabbrouri) în timp ce în cuvertura sedimentară se recunosc ciclurile Ordovician -
Carbonifer mediu, Permian terminal- Triasic, Jurasic mediu-Cretacic şi Badenian-Cuaternar.
Incinta CE Rovinari se desfăşoară paralel cu albia râului Jiu regularizat, învecinându-se la
vest cu drumul naţional DN 66 şi în partea de Nord cu oraşului Rovinari – judeţul Gorj.
Racordul rutier la drumurile din incintă se realizează din DN 66.
Amplasarea incintei în teritoriu este prezentată în planul de încadrare în teritoriu scara
1:5000, cod I-294.224.004-P0-001.
Seismicitatea amplasamentului
Suprafaţa analizată este afectată de cutremurele de pământ legate de zona labilă Vrancea,
care sunt cutremure intermediar profunde, cu focarul situat sub scoarţă, în mantaua superioară, la
circa 80-180 km adâncime, şi care eliberează o cantitate enormă de energie, fiind cutremure destul
de frecvente, care la circa 50 de ani generează un cutremur devastator (cu magnitudinea de 7).
Trebuie mentionate in zona si cutremure cu magnitudine scazuta (mai mica de 5), cu
epicentre in zona Targu Jiu si Dragotesti.
Conform normativului P100-92 şi STAS11100/1-93, sectorul studiat este amplasat în zona
seismică E, gradul 7 având ks = 0,12 şi perioada de colţ Tc = 1,0 sec.
4.4.2 Impactul prognozat
În ceea ce priveşte poluarea subsolului prin infiltrarea cu diferite substanţe poluante, atât
pentru etapa de construcţie montaj cât şi în exploatarea noilor echipamente montate nu vor
exista infiltraţii de substanţe poluante pentru subsol.