Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

4.3 Solul
4.3.1 Date generale
Cod document: I-294.224.010-N0-002
Caracteristicile solurilor dominante
Serie de modificare
Pag. 121
In conformitate cu datele existente, calitatea solului din zona Rovinari este afectată de
exploatările miniere şi termocentrala din zonă. Cenuşa spulberată de vânt se depune pe sol şi
contribuie la deprecierea calităţii acestuia. Probele de sol analizate în zona semnalizează în
zonă prezenţa unui sol slab alcalin, slab salinizat, slab asigurat in carbon organic şi humus, slab
asigurat in sulf si mediu asigurat in mangan, la care însă conţinutul in fier se încadrează in
limitele normale.
Textura acestor soluri variază in limite foarte largi. Fracţia grosieră reprezentată de nisipuri
medii, grosiere şi fine fiind cuprinsă între 20% si 60% iar fracţia fină reprezentată de argilă este
cuprinsă între 22% si 41%.
Comunitatea microorganismelor vegetale si animale este divers constituită şi relativ puţin
numeroasă şi realizează o biomasă foarte redusă. Pentru ecosistemul în formare prezintă
deosebit interes ecologic microflora care participă la descompunerea materiei organice moarte
în substanţe minerale, CO2 si H2O, contribuind astfel la imbogăţirea şi continuarea lanţurilor
trofice, la formarea humusului si deci la ameliorarea troficităţii solurilor în formare. O altă grupă
de microorganisme (bacterii si ciuperci) au proprietatea de a contribui la nutriţia azotată (specii
micotrofe) sau de a fixa azotul atmosferic in scopul aprovizionării cu azot a speciilor lemnoase
(bacterii şi ciuperci micoritice). Unele alge şi bacterii au nutriţie chimiotrofă, dar biomasa lor este
extrem de redusă.
Vulnerabilitatea solurilor
Conform studiilor efectuate in zonă de Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Horticolă
solurile din perimetrul analizat se pot incadra in grupa solurilor tehnogene, fiind de fapt soluri cu
un amestec de orizonturi asezate întamplator, rezultate din excavare, transport si nivelare
mecanizată. CE Rovinari are o contribuţie proprie semnificativă dar principalii preturbatori sunt
reprezentaţi de exploatările in carieră a cărbunilor energetici.
Constituirea haldelor de steril de la exploatările miniere si a celor de zgură si cenuşă (in
zonele deja exploatate) de la termocentrală conferă o mare neuniformitate a insuşirilor fizicochimice
ale solurilor, variatiile acestora fiind evidentiate chiar pe suprafete restranse. Astfel in
studiul mai sus mentionat, studiu efectuat pe o suprafata de aproximativ 0.5 ha se constata o
variatie a pH-ului de la slab acid spre unul slab alcalin (6.7-7.6) iar continutul in humus este unul
redus (0.00 -1.80 %). Variaţia continutului in humus variază atat de mult datorita neomogenitatii
solului. Solul este mediu aprovizionat cu fosfor si potasiu asimilabil. Azotul, element fundamental
in procesul de crestere si dezvoltare a plantelor, nu poate fi substituit de nici un element iar in
zona analizată continutul in azot variază între 0.02 si 0.05%. Datorită marii neuniformitaţi
texturale umiditatea solului variază în limite foarte largi cuprinse intre 5% si 12%.