Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

Relieful
Cod document: I-294.224.010-N0-002
Serie de modificare
Pag. 122
După realizare instalaţiei de eliminare a zgurii şi cenuşii sub formă de fluid dens la care se
va racorda şi instalaţia de desulfurare pentru evacuarea şlamului de gips, aceste deşeuri,
considerate nepericuloase, vor fi trimise la un nou depozit de zgură şi cenuşă aparţinâd CE
Rovinari numit Gârla.
In faza initială amplasamentul viitorului depozit de zgură şi cenusă Garla a fost situat in
zona de terasa inferioară a râului Jiu, pe un teren cvasiorizontal, cu cote absolute variind între
157-159 mdMB. Depozitele ce au constituit terasa inferioară au fost reprezentate prin depozite
de terasă in grosime de 5-7m constituite din nisip, pietris, bolovaniş de varsta cuaternară care au
acoperit strate de cărbune de vârsta dacian superior, intercalate in orizonturi nisipoase, argiloase
si mai rar pietrisuri mărunte, exploatate in carieră.
Dupa epuizarea zăcământului de lignit carieră a fost umplută cu material steril rezultat din
excavarea carierelor. Din punct de vedere geomorfologic, dupa rambleerea carierei cu material
steril, se disting doua perimetre:
- un perimetru aflat in partea sudica a amplasamentului, orientat V-E, cuprinde o fasie de
teren cu o laţime de circa 200m, localizată de la digul existent (cota coronament 159,5 mdMB)
spre depozitul Cicani. In acest perimetru, pe fasia de teren orientata W-E, este proiectat a se
realiza digul de baza al depozitului de zgura si cenusa de la cota 168 mdMB.
- un perimetru situat la nord de digul existent de la cota 169,50 mdMB cu cea mai mare
extindere spatială, care din punct de vedere geomorfologic prezintă un aspect valurit cu
numeroase depresiuni (in care s-a acumulat apa din precipitatii) si coline rezultate din depunerea
neuniformă a materialului de haldă, cu cote crescatoare de la sud catre nord (de la 168-169
mdMB in extremitatea sudica pană al 177-178mdMB in extremitatea nordică). In cadrul acestui
perimetru este proiectat a se realiza depozitul de zgură şi cenuşă Garla, cu cele trei componente
ale sale.
Trebuie subliniat faptul ca perimetrul a fost afectat de excavatiile miniere, după extragerea
carbunelui sterilul fiind depozitat in haldă, si rezultând un amestec heterogen de umplutură
recenta constituita din roci argiloase, nisipuri si nisipuri argiloase din depozite de varsta
romanian cat si din depozite aluvionare din terasa inferioara a Jiului, amestecate in diverse
proportii atat in plan vertical cat si orizontal.
Elemente de Geologie
În structura geologică a intregii zone a Olteniei se individualizează în nord partea vestică a
unităţii structurale majore a avanfosei carpatice (Depesiunea Getică), şi în sud Platforma
Moesică reprezentată prin sectorul Valah.
Plasându-şi limita internă în afara părţii sudice a orogenului carpatic meridional, avanfosa
şi-a conturat evoluţia în urma mişcărilor laramice şi s-a definitivat în Pleistocen. Ea are aspectul
unei fose cu regim de subsidenţă accentuat în care grosimea depozitelor cretacice şi terţiare