Click aici - Scoala Gimnaziala "SINGIDAVA" Cugir

2
Dragi cititori,
Şcoala este un pictor ce ne conturează comportamentul
folosind cele mai de preţ culori ale sale. Şcoala este un sculptor ce ne
dă forma cea mai plăcută, cea mai frumoasă, o formă nemaivăzută.
Şcoala este a doua familie, ce ne înconjoară cu dragoste şi ne dă aripi
să zburăm mai departe în viaţă.
“MUGURI IN LUMINĂ” este oglinda fiecărui elev. O
oglindă în care aceştia îşi sădesc cele mai frumoase creaţii, o oglindă
pe care pot să o arate oricui cu mândrie. Elevii talentaţi, mândria
noastră, se regăsesc între aceste file de mătase, cusute cu fire de aur
din mintea fiecărui copil.
Dar timpul trece, copiii cresc şi îşi desfac aripile către noi
orizonturi. La sfârşitul fiecărui an, clasele de-a VIII-a părăsesc acest
univers, lăsând în urma lor amintiri plăcute şi rezultate foarte bune.
Dar golul lăsat de ei este umplut de către noile clase dornice să
crească şi să acumuleze noi cunoştinţe.
Se spune că orice lucru plăsmuit de mintea copiilor e
nepreţuit. Dar cele mai de preţ comori sunt rodul imaginaţiei lor,
ceea ce mintea lor jucăuşă şi naivă creează. Când ai timp şi vrei să te
desprinzi de realitate, tot ceea ce ai nevoie este creaţia unui copil. O
poveste ce te duce în altă lume, una a fanteziei, unde grijile de zi cu
zi nu există, sau o poezie ce te atinge până la lacrimi.
Sperăm că am reuşit să cuprindem totul în această revistă,
pentru ca atunci când ai nevoie să pleci din lumea reală să citeşti
aceste pagini.
Mulţumim, nu în ultimul rând, cadrelor didactice care ne-au
sprijinit şi ne-au fost alături la nevoie. Sperăm să vă placă această
revistă, deoarece efortul depus nu a fost uşor, dar a fost făcut cu
plăcere şi prin cooperare. Mulţumim şi elevilor care au contribuit şi
ne-au ajutat. Vă urăm ”LECTURĂ PLĂCUTĂ”.
Colectivul de redacţie

3
Două decenii de existenţă
„Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-însa”
Când toamna mai colindă cu ultimele puteri pe aceste meleaguri, Şcoala cu cls.
I-VIII Nr. 4 Cugir e copleşită de emoţie şi bucurie la gândul că îşi aşteaptă cu porţile
deschise trecutul şi prezentul: cadre didactice pensionare, părinţi, foşti şi actuali elevi,
reprezentanţi ai comunităţii locale şi toţi cei pentru care un strop de trecut înseamnă
eternitate.
Deşi este una din şcolile tinere ale oraşului, mulţi elevi i-au trecut pragul şi au
reuşit să se realizeze profesional, aducându-şi mereu aminte de anii „de generală”, de
nelinişte creatoare şi de vise mai mult sau mai puţin realizabile, specifice vârstei.
Poate că nu întâmplător se numeşte simplu – Şcoala 4. Ordinea, dorinţa de a
ajuta şi capacităţile de gestionare sunt caracteristice acestei cifre. Dacă îi păşeşti pragul, poţi observa cum
personalul şcolii şi-a pus amprenta asupra ordinii şi aspectului interior, încercând, aproape în fiecare an, să
ofere altceva celor care ne vizitează. Din dorinţa de a-i ajuta pe copii şi de a le lărgi orizontul, cadrele
didactice au conceput programe adaptate şi au iniţiat o serie de activităţi şi proiecte care au avut menirea de a
ne face mai buni, mai competitivi, mai toleranţi şi mai convingători. Toate acestea nu puteau fi realizate fără
directori implicaţi, responsabili şi deschişi spre nou. Iar toţi cei care au fost şi sunt directori în această unitate
au dovedit din plin că au avut sau au capacităţi de gestionare.
În perioada 9-13 noiembrie 2009, cadrele didactice şi elevii de la şcoala noastră vor marca prin
activităţi extracurriculare aniversarea celor douăzeci de ani. Aceste activităţi se adresează, în primul rând,
elevilor, dascălilor, părinţilor şi comunităţii. În data de 13 noiembrie, toţi cei pentru care această şcoală a
însemnat ceva îşi vor da întâlnire pentru a depăna câteva fire din caierul amintirilor de la înfiinţare şi până în
prezent. Un arc peste timp cu multiple valenţe: bucurie, nostalgie, emoţie, împlinire, realizare.
Dar, ca la orice aniversare, pe lângă întoarcerea spre trecut, trebuie să ne gândim şi la viitor, pentru că
sunt două etape inseparabile, verigi de nedespărţit ale aceluiaşi şir. Şi ce ne putem dori mai mult decât ca acel
prim clopoţel al şcolii noastre să răsune mereu vesel şi încrezător în inimile tuturor celor care au trecut sau vor
trece porţile şcolii noastre, mereu cu deviza: Noi credem în educaţie, competiţie, echipă, performanţă!
Cei 20 de ani ne sunt suport pentru următorii, când iarăşi vor fi frunze ruginii şi spectacolul toamnei îşi
va continua supremaţia efemeră.
Dorim tuturor elevilor, oamenilor şcolii, părinţilor şi tuturor celor care, într-un fel sau altul, au
deschis poarta acestei şcoli, multă sănătate, putere de muncă şi multe, multe împliniri şi satisfacţii.
(articol apărut în ziarul UNIREA, 12 noiembrie 2009)

4
Cls. I-II
Fiecare clasă s-a pregătit pentru aniversare
Cls. III-IV
Cls. V-VI
Cls. VII-VIII
!

5
Aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea şcolii îmi oferă prilejul de a mă întoarce cu gândul la
cei care, cu migală şi răbdare, au cultivat în fiecare din noi setea de cunoaştere, de libertate şi adevăr.
E o zi deosebită, în care privim cu recunoştinţă la dascălii noştri, pentru că înţelepciunea,
sentimentele şi aspiraţiile lor îşi găsesc continuitate în fiecare din noi, oricine am fi şi oriunde am
activa. Ralentul, perseverenţa, şi dăruirea pe care le manifestaţi zi de zi se materializează în succesele
discipolilor dumneavoastră, iar realizările lor sunt parte a efortului pe care îl depuneţi necondiţionat şi
cu responsabilitate.
Aş dori să-mi exprim cele mai sincere mulţumiri pentru munca dumneavoastră nobilă. Vă
doresc multă sănătate, curaj şi realizări frumoase în tot ceea ce întreprindeţi.
Alin Dincu, director de logistică Unsworth Global Logistics Londra
Un mesaj dascălilor mei ...
Mulţumesc pentru contribuţia fiecăruia la ceea ce sunt astăzi. Mulţumesc pentru dedicaţia,
răbdarea şi generozitatea informaţională şi spirituală. Fiecare dintre dumneavoastră aţi adăugat ceva
la personalitatea, nivelul de înţelegere al elevilor dumneavoastră, al meu.
Doresc dascălilor din şcoală putere de muncă şi sănătate.
Monica Farcaşiu, Portland, Oregon, USA
Cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea şcolii, doresc să vă urez un sincer „La
Mulţi Ani!” şi vă transmit toate gândurile mele de bine. Sunt mândră să mă număr printre
absolvenţii acestei şcoli, promoţia 1994. În acest moment de aniversare îmi îndrept gândurile pline
de recunoştinţă spre şcoala unde am început să mă formez profesional, dar mai ales ca om şi spre
minunaţii dascăli care mi-au îndrumat paşii în această aventură a vieţii.
Daniela Radu, project manager la Agenţia Monitoring Media, Bucureşti
Valoarea nu mai ţine, de multă vreme, de vârstă. Ea apare atunci când oamenii cred cu
adevărat în ceea ce fac, dăruindu-se în fiecare zi.
La mulţi ani, la ceas aniversar, tuturor dascălilor şcolii!
Daniela Igna, prof. limba română, Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 3 Cugir
Fiecare copil, indiferent de mediul social din care provine, are dreptul la educaţie. Şi am
învăţat că, prin educaţie, se pot schimba şi transforma destine. Am păşit cu teamă în şcoala
generală, dar am ieşit de acolo încrezătoare, hotărâtă asupra drumului pe care voiam să îl urmez.
Da, am avut o doamnă învăţătoare care m-a supravegheat atent în cei mai importanţi ani ai formării
mele şi am avut profesori care au avut o putere extraordinară, puterea de a transmite cunoştinţe, de
a modela şi de a direcţiona viitorii adolescenţi. Sunt sigură că elevii acestei şcoli vor putea numi,
în câţiva ani, cel puţin un profesor care le-a schimbat viaţa. Şi sunt la fel de sigură că şi profesorii
acestei şcoli, foştii mei profesori, îi vor ajuta şi îi vor încuraja, la fel cum au făcut şi în cazul meu,
să îşi urmeze visul.
Voi încheia cu un mesaj către elevii şcolii, citându-l pe Nelson Mandela, care a spus:
„Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi pentru a schimba lumea”. Profitaţi
de ea şi de cei care vă pot ajuta să schimbaţi lumea!
Andra Suciu, consilier, Senatul României
„La mulţi ani” tuturor celor care fac parte din această şcoală minunată! Va fi mereu
şcoala sufletului meu, singura şcoală din România în care am învăţat să fiu „om mare” şi în care
am învăţat să fiu un profesor bun, mulţumită celor care mi-au ghidat paşii spre cunoaştere.
Prof. Irina Matei, Londra

6
Permiteţi-ne să vă transmitem felicitările noastre pentru această aniversare a 20 de ani de la
înfiinţare, din îndepărtata Norvegie.
Mulţumim tutror cadrelor didactice care au reprezentat modele în formarea noastră
profesională şi le urăm mult succes şi sănătate. Ţinem să mulţumim, de asemenea, tuturor celor care
s-au străduit pentru buna funcţionare a şcolii.
Urăm cu această ocazie mulţi ani de realizări şi împliniri! Gratulerer med dagen! sau mai bine
zis „La Mulţi Ani, Şcoala Generală Nr. 4!
Alina şi Ramona Loga, prof. de matematică, Bjornholt Skole, Oslo
Există o lume a şcolii, mereu aceeaşi, mereu alta, unde fiecare dintre noi pătrunde pentru o
clipă eternă, ori, poate o lume în care simţim că suntem altcineva decât credem în mod obişnuit că
suntem.
Această lume există atâta vreme cât ne numim elevi, cât suntem în stare de călătorie,
cutreierând orizonturile cu fantezia, dar mai ales cu foamea de adevăr.
A vorbi despre elevi înseamnă a-i cuceri la porţile necunoscutului, înălţându-i spre candoare,
spre jocul de-a visul, de-a poezia, spre împlinire.
Vreau să mulţumesc şcolii, care alături de părinţi, mi-a îndrumat paşii spre cele mai frumoase
idealuri.
Rareş Mircea Urs, ing. Constructor, SC Asistenta Cons Alba SRL
Talentul l-am primit de la Dumnezeu, dar modelarea lui a fost în mâinile dumneavoastră, dragi
dascăli. Vă mulţumesc pentru profesionalismul de care aţi dat dovadă şi vă doresc ca bucuria realizării să
strălucească în ochii fiecărui copil pe care îl modelaţi. „La mulţi ani” pentru şcoala mea de suflet şi
multă sănătate tuturor celor care o slujesc.
Raluca Vlasea, New Model/ Engineering Coordonator, Jefferson Elora Corporation, Canada
A vorbi despre şcoala în care te-ai format este întrucâtva similar cu a reînvia în forul tău interior
mirabila vârstă a dulcii tinereţi. Ooooooo, da ... înseamnă să te cufunzi pe deplin în lacul încremenit al
amintirilor cristaline şi să culegi perlele ascunse ale înţelepciunii dascălilor.
Îmi exprim aici adânca preţuire şi recunoştinţă faţă de locul aproape mitic unde am început să
pătrund infinitele taine ale lumii. Mulţumesc profesorilor mei dragi, care au intuit cu atâta iscusinţă făclia
cunoaşterii din mine şi spun aceasta deoarece munca profesorului se aseamănă într-un anumit fel cu cea a
unui neobosit alchimist, care nu conteneşte din a preface metalele grosiere în aur, în Piatra filosofală.
Celor care citesc aceste cuvinte aş dori să le mărturisesc că am realizat, după absolvirea şcolii,
faptul că am fost modelată de nişte adevăraţi profesionişti, oameni cu har şi dăruire faţă de munca lor şi
trebuie să spun că, absolut toate distincţiile şi reuşitele obţinute de mine, sunt în egală măsură ale lor,
pentru că au presărat în mine seminţele rodnice ale cunoaşterii.
Acum, când doresc să cuprind frumuseţea clipelor petrecute la „şcoala mea”, mă umplu de o
aleasă încântare, de frenezia şi elanul năvalnic al adolescenţei. Doresc să-mi închei scurtul cuvânt urând,
din tot sufletul, şcolii mele mulţi ani de excelenţă în educaţie.
Ioana Cazan, prof. de lb. franceză, Şcoala nr. 146 „I.G. Duca” Bucureşti
„La mulţi ani, Şcoala 4 Cugir!” un loc sfinţit de frumuseţea, dăruirea şi valoarea unui colectiv
de cadre didactice deosebite. Prima mea „familie didactică” la Cugir, locul uceniciei mele, prietenii
peste ani ... O şcoală care s-a mândrit cu mine, o şcoală cu care mă mândresc!
Prof. Lilica Vanţ, Colegiul Naţional „David Prodan”, Cugir

7
Limba română
Albu Daniela, cls. a IV-a A, locul I
Buleandră Debora, cls. a V-a C, locul I
Ianc Bianca, cls. a IV-a B, locul al II-lea
Medrea Rut, cls. a IV-a A, locul al II-lea
Lazăr Corina, cls. a IV-a A, locul al II-lea
Itu Denisa, cls. a IV-a A, locul al II-lea
Noja Nicole Denisa, cls. a V-a C, locul al II-lea
Novac Ioana, cls. a V-a C, locul al II-lea
Jugariu Mihai, cls. a VII-a A, locul al II-lea
Benea Tabita, cls. a VII-a B, locul al II-lea
Bodron Valentina, cls. a VIII-a A, locul al II-lea
Viziteu Maria, cls. a VII-a A, locul al III-lea
Muntiu Alina, cls. a VIII-a B, locul al III-lea
Zinca Adrian Mircea, cls. a V-a C, menţiune
Manea Georgiana Luiza, cls. a V-a C, menţiune
Blaga Daniel Adrian, cls. a V-a C, menţiune
Ungureanu Anca, cls. a VII-a A, menţiune
Burz Cristina, cls. a VII-a A, menţiune
Jurj Claudia, cls. a VIII-a A, menţiune
Drogoţel Alexandra, cls. a VIII-a B, menţiune
Chimie
Muntiu Alina, cls. a VIII-a B, locul al II-lea
Jurj Anca, cls. a VIII-a A, locul al II-lea
Matematică
Buleandră Debora, cls. a V-a C, locul I
Manolea Teodora, cls. a VI-a A, locul I
Stoian Radu, cls. a IV-a B, locul al II-lea
Maxim Ana Maria, cls. a IV-a B, locul al II-lea
Ianco Mihaela, cls. a V-a C, locul al II-lea
Zbutea Bianca, cls. a VI-a B, locul al II-lea
Jugariu Mihai, cls. a VII-a A, locul al II-lea
Ţâr Andrei, cls. a IV-a B, locul al III-lea
Medrea Otniel, cls. a V-a C, locul al III-lea
Blaga Daniel, cls. a V-a C, menţiune
Jugariu Dragoş, cls. a V-a C, menţiune
Czako Alexandra, cls. a VI-a B, menţiune
Sicra Darius, cls. a VI-a B, menţiune
Ungureanu Anca, cls. a VII-a A, menţiune
Bodron Valentina, cls. a VIII-a A, menţiune
Troancheş Andrei, cls. a VIII-a B, menţiune
Fizică
Muntiu Alina, cls. a VIII-a B, locul I
Troancheş Andrei, cls. a VIII-a B, locul al II-lea
Jugariu Mihai, cls. a VII-a A, locul al II-lea
Drogoţel Alexandra, cls. a VIII-a B, locul al III-lea
Ungureanu Anca, cls. a VII-a A, menţiune
Viziteu Maria, cls. a VII-a A, menţiune
Limba engleză
Ungureanu Anca, cls. a VII-a A, locul I
Benea Tabita, cls. a VII-a B, locul al II-lea
Bodron Valentina, cls. a VIII-a A, locul al III-lea
Viziteu Maria, cls. a VII-a A, menţiune
Şerb Bogdan, cls. a VIII-a A, menţiune
Biologie
Muntiu Alina, cls. a VIII-a B, locul I
Bodron Valentina, cls. a VIII-a A, locul al II-lea
Benea Tabita, cls. a VII-a B, locul al III-lea
Burz Cristina, cls. a VII-a A, locul al III-lea
Viziteu Maria, cls. a VII-a A, locul al III-lea
Groza Denisa, cls. a VII-a A, menţiune

8
Educaţie fizică
Dincu Alexandru, cls. a V-a C, şah, locul I
Boar Raul, cls. a V-a C, şah, locul al II-lea
Jugariu Mihai, cls. a VII-a A, şah, locul al III-lea
Pop Robert, cls. a VII-a B, tenis de masă, locul I
Echipa de handbal fete, locul al II-lea
Echipa de handbal băieţi, locul al II-lea
Echipa de fotbal, locul al II-lea
Religie
Zinca Adrian, cls. a V-a C, locul I
Ungureanu Anca, cls. a VII-a A, locul I
Drogoţel Alexandra, cls. a VIII-a B, locul I
Dragomir Marina, cls. a V-a B, locul al III-lea
Simu Darius, cls. a VI-a B, locul al III-lea
Blaga Daniel, cls. a V-a C, menţiune
Jugariu Dragoş, cls. a V-a C, menţiune
Olimpiada de limbă, comunicare şi literatură română
„Ionel Teodoreanu”
Noja Nicole, cls. a V-a C, locul al II-lea, participantă la faza naţională
Concursul Naţional „ Poezie”
Noja Nicole, cls. a V-a C, locul al III-lea
Buleandră Debora, cls. a V-a C, menţiune
Czako Alexandra, cls. a VI-a B, menţiune
Manolea Teodora, cls. a VI-a A, menţiune
Lumina Math
Dache Adrian, cls. a IV-a A, menţiune
Ţîr Andrei, cls. a IV-a B, menţiune
Buleandră Debora, cls. a V-a C, menţiune
Martin Darius, cls. a V-a A, menţiune
Concurs interjudeţean de matematică „Regina Maria”, Sibiu
Buleandră Debora, cls. a V-a C, locul al II-lea
Concurs interjudeţean de matematică „Viitorii matematicieni”
Manolea Teodora, cls. a VI-a A, locul al II-lea
Comşa Caleb, cls. a IV-a A, locul al III-lea
Jugariu Dragoş, cls. a V-a C, locul al III-lea
Martin Darius, cls. a V-a A, locul al III-lea
Dincu Alexandru, cls. a V-a C, locul al III-lea
Zbutea Bianca, cls. a VI-a B, locul al III-lea
FELICITĂRI

9
Şcoala cu cls. I-VIII SINGIDAVA
Începând cu anul şcolar 2010-2011, şcoala noastră se va numi
SINGIDAVA. De ce acest nume? Pentru că nu trebuie să ne uităm
strămoşii şi istoria neamului.
Singidava a fost o aşezare dacică situată pe Dealul Cetate din
Cugir, care, probabil, făcea parte din sistemul de cetăţi fortificate, ce
aveau menirea de a apăra cetatea Sarmizegetusa.
Săpăturile din anul 1977 au oferit certitudini de un enorm
interes prin descoperirea necropolei cetăţii dacice. Primii locuitori ai
dealului "Cetate", ale căror urme de locuire s-au descoperit numai pe
pante, au fost purtătorii culturii Sighişoara-Wietenberg din perioada
mijlocie şi târzie a epocii bronzului (sec. XVII-XIII a.Chr.). Tot în
zona pantelor s-au găsit vestigii dacice de locuire de la sfârşitul primei
epoci a fierului (sec. V-VI î. Chr.), ceea ce dovedeşte că amenajarea
platoului şi a teraselor s-a făcut mai târziu, adică în secolele III-II
î.Chr., când la marginea platoului superior a fost înălţat un puternic
val de apărare durat din pământ şi piatră. În faza de apogeu a
civilizaţiei dacice, începând de la sfârşitul secolului al II-lea, s-a
definitivat amenajarea platoului superior şi a teraselor, iar vechiul val
de apărare a fost înlocuit cu unul nou, mult mai puternic, întărit cu un
masiv zid de piatră făcut din enormi bolovani de râu uniţi cu pământ,
zid pentru amplasarea căruia s-a săpat în stâncă un pat de peste 3
metri, consolidarea făcându-se prin puternici contraforţi din stânca
păstrată.
În spatele noului val de pământ şi a zidurilor de piatră, pe platoul
superior, au fost descoperite numeroase locuinţe aparţinând diferitelor
perioade; s-a găsit un abundent material arheologic alcătuit din
ceramică, podoabe, unelte etc. Ceramica, reprezentată printr-o gamă
largă de forme şi ornamente, contribuie în mod esenţial la îmbogăţirea
cunoştinţelor actuale cu privire la repertoriul ceramicii geto-dacice.
Este prezentă ceramica lucrată cu mâna, de lux sau comună, cât şi cea
confecţionată cu roata. La produsele autohtone trebuie adăugate vase
greceşti (elenistice) şi romane, precum şi podoabele de factură celtică,
cum sunt brăţările de sticlă colorată sau pintenii de fier. Toate aceste
mărfuri de import dovedesc, pe lângă multiplele legături comerciale
întreţinute de societatea daco-getică pentru care ne stau mărturie şi
monedele străine ce făceau parte din cele două tezaure, faptul că ne
găsim în faţa unui centru economic de seamă. O vatră de foc, pe
suprafaţa căreia s-a găsit o pilă mare de fier şi zgura de fier
descoperită în cadrul unui alt edificiu pledează pentru stadiul de
civilizaţie al metalurgiei fierului.
Cel mai spectaculos s-a dovedit a fi inventarul aşa numitului
"mormânt princiar", ce a aparţinut unui tarabostes local, cu vârsta în
jurul a 35 de ani, probabil conducătorul unui trib din zona văii
Cugirului. Războinicul a fost incinerat într-un car de paradă cu patru
roţi, alături de care s-au găsit resturile incinerate a trei cai, dar şi
numeroase obiecte realizate din fier, bronz, argint şi aur.
S-a putut reconstitui, pe baza pieselor găsite, echipamentul de
luptă al războinicului, format dintr-un coif de fier, cămaşa de zale din
Tetradrahma macedoneana din
tezaurul de la Cugir- Sub-Coasta
Tetradrahma dacica din tezaurul
de la Cugir-Dealul Cetatii
Resturile mormantului "princiar"
dacic de la Cugir la momentul
dezvelirii sale
Placaj lucrat din aur gasit in
mormantul "princiar" dacic

10
fier, închisă cu butoni din argint suflaţi cu aur.
Armamentul era completat cu un scut din lemn placat cu piele, un vârf de lance, o sica, armă
specifică dacilor, o sabie dreaptă de tip celtic, garnitura unui arc, alături de piese de vestimentaţie, între
care un placaj de aur lucrat în tehnica au repoussé, terminat cu o reprezentare în stil animalier. Peste
resturile incinerate au fost depuse un vas de bronz (situla) de provenienţă romană şi o fructieră dacică de
mari dimensiuni.
Mormântul se datează într-o perioadă anterioară Regatului lui Burebista, la începutul sec. I î.Chr. În
aceeaşi necropolă a fost cercetat şi un al doilea "mormânt princiar", nu la fel de bogat, dar conţinând două
săbii, o cămaşă de zale din fier şi obiecte de argint.
Iată deci că toponimicul Dealul Cetăţii, transmis din moşi-strămoşi, n-a fost întâmplător.
Perpetuarea unui asemenea toponimic n-a putut fi făcută decât de descendenţi ai acelora care ridicaseră
vechea cetate dacică, cu atât mai mult cu cât după anul 106 d. Chr., când cetatea a fost cucerită şi distrusă
de romani, nu s-a mai constatat vreo locuire pe acest deal, iar ruinele au fost acoperite de pământ. Falnica
cetate de odinioară n-a dispărut însă din amintirea urmaşilor, care au denumit dealul în continuare şi-l
numesc şi astăzi "Cetate".
Întinderea mare, elementele de construcţie şi sistemul de fortificare al aşezării, bogăţia tumulilor şi
varietatea materialului arheologic identifică dava de pe "Cetate" cu localitatea antică SINGIDAVA,
menţionată în Geografia sa de Claudiu Ptolomeu (90-168) ca unul dintre "cele mai strălucite oraşe din
Dacia".
(Surse: www.dacoromania5.go.ro; www.ro.wikipedia.org; www.enciclopedia-dacica.ro)
Car de parada (reconstruire) din mormantul
"princiar" dacic de la Cugir-Dealul Cetatii
Moneda de tip Filip II provenind din
tezaurul descoperit la Cugir - Sub
Coasta

11
Mai aproape de naturĂ
Proiectul îşi propune formarea unor atitudini pozitive faţă de zonele în care locuiesc, faţă de natura
înconjurătoare. În condiţiile epocii contemporane, o problemă importantă este şi educarea elevilor în spiritul
unor responsabilităţi umane care cuprind protecţia mediului înconjurător, utilizarea raţională a resurselor
naturale. Înţelegerea principalelor cauze şi forme de manifestare a dezechilibrelor naturale, îndeosebi a celor
produse de activităţi omeneşti, face posibilă descoperirea căilor de acţiune pentru ocrotirea naturii cu tot ce
cuprinde ea. Din activităţile derulate amintim: întocmirea unor portofolii despre animale sălbatice, animale
domestice, păsări, peşti; realizarea unor colecţii de seminţe, realizarea unor lucrări cu seminţe (colaje);
excursie la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Aiud; organizarea unei expoziţii cu lucrări, portofolii, afişe,
colecţii, etc.
Coordonatoarele proiectului: înv. Oană Aurelia, înv. Mărginean Laura (cls. I Step by Step), inst. Paşca
Olivia (cls. A III-a B) – Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 4 Cugir, înv. Manole Luminiţa (cls. A III-a C), înv. Aloman
Dorina (cls. A IV-a B) – Şcoala cu cls. I-VIII „Ovidiu Hulea” Aiud
ÎmpreunĂ pentru copiii noŞtri
Acest proiect îşi propune asigurarea unei educaţii corecte şi permanente a copilului, având ca
obiective: stabilirea relaţiilor de colaborare eficientă între învăţătoare şi părinţi, bazate pe respect, încredere,
sinceritate; implicarea părinţilor în viaţa şcolii, cunoaşterea şi respectarea regimului zilnic al copilului. Munca
în parteneriatul învăţători-părinţi ar trebui să înlăture barierele de comunicare, să clarifice prolemele întâlnite
la clasă şi să se stabilească relaţii de încredere şi bunăvoinţă reciprocă.
Câteva activităţi derulate sau în curs de derulare: „Prima zi de şcoală”, „Să ne cunoaştem mai bine”,
„Să ne bucurăm toţi de sărbătoarea Crăciunului”, „Ziua porţilor deschise”, „Copii mai buni, părinţi mai
fericiţi”, „Să cunoaştem şi alte meleaguri”, „Cum a trecut primul an din viaţa de şcolar?”
Coordonatoarele proiectului sunt învăţătoarele cls. I A Step by Step: Oană Aurelia şi Mărginean Laura
ÎMPREUNĂ SUNTEM MAI CREATIVI
Proiectul implică cls. a X-a C a Colegiului Naţional „David Prodan” Cugir şi Şcoala cu cls. I-VIII Nr.
4 Cugir (clasele de gimnaziu), având ca obiective: responsabilizarea participanţilor în desfăşurarea de
activităţi de voluntariat, deprinderea abilităţii de a realiza un atelier de lucru, socializarea participanţilor.
Coordonator: prof. psiholog Medruţ Reghina-Maria
PROIECT INTERJUDEŢEAN: INFO-MATE-TEHNOLOGIA
Domeniul tehnic are o pondere foarte mare în societatea actuală. Pentru a deveni specialist în acest
domeniu, fiecare tânăr trebuie să conştientizeze disciplinele pe care se bazează formarea unei persoane care se
pregăteşte pentru această direcţie. Acest proiect îşi propune să realizeze activităţi concrete, de colaborare
imediată, prin abordare interdisciplinară a unei teme. Dintre activităţi: „Să ne cunoaştem” (Despre noi, Despre
şcoala noastră), „Micul arhitect”, „Designer în devenire”, „Cum ne hrănim sănătos”, etc. Proiectul se
adresează elevilor de cls. a V-a din şcolile implicate direct.
Coordonatori: prof. Vlasea Floare – Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 4 Cugir şi ing. Teretean Adina,
Verendean Petronela – Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 18 Timişoara.
MÂINE VOI FI ŞCOLAR
Prin vizitele la şcoală, prin activităţile desfăşurate cu şcolarii în localul şcolii, în grădiniţă sau în afara
instituţiei, preşcolarii au posibilitatea să-i urmărească pe cei mai mari decât ei, văd cum se comportă aceştia,

12
cum vorbesc unii cu alţii, cum îşi îndeplinesc sarcinile în timpul activităţilor de învăţare. Prin intermediul
acestui proiect de parteneriat dorim să oferim viitorilor şcolari posibilitatea de a lua legătura cu şcoala unde
vor urma să înveţe, cu specificul activităţilor şcolare.
Coodonatoare: ed. Căluşer Berta – Grădiniţa cu program normal „Voinicel”, înv. Popescu Maria, înv.
Luţuc Rafila, inst. Borza Monalisa, înv. Mărginean Laura, înv. Oană Aurelia – Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 4
Cugir
HOLOCAUSTUL – O LECŢIE A SECOLULUI XX, proiect judeţean
În cadrul proiectului, elevii vor fi puşi în contact cu elemente de cultură, istorie şi religie evreiască şi
vor fi stimulaţi să cerceteze probleme legate de Holocaust. Din agenda derulării proiectului: excursie de studii
la Muzeul Auschwitz-Birkenau, sesiune de comunicări, expoziţii documentare în fiecare şcoală implicată în
proiect, prezentări în Power-Point, excursii la Muzeul Holocaustului din Şimleul Silvaniei, întâlnire cu un
supravieţuitor din Transilvania, la Gherla.
Coordonatori: prof. Anghel Lucia – Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 4 Cugir, prof. Groza Rodica – Asociaţia
GISAS Sebeş, prof. Urs Gabriela – Colegiul Tehnic „I.D. Lăzărescu Cugir”, prof. Câmpean Nicoleta – Liceul
Teoretic Teiuş, prof. Groza Rodica – Şcoala Europeană „Silviu Cărpinişianu” Sebeş.
LA RUINELE SUFERINŢEI
În perioada 29 octombrie -1 noiembrie 2009, un grup de 27 de cadre didactice şi
elevi de la Colegiul Tehnic „I.D. Lăzărescu” şi Colegiul Naţional „David Prodan” Cugir,
coordonaţi de prof. Lucia Anghel şi prof. Gabriela Urs au participat la prima etapă a
proiectului educaţional judeţean “HOLOCAUSTUL – o lecţie a secolului XX”. In cadrul
proiectului elevii, puşi în contact cu elemente de cultură, istorie şi religie evreiască sunt
determinaţi să cerceteze probleme legate de Holocaust.
Obiectivele propuse prin proiect sunt: stimularea interesului elevilor pentru
autoeducaţie; promovarea la nivelul grupului ţintă a ideilor de toleranţă, înţelegere
reciprocă şi dialog; dezvoltarea conştiinţei civice, bazată pe cunoaştere şi asumarea valorilor democratice; cunoaşterea
de către elevi a elementelor de cultură, civilizaţie şi religie, specifice unui anumit grup etnic-evreii.
Activităţile propuse prin proiect sunt: vizita de studiu la muzeul Auschwitz- Birkenau; întâlnirea cu un
supravieţuitor al acestora în cadrul Centrului de dialog intercultural Oswiecim; organizarea unei sesiuni de comunicări în
care se vor prezenta referate, prezentări Power- Point şi a unor machete şi planşe privitoare la Holocaust în 27 ianuarie
2010, cu ocazia Zilei Internaţionale de Comemorare a Holocaustului; întâlnirea
cu un supravieţuitor transilvănean al Holocaustului; excursie de studii la
Muzeul Holocaustului de la Şimleul Silvaniei.
Prima etapă a proiectului s-a concretizat într-o excursie de studii la
Auschwitz şi Birkenau, lagărele de tristă
amintire din Polonia, din cel de-al doilea
război mondial.
Alături de partenerii din Sebeş,
coordonaţi de prof. Rodica Groza şi cei
din Teiuş, coordonaţi de prof. Nicoleta
Câmpean, elevii au descoperit amploarea
atrocităţilor petrecute în lagărele naziste de la Auschwitz şi Birkenau, au fost copleşiţi de miile de mărturii ale suferinţei
şi de imensitatea „cimitirului fără morminte” de la Birkenau. Tabloul terifiant al vieţii din lagăre a fost completat cu
mărturisirile domnului Kazimierz Smolen, supravieţuitor al lagărului de la Auschwitz, care
ne-a dezvăluit pe lângă suferinţa suportată şi imaginea rezistenţei şi supravieţuirii decente,
ori chiar eroice, în condiţii extreme, la limită.
Cu siguranţă, această excursie de studii a avut rolul de a desfăşura o altfel de lecţie
de istorie care să-i determine pe elevi să studieze problema holocaustului, sub îndrumarea
profesorilor, în vederea participării la celelalte etape ale proiectului.
Pentru echilibrarea emoţională a participanţilor la excursia de studii, periplul
„agoniei” a fost urmat de unul al „extazului”, ocazionat de vizitarea palatelor regale de la
Cracovia, Bratislava şi Budapesta, permiţându-ne o succintă incursiune în atmosfera lumii medievale.
ŞTIINŢĂ, CREAŢIE, MIŞCARE, parteneriat cu Şcoala cu cls. I-VIII „Mihai Eminescu” Alba
Iulia, reprezentată de director, prof. Rodica Marinescu

13
JOCURI DIDACTICE ÎN ŞCOALA TA
Jocul didactic reprezintă unul din mijloacele folosite cu succes în cadrul procesului de instruire, iar
datorită conţinutului şi a modului de desfăşurare, activizează întregul colectiv al clasei, dezvoltă spiritul de
echipă, de într-ajutorare; de asemenea, se formează şi se dezvoltă unele deprinderi practice şi de muncă
organizată. Jocul didactic este folosit cu succes şi în acele tipuri de activităţi care sunt dedicate recapitulării,
putând constitui şi un reper de evaluare.
Scopul proiectului este de a încuraja creativitatea, gândirea independentă, imaginaţia, libertatea de
exprimare a profesorilor, dar şi a elevilor, prin această metodă modernă de predare-învăţare-evaluare care este
jocul didactic.
Proiectul se desfăşoară în perioada octombrie 2009-mai 2010, fiind implicate un număr de 55 de şcoli
din 28 de judeţe, iar coordonatorii proiectului la nivelul şcolii sunt: prof. Negru Nicoleta, prof. Vlasea Floare
şi prof. Avram Traian.
PARTE DE CARTE
"Adevăratul cititor, la fel cu adevăratul drumeţ este acela care citeşte de dragul de a citi, care-şi face
din satisfacţiile ce-i provoacă lectura deprinderi superioare şi care nu oboseşte niciodată", arăta Perpessicius în
"Memorial de ziaristică". Poate că şi de la această idee a pornit Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 4 Cugir când a iniţiat
proiectul educativ "Parte de carte", proiect coordonat de profesorii Gabriela Păştină şi Nicoleta Negru. Un
demers menit să descopere valenţele cultural-educative ale cărţii, de a readuce lectura în preocupările elevului.
În felul acesta, elevilor li se va cultiva gustul pentru frumos, respectul pentru lectură şi pentru ceea ce aduce
aceasta cu sine: alungarea ignoranţei şi dezvoltarea spirituală. Derularea proiectului va susţine creativitatea
elevilor ale căror lucrări vor fi citite în cadrul activităţilor. "Prin activităţile desfăşurate vom încerca să
sensibilizăm elevii, să scoatem la iveală dragostea şi respectul faţă de adevăratele valori ale culturii româneşti
şi universale, vom avea în vedere dezvoltarea creativităţii, a spiritului critic prin folosirea de metode tehnice
diferite în realizarea obiectivelor propuse", ne spunea d-na prof. Gabriela Păştină.
De la directorul şcolii, prof. Lucia Anghel, şi de la cele două coordonatoare de proiect am aflat că
activitatea se întinde pe o perioadă nedeterminată, concretizându-se în activităţi lunare pe teme sugerate sau
propuse de elevi, care se vor derula pe baza unui calendar. Dacă luna trecută s-a desfăşurat concursul închinat
marelui povestitor Ion Creangă, până în luna iunie vor avea loc alte acţiuni precum: "Chipul mamei în lirica
românească şi universală" - luna martie; "Lumea legendelor" - aprilie; "Copilărie oglindită în opere ale
literaturii române şi universale" - luna mai; "Carnavalul poveştilor" - luna iunie. "Chiar dacă lectura are rivali
redutabili care îi amăgesc pe cei aflaţi în plină formare, pe copii, cum sunt televizorul, calculatorul, internetul
ce poartă amprenta progresului, vrem să demonstrăm că fără lectură se ajunge fie la tăcere, fie la a vorbi mult
şi prost. Cartea este comoara fără preţ, învăţătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi şi să
plângi, este instrumentul care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţii
lor de gândire şi limbaj, iar noi vrem să dezvoltăm la elevi aceste sensibilizări faţă de actul lecturii", au dorit
să ne transmită doamnele Gabriela Păştină şi Nicoleta Negru. Le dorim şi noi mult succes!
(Constantin PREDESCU, Ziarul Unirea, 10 martie 2010)

14
ŞCOALĂ PENTRU INTEGRARE, proiect multilateral - „Introducerea în programele de
educaţie din şcoli ale celor mai bune practici de integrare a elevilor de origine imigrantă,
a celor de alte culturi – interculturalitate, toleranţă, adaptare”
Proiectul îşi propune să favorizeze integrarea elevilor imigranţi în sistemul de învăţământ şi, prin
intermediul acestora, sprijinirea integrării părinţilor lor. În acest scop, vom contribui la integrarea lor în şcoli,
luând în considerare o gamă largă de elevi şi nevoile lor specifice, încurajarea participării familiilor de
imigranţi (părinţi şi elevi) precum şi comunitatea, prin activităţi educative care să promoveze educaţia
interculturală. Aplicantul, Asamblea de Cooperación Por la Paz (Spain), susţine proiectul prin rolul sau în
reţeaua europeană "Şcoli fără rasism" (1991), care promoveaza noi metode aplicabile în şcoli, menite să
crească gradul de toleranţă şi adaptabilitate. Crearea unei reţele de şcoli de integrare nu ar trebui să fie o
sarcină a mediului extern, ci a profesorilor care, prin calitatea educaţiei, sprijinindu-se de materiale de predare
şi cursuri specifice de formare, trebuie să orienteze integrarea elevilor imigranţi şi a familiilor acestora. Cu
acest scop, şase ONG-uri sunt partenere în acest proiect : Asamblea de Cooperación Por la Paz (Spain),
CEMEA (France), Lithuanian youth centre (Lithuania), Vuste Envis (Czech Republic), Movimento Laici
Amarica Latina (Italy) şi “Acţiuni sociale prin metode educativ active” (România), împreună cu centrele de
formare şi de resurse, asociaţii de imigranţi şi şaizeci de şcoli, cu scopul de a face schimb de experienţă, de
bune practici de predare şi de resurse în integrarea copiilor, şi să-şi testeze competenţele în contexte diferite şi
de a spori capacitatea de aplicare, toate acestea cu scopul de a schimba dinamica şi mentalitatea în şcoli.
Aplicantul, Asamblea de Cooperacion por la Paz (Spania) susţine proiectul prin rolul său în reţeaua
europeană „Şcoli fără rasism”, care promovează noi metode aplicabile în şcoli, menite să crească gradul de
toleranţă şi adaptabilitate. Dintre obiectivele proiectului: promovarea, recunoaşterea şi respectul pentru alte
culturi/civilizaţii; încurajarea şi susţinerea principiului egalităţii de şanse, susţinerea implicării active a
comunităţii educaţionale în educaţia interculturală. În acest proiect sunt implicate 60 de şcoli din şase state
partenere: Spania, Franţa, Lituania, Cehia, Italia şi România. Coordonatorul proiectului în România este
Asociaţia ASMEA – Acţiuni Sociale prin Metode Educative Active.
Şcoala va fi promovată pe pagina web, tradusă în 6 limbi. Site-ul va fi disponibil în franceză, italiană,
cehă, lituaniană, română, spaniolă, şi va fi folosit ca un forum de discuţii pentru elevii şi profesorii din şcolile
participante, ca un spaţiu pentru a face schimb de cunoştinţe şi de materiale şi o “cameră” unde opiniile despre
politicile educaţionale în problema integrării elevilor imigranţi vor fi postate la nivel naţional şi european
Materialele create în cele 10 şcoli din Ro, vor fi utilizate pentru realizarea unei broşuri –auxiliar
didactic, profesorii coordonatori fiind coautorii acestui produs de proiect.
În ultima fază a proiectului se va realiza un manual de bune practici de integrare a elevilor imigranţi.
Acesta va fi distribuit nu doar la partenerii din acest proiect, dar şi între ONG-uri care nu aparţin ţărilor
membre ale reţelei, dar au arătat interes faţă de conţinutul proiectului, cum ar fi : Regatul Unit, Belgia,
Polonia şi Ţările de Jos.
Şcolile participante în proiect vor forma o reţea europeană nettwork, prin care se va face schimbul de
bune practici şi se vor stabili parteneriate pentru noi proiecte europene.

15
Implicarea cls. a II-a A,Step by Step, în proiecte de parteneriat
Metoda proiectului înlesneşte trecerea de la învǎţare parcelatǎ pe obiecte de învǎţǎmânt şi lecţii
,,închise”, la învǎţarea sistemicǎ integratǎ. În contextual strategiilor educaţionale moderne în care predareaînvǎţarea-evaluarea
sunt interdependente, proiectul deserveşte toate cele trei activitǎţi.
Metoda proiectului îmbinǎ cercetarea cu acţiunea, antreneazǎ elevii la rezolvarea unor probleme
practice, reuneşte copiii, le dezvoltǎ spiritual de echipǎ.
Pe parcursul anului şcolar 2009-2010, la nivelul cl. a II-a A step by step, am desfǎşurat douǎ proiecte
de parteneriat.
Proiectul interjudeţean ,,De vorbǎ cu anotimpurile” se desfǎşoarǎ între elevii cl. a II-a A de la Şc. Cu
cls. I-VIII Nr. 4 Cugir, conduşi de înv. Radu Dumitriţa şi înv. Uritescu Cornelia şi elevii cl. a IV-a de la
Liceul Teoretic ,,S. D.” Ilia, jud. Hunedoara, sub îndrumarea înv. Mirela Anucuţa, pe parcursul întregului an
şcolar. Activitǎţile propuse au
ca scop dezvoltarea gustului
pentru frumos, pentru valori,
pentru artǎ, pentru vieţuitoare,
lǎrgirea orizontului de cunoaştere în legǎturǎ cu
mediul natural, promovarea cunoştinţelor şi înclinaţiilor
pentru literaturǎ, pentru a
deveni cel mai bun povestitor,
recitator.
Dintre activitǎţile propuse, în luna octombrie am
desfǎşurat activitatea intitulatǎ ,,Tristeţi şi frumuseţi
de toamnǎ”, în cadrul cǎreia
elevii cl. a II-a au fost gazde
pentru elevii din Ilia. Sub forma unei şezǎtori, s-au
prezentat legende despre plante, am audiat cântece
despre toamnǎ, s-au prezentat, cu suport visual,
tristeţile toamnei, dar şi frumuseţile acesteia, am schimbat portofolii şi impresii despre acest anotimp.
În cadrul proiectului de parteneriat ,,Prieteni mici, prieteni mari”, am desfăşurat activităţi comune cu
preşcolarii de 3-5 ani de la grădiniţa ,,Voinicel”. Prin acestea s-a urmărit dezvoltarea unor relaţii constructive,
experimentarea de noi valenţe ale prieteniei, realizarea unor legături nonformale şi deschise între grădiniţă şi
şcoală.
În data de 26-02-2010, s-a desfăşurat activitatea comună ,,Cei mari citesc celor mici poveşti”, unde
elevii clasei a II-a A au citit micilor preşcolari poveşti de Ion Creangă, s-a audiat cântecelul ,,Pupăza din tei”,
am realizat împreună lucrări artistico-plastice.
Până la sfârşitul anului şcolar urmează să desfăşurăm şi alte activităţi din cadrul acestor proiecte, care
şi-au atins, cu succes, obiectivele.
.
Inst. Radu Dumitriţa
Înv. Uritescu Cornelia

16
Cls. a VII-a B: Ne pregAtim de petrecere
La orice petrecere organizată în şcoală ne place să avem şi ceva dulce. Am hotărât de această dată să
nu mai cumpărăm dulciuri, ci împreună, îndrumaţi de doamna dirigintă, să învăţăm să pregătim dulciuri.
Zis şi făcut. Prima dată am început să strângem biscuiţii pe care i-am primit de la şcoală. Celelalte
ingrediente le-am cumpărat din economiile noastre.
Am aşteptat cu nerăbdare ziua pregătirilor. Urma să învăţăm să pregătim salam de biscuiţi şi tort cu
frişcă. Ne-am întâlnit câteva fete la una dintre noi acasă şi ne-am pus la lucru. Fiecare a avut o contribuţie: la
rupt biscuiţii, la topit ingredientele, la rulat, la ornat, la bătut frişca. Ce mai ... am fost adevărate gospodine!
Ei ... , dar după ce frişca a fost gata, pentru alungarea plictiselii am încins şi o bătaie cu frişcă. Atmosfera s-a
schimbat. Râsete, voie bună , poze ...
Mulţumite de ce am învăţat să facem, la sfârşitul activităţii am derulat
fotografiile, am repetat reţetele şi am povestit întâmplările haioase, sperând că
vom fi apreciate de către colegi pentru ceea ce am realizat.
“Carnavalul Fulgilor de nea”
De când suntem elevi de gimnaziu, în fiecare an, împreună cu d-na dirigintă, clasa noastră organizează
câte un carnaval. Rock-eri, punck-eri, “şcolăriţe”, dansatoare, „emonei” (Emo-kids) s-au perindat prin faţa
juriului prezentându-şi măştile.
Au urmat apoi poze, muzică, dans, jocuri însoţite de un festin delicios pregătit de fetele din clasă sub
îndrumarea doamnei diriginte.
Băieţii aveau ochi doar pentru domnişoara Emanuel(a), foarte drăguţă şi feminină.
La sfârşitul activităţii s-au acordat premii pentru cea mai reuşită mască (Miss & Mister), pentru cei cei
mai buni dansatori, pentru cel mai reuşit cuplu.
Dintre toate seratele şi carnavalele organizate, acesta a fost cel mai tare! A fost superb şi ne-am distrat
pe cinste!

17
Expoziţia personală ORIGAMI
Origami (din japoneză 折 り 紙 origami, hârtie pliată) constituie arta plierii hârtiei colorate în modele
de creaturi vii, obiecte neînsufleţite sau forme decorative abstracte.
Etimologic, cuvântul origami, de origine japoneză, este format din oru care are sensul de “a îndoi” şi
kami cu sensul de “hârtie”, deci “hârtie îndoită”. Numele de origami a fost adoptat în anul 1880, până atunci
arta plierii hârtiei fiind denumită orikata. Formele care pot fi realizate prin această artă sunt legate de
imaginaţia celui care pliază hârtia, dar există şi categorii de forme tradiţionale care includ flora şi fauna. Arta
origami din zilele noastre acoperă o zonă largă de forme, de la ceasuri cu cuc şi dragoni, până la forme simple
care exprimă mai degrabă spiritul decât forma unei imagini.
Pe lângă valoarea estetică, arta origami mai are, în viaţa cotidiană, şi una utilitară în vestimentaţie
(broşe, ornamente de păr) şi decorarea interioarelor (lămpi, bibelouri, abajururi). Uneori îndemânarea
meşteşugului origami produce cupe, farfurii, cutii de diferite forme, şerveţele ornamentale. Dar, nu trebuie să
uităm că formele tradiţionale ale acestei arte sunt modelele de cocori, broaşte, berze, baloane şi corăbii.
Obiectul din hârtie, spre deosebire de cel din piatră, este perisabil. El nu poate sluji eternităţii. Viaţa
hârtiei cu forma ce o îmbracă este pasageră, creează doar un moment de bucurie estetică, dincolo de care se
păstrează doar memoria esenţelor. Aşadar, ceea ce pierde în durată arta plierii hârtiei câştigă în acuitatea trăirii
estetice.
Mihai Bîrzianu, elev în cls. a VIII-a B, a organizat în luna martie Expoziţia personală ORIGAMI atât
în încinta şcolii noastre, cât şi la Casa de Cultură, dovedindu-şi astfel abilitatea de a da „viaţă” hârtiei, iar
colegii lui s-au implicat activ în organizarea activităţii (afiş, amenajarea sălii, aranjarea exponatelor).

Luna mai bate cu flori de cais în geam vestind de fiecare dată
începutul unei activităţi devenită tradiţie: JOCUL CUVINTELOR,
activitate iniţiată de dascăli inimoşi de la Şcoala cu clasele I-VIII Nr.
4 Cugir.
Într-o lume agitată, un număr tot mai mare de elevi au ales să se
aplece asupra cuvintelor, cu responsabilitatea celui care creează, care
se joacă cu folos, care îşi descoperă plăcerea de a se apropia de
esenţă.
Debutând în mai 2003, ca un concurs al ciclului primar, JOCUL
CUVINTELOR şi-a extins, la un an sfera, la concurs participând şi
elevii claselor a V-a, din cursul gimnazial.
Anii au trecut, elevii au crescut şi, rupând file din calendar, au
privit cu mai mult interes acest concurs, devenit acum tradiţie. Un
număr tot mai mare de elevi şi-au anunţat, an de an, participarea. S-au
prins în jocul cuvintelor, de-a lungul celor şapte ani, peste o mie cinci
sute de elevi de la şcoli din Cugir, Alba Iulia, Aiud, Sebeş şi Blaj.
Împreună am descoperit frumuseţea naturii şi am învăţat să o
ocrotim. Tentaţi de lumea micilor vieţuitoare, copiii au învăţat să se
apropie cu sensibilitate de acest univers în miniatură. S-au prins în
caruselul anotimpurilor şi au descoperit că fiecare anotimp are
frumuseţea lui, iar curgerea lor dă sens vieţii. Au păşit cu respect în
feerica lume a basmului şi au învăţat că valorile morale nu se
alterează odată cu trecerea timpului.
JOCUL CUVINTELOR şi-a demonstrat viaţa, a dat sens jocului
gratuit cu cuvintele şi a primit viaţa din jocul copiilor.
Ca în fiecare an, creaţiile cu care elevii au intrat în concurs sau
cele care s-au evidenţiat în etapa a doua a concursului au fost
publicate în revista « Jocul cuvintelor ».
Seriozitatea organizatorilor, a personalului implicat în redactarea
revistei, dar mai ales revista în sine, a atras atenţia părinţilor,
comunităţii locale şi a inspectoratului şcolar care i-a acordat locul I la
concursul judeţean al revistelor şcolare.
Cei şapte ani au trecut parcă în zbor, cei mici sunt acum mari,
privesc cu nostalgie în urmă amintindu-şi de jocul cuvintelor care i-a
ajutat să devină adolescenţi visători.
De-a lungul timpului, copiii s-au prins într-o horă a prieteniei,
învăţând să redescopere frumuseţea cuvintelor, să se aplece asupra
tezaurului de creaţie românească şi universală pentru a învăţa să
crească, să iubească, să preţuiască, să aibă încredere în adevăratele
valori şi în oameni.
Ne bucurăm că pe parcursul celor şapte ani le-am putut fi aproape
şi i-am îndrumat, încercând să le cultivăm gustul pentru frumos,
pentru literatură.
Le-am urmărit munca şi strădania de a descoperi frumosul şi i-am
învăţat nu să adune anii vieţii, ci să dea viaţă anilor.
Inst. Monalisa Borza
Prof. Gabriela Păştină
18

19
Şcoala cu cls.I-VIII Nr.4 Cugir – Clubul Copiilor Cugir
Parteneriatul îşi propune crearea unui cadru propice pentru
petrecerea timpului liber de către copii, în mod plăcut şi instructiv.
Elevii noştri participă într-un număr mare la cercurile din cadrul
Clubului Copiilor şi anume: informatică, design textil, electronică,
muzeografie, karturi, dans modern.
Şcoala cu cls.I-VIII Nr.4 Cugir – Şcoala cu cls.I-VIII „Ovidiu
Hulea” Aiud
Şcoala cu cls.I-VIII „O. Hulea”, Aiud
Parteneriatul îşi propune formarea unor atitudini pozitive faţă
de zonele în care locuiesc, faţă de natura înconjurătoare. În condiţiile
epocii contemporane, o problemă importantă este şi educarea elevilor
în spiritul unor responsabilităţi umane care cuprind protecţia mediului
înconjurător, utilizarea raţională a resurselor naturale.
Şcoala cu cls.I-VIII Nr.4 Cugir – Primăria Oraşului Cugir
Primăria Oraşului Cugir
Obiectivele parteneriatului sunt următoarele: deprinderea şi
exersarea unor proceduri de reprezentare democratică, dezvoltarea
unor programe locale, dezvoltarea unor comportamente relaţionale
privind constituirea grupurilor sociale, cunoaşterea valorilor
fundamentale ale democraţiei, a practicilor democratice, a Drepturilor
Omului şi Copilului, stimularea interesului pentru participarea la viaţa
socială şi implicarea comunitară.
Şcoala cu cls.I-VIII Nr.4 Cugir – Poliţia Oraşului Cugir
Prin acest parteneriat se urmăreşte: primirea suportului logistic
în desfăşurarea concursului „Educaţia rutieră – educaţia pentru
viaţă”, primirea suportului în soluţionarea problemelor de disciplină
din şcoală, supravegherea şi protecţia copiilor în timpul desfăşurării
procesului instructiv – educativ.
Poliţia Oraşului Cugir
Şcoala Podgoria, Buzău
Şcoala cu cls.I-VIII Nr.4 Cugir – Şcoala nr. 311, Bucureşti, sector
6, Şcoala cu cls. I-VIII, com. Podgoria, Jud Buzău
Prin acest parteneriat se urmăreşte realizarea de materiale
(prezentări Power Point, desene, fotografii, creaţii literare), care să
oglindească frumuseţea anotimpurilor din zona fiecărui partener.
Toate materialele sunt postate pe site-ul
http://noidesprenoi4.webs.com/

20
File de jurnal despre Vinerea Patimilor
În seara de Vinerea Mare vin cu toţii sa ia parte la slujbele de
îngropare a Mântuitorului.
În această seară, biserica capătă o înfăţişare deosebit de înălţătoare.
În tot cuprinsul ei, Biserica străluceşte în lumina candelelor,
policandrelor şi sfeşnicelor bine curăţate şi încărcate cu lumânări.
Sfântul Epitaf aşezat pe masă, în faţa crucii, stă înconjurat de lumânari
aprinse şi cu Evanghelia deasupra, întărind duhul credinţei tuturor acelor
credincioşi care, în faţa lui, trebuie să îngenuncheze de trei ori şi să sărute
Sfânta Evanghelie şi picioarele Mântuitorului.
Fiecare cu câte o lumânare în mână ascultă cu evlavie prohodul cântat la strană de
corul Bisericii aranjat pe grupe.
Mi-am îndreptat privirea spre lumânarea din mâna mea, de a cărei “lacrimă de ceară” îmi
ardeau mâna şi sufletul.
Chinurile şi moartea Omului Iisus au transformat Universul într-o lacrimă enormă. Fiecare
chip părea împietrit ... şi din când în când câte o lacrimă curgea din ochii reci, cu expresii goale.
Omenirea rămăsese singură, iar turma fără păstor era rătăcită.
Era momentul ieşirii din Biserică şi al Ocolului. Preotul şi credincioşii luând sfânta pânză,
ies şi înconjoară biserica de trei ori, în semn de îngropare a Domnului Iisus.
Toată lumea îi urmează cu făclii aprinse, în sunetul prelung al clopotelor.
În acel an vremea era tristă, ploaia cădea din abundenţă părând a fi un plâns al întregii naturi.
Ca într-un vis mi-am ridicat mâinile spre obraji şi am simţit lacrimile care curgeau. Am privit
atunci spre cer şi în acelaşi timp o picătură de ploaie mi-a atins faţa ca o mângâiere sau ca un
alint.
Oamenii adunaţi în grupuri au uitat de ploaie şi de orice grijă lumească, de orice ură sau
supărare, aflându-se pătrunşi de puterea credinţei care le înălţa sufletul făcându-i mai buni şi mai
drepţi.
Intră cu toţi pe sub Sfântul Epitaf în semn de smerenie pentru Mântuitor şi pentru ca să
fie sănătoşi tot anul.
La miezul nopţii, când slujba s-a terminat, pleacă toţi spre casă, lăsând capetele
lumânărilor aprinse “ca sa afle şi morţii despre venirea zilelor mari ”.
Ploua, din nou, iar picăturile de ploaie vesele s-au unit într-un imn de dragoste si linişte.
Prof. Daniela Pascal

21
Une histoire
J’ai un livre
Tu as un journal.
Il a un visiteur,
Elle a une ideé.
Il y a une inspection
J’étais amusé.
Il était étonné
J’étais impliqué.
Et maintenant nous sommes ici
Je propose écrire une histoire,
Une histoire magnifique.
Ça y est! J’ai trouvé la meilleure ideé!
L’hiver
Les plaines sont blanches
Et le ciel est gris,
Plus de vertes branches
De rameaux fleuris.
Il neige, il neige sur les toits,
Sur la ville et dans le bois,
Tout est couvert d’un blanc manteau,
Enfant, prenons nos traîneaux!
Sicra Mihaela Andreea, cls. a VIII-a A
Inoubliable hiver
Sicra Mihaela Andreea, cls. a VIII-a A
Une fée
Ah, c'est une fée
Toute jeune encore,
Ah, c'est une fée
De lune coiffée.
A sa robe verte
Un papillon d'or.
A sa robe verte
A peine entr'ouverte.
Elle va légère
Au son du hautbois,
Elle va légère
Comme une bergère.
Elle suit la ronde
Des dames du bois
Elle suit la ronde
Qui va par le monde.
(Gabriel Vicaire)
Jour à compter de la neige,
Ciel semblable au plumb
Flacons de neige tombent simple
Sur les collines, sur les champs.
Fleurs de glace sont sur le verre,
Montagnes avec leurs chapeaux
Et la neige est sur les branches
Et l’extérieur ne souffle pas.
Pour l’amour
Tout ma vie j’appris à sourire, à lutter, à chanter
Pour l’amour ...
Maintenant je suis vieille, maintenant je suis perdue,
Mais j’espère que tu pourra accomplir, en silence, ton future,
Contempler, admirer, progresser
Pour l’amour ...
Grâce à toi, le temps s’arrête,
Grâce à toi, ma vie est pleine de lumière,
Grâce à toi je peux sentir le plaisir.
Grâce à ton amour!
Bodron Valentina, cls. a VIII-a A

22
La fôret
La fôret est le plus beau lieu de la nature. Elle est la maison des plusieurs animaux et oiseaux et
elle offre aussi de la nourriture pour eux. Pour cette chose, la fôret doit être protéjée par les gens. Les
activitées écologiques sont la solution idéale pour aider et protéger la nature.
Un groupe d’enfants ont commençait une action volontaire pour planter des arbres et faire des
cabanes pour les oiseaux. Quand ils arrivent dans le bois, les petits écolos observent la beauté de cette
place.
- Le paysage est magnifique. Il y a beaucoup de jolies fleurs! dit Michelle.
- Oui, je suis d’accord. Et les chansons des oiseaux sont très beaux, dit Claude.
Devant les enfants , un très magnifique paysage se déroule avec ses plusieurs couleurs et des
chansons des oiseaux. Dans une petite clairière, se peut observer la diversité des fleurs, qui
enveloppent tout la nature avec un plaisant odeur. Soudain, dans le milieu de l’herbe, une chevrette
avec ses faus arrivent. Les enfants voient les petits animaux et attendent en silence parce qu’ils ne
veut pas faire peur à la petite chevrette. Dans ce moment de silence, les écologues ont l’occasion
d’écouter les merveilleux chansons de la fôret. Près des enfants, dans un arbre, une alouette
commence de chanter. Sa voix donne de la vie à la fôret et offre aux hommes une véritable plaisir
d’écouter et de se relaxer dans le milieu de la nature.
- Mais ici c’est comme être dans le paradis! dit Michelle pleine de joie. nous devons protéger ce
trésor de la Terre!
- C’est vrai et je propose de faire des activitées écologiques et aussi présenter un projet à l’école
pour pouvoir avoir plusieurs chances de réussir, propose Claude.
- C’est une idée magnifique. En cette manière nous pouvons aider la fôret et protéger toute la
nature! dit Michelle.
Depuis ce petit voyage dans la fôret, les enfants ont commencé une campagne intitulée „Sauvez la
fôret! Sauvez la vie!” avec laquelle les écolos et tout la comunitée ont fait des activitées
écologiques et aussi ont présenté leur projet aux enfants d’autres écoles.
Muntiu Alina, cls. a VIII-a B
I. En français, on dit:
1. Rouge comme .... a. Un four
2. Blanc comme .... b. Les prés
3. Vert comme .... c. Une tomate
4. Noir comme .... d. Une brioche
5. Bleu comme .... e. Les blés
6. Jaune comme .... f. De l’eau de roche
7. Blond comme .... g. De la neige
8. Pâle comme .... h. Le ciel
9. Clair comme .... i. Un citron
10. Doré comme .... j. Un linge
II. „À la bonne heure!”
1. Il est 3 heures. Ma montre indique 3:05:
a) elle est tôt
b) elle est en avance
c) elle avance
2. La classe commence à 9 heures. Marie arrive à 9
heures:
a) elle est de bonne heure
b) elle est à l’heure
c) elle est tôt
3. 1:05
a) il est une heure cinq
b) il est une heure cinq du soir
c) il est une heure cinq de la nuit

23
My Home, Mars
E
verybody knows that life on other planets doesn't exist. Because there is water, no food,
no atmosphere.
Hi, I'm Maria! Well, I'm from Mars. I don’t live on the surface of the planet, but
inside it. The place where I live is called Zarconia. We're Zarconian. I live with my parents, Kaje and
Luna, my brother, Stol, and our pet-Selena. She's a little flying whale. Our skin is blue, we have green
eyes and tails. We wear clothes, of course. The town's tailor, Mr. McFall, makes them. There is water
on Zarconia, too much I might add, and fruit from Acaya trees. The school, well, it's the same as on
Earth: teachers, grades and homework, a lot of homework. But we have a six month-holiday every year.
There are four seasons on Mars: summer, springy, winter and yautumn. It's really awesome! I love
living here!
Finally, I hope that someone will soon come to visit us. I want to make new friends. Bye!
P.S: When you come here, please bring me some icecream! Kisses!
Maria Viziteu, cls. a VII-a A
New planet
A
n astronaut was sent to space to see if there is life on the planet Jupiter. Unfortunately,
his spacecraft was hit by a meteorite and it crashed on a planet. The planet was pretty
small and strange.
The earth was red; instead of trees there were lollipops and the rivers had chocolate, not water.
The aliens were little and green with blue spots. They all lived in the same house, which was big and it
was made of biscuits. It rained candy there. There were big, coloured flowers and all types of trees full
of strange fruit: golden apples, square-shaped grapes, yellow plums. The astronaut was very amazed to
see all those interesting things. He tried to find some objects to repair his spacecraft. Suddenly, a
strange piece fell down from the sky. The astronaut looked up and saw a flying little pig which was
trying to make him turn around.
The astronaut turned the other way and saw some big leaves which he removed. Behind them
there were some aliens who were repairing his spacecraft. The astronaut gave them the piece that the
little pig threw.
Finally the spacecraft was repaired and the astronaut managed to go back home, but he promised
not to tell anyone about what he saw on that planet.
Lobonea Claudia Lorina, cls. a VII-a A

24
Books
N
owadays, the technology is very important for people, and the world of books is abandoned.
I am a sad book and I want to send you to the beautiful universe of imagination. I’m looking
forward to the day when people will enjoy and admire books again.
Think about that wonderful feeling: books can take you to their world, far away from all sufferings.
Books mean a lot of things. When you read, a new world opens up to you and in the end you feel a great
happiness.
You will see that what I said is true. Just take a book, find a beautiful place and read the magic of
books.
Paul Bianca, cls a VII-a A
My school
Now I want to tell you a story
About a beautiful school in her glory
It's fun and great there
The boys and girls are clever
A lot of teachers we have
That teach us all they can.
I love my school and teachers, too
And all I want is to learn at school.
Gruian Florina, Brînde Adriana,
Groza Denisa, Meseşan Denisa
Clasa a VII-a A
School
School means a temple of culture, but for us it represents more than that .It’s the place where
we find friendship and cooperation between us. It’s the place where we find love and a place where we
began to decipher the mysteries of life.
Today, 12 th November, we are celebrating the school’s 20 th birthday .On this day children
decorate their classes with different things: leaves, balloons, autumn fruit .This afternoon we are
organizing a party with cake, dancing, a play and a fashion show.
Our school is beautiful but we don’t like it just for that .We also like the teachers, our library
and our classes.
For all that, we love our school!
Lobonea Claudia, Ungureanu Anca
Paul Bianca, Viziteu Maria, cls. a VII-a A

25
Un răsărit
Un răsărit e-o sărbătoare
Ce zilnic are alte feţe,
Parfumul gingaş ce o floare
Ţi-oferă-n dar, ca pe-o bineţe.
Un răsărit e-o-ncurajare
La noi elanuri şi speranţe,
O delicată-mbrăţişare
Cu zeci şi sute de nuanţe,
O promisiune de mai bine,
O chezăşie că se poate,
Un prieten ce vine spre tine
Cu infinită bunătate.
Un răsărit este ca marea
Mereu aceeaşi pentru vulg,
Da-n veci stârnindu-i încântarea
Atât de veşnicului fulg ...
Un răsărit e-o sărutare
A dragostei tale de viaţă,
Un fel de-aţi spune-n limbi stelare:
„Amice, iar e dimineaţă!”
Un răsărit e o iubire
Care renaşte-n orice zi,
E steaua ta de fericire
Şi-ncrederea că va veni ...
Flavia Onişor, cls. a VIII-a B
Măria Ta, îţi mulţumesc ...
M-ai învăţat vorbirea, m-ai învăţat iubirea,
M-ai învăţat simţirea a tot ce-i omenesc,
M-ai luminat la suflet şi mi-ai deschis privirea
Spre ceruri şi spre mare, spre spaţiul românesc.
Ce-i rău şi ce e bine, mă-ntreb întotdeauana,
Căci „Glossă”-i pentru mine îndemn la judecăţi,
„Luceafărul” mi-e ghidul şi mă-nfioară luna,
Spre-ntreg ţintesc întruna şi fug de jumătăţi.
„Speranţa” mă îndeamnă să cred în „Floare-albastră”,
„Dorinţa”-mi scoate-n cale „Crăiasa din poveşti”,
„La steaua” luminează duios credinţa noastră,
Iar „Lacul” mă-nfioară cu-a bărcilor poveşti.
„Din valurile vremii ...” te-aş rechema Stăpâne,
Să câştigăm prin muncă cinstită-a noastră pâne
Şi, ne-nfricaţi în luptă, ca Mircea noi să fim!
Să ne ajuţi şi astăzi frumos ca să trăim,
Învaţă-ne, Iubite, să respectăm iubirea,
Să o purtăm în suflet şi nobil s-o simţim,
„Pe-aceiaşi ulicioară” ne poarte amintirea
Unei iubiri trecute pe care-o mai nutrim.
La steaua-ţi luminoasă, privesc şi-acum Părinte,
Citesc pierdută-n cartea-ţi şi ţie mă închin,
Cu tine sunt pe lume în suflet şi în minte
Şi ţie-aş fi în stare să-ţi dau al meu senin.
Măria Ta, Stăpâne, Profesore şi Tată,
Din sufletu-mi o parte eu azi îţi dăruiesc
Şi pentru tot şi toate, de-acum şi de-altădată,
Sfios, cu plecăciune, eu azi îţi mulţumesc.
Flavia Onişor, cls. a VIII-a B

26
Clasa nouă
E 15 septembrie. Clinchetul vesel al
clopoţelului vesteşte începerea noului an şcolar. Cu
ghiozdanul în spate, bucuroşi să o revedem pe
doamna învăţătoare şi pe colegi, ne îndreptăm
grăbiţi spre şcoală. După careul festiv, am intrat în
clasă. Mirosea a proaspăt, a curăţenie. Clasa arăta ca
şi când o zână bună şi primitoare, cu bagheta ei
magică, a împodobit pereţii cu panouri interesante.
Băncile noi erau frumos aşezate, iar pe tablă era
scris: „Bine aţi venit în noul an şcolar!”. Pe peretele
din spatele clasei erau planşe cu scriitori români,
care, parcă zâmbind, ne invitau să le citim
minunatele poveşti. Pe peretele din faţă aveam
„Copacul prieteniei”, care ne îndeamnă să fim uniţi,
solidari, să învăţăm şi să o ascultăm pe doamna
învăţătoare.
Toate sălile de clasă din şcoală sunt
frumoase, dar cea mai frumoasă este clasa noastră
cea nouă.
Iulia Oprean, cls. a IV-a A
Eu şi cuvintele
Mă pregăteam să ies afară. În timp
ce-mi pieptănam părul, mă uitam la părul
din faţa casei. Pe când introduceam
cheia-n broască, în lacul de lângă grădină
se auzea o broască orăcăind. Ieşind în
curte şi, neavând ce face, m-am apucat să
număr parii de la vie. Am găsit că sunt în
total un număr par: patruzeci. Plicitisită,
m-am aşezat la umbră sub un măr,
învârtind doi lei în buzunar şi încercam sămi
imaginez cum ar fi să-mi apară în faţă
un leu adevărat.
Medrea Rut, cls. a IV-a A
Şcoala
Şcoala pentru mine este
Ca o carte de poveste,
Ce ţi-arată drumu-n viaţă,
Îţi dă vise şi speranţe.
Pe meleaguri natale
În vacanţa de vară am fost plecat
de-acasă, dar simţeam că un dor îmi străpungea
inima. Era dorul de casă.
Îmi era dor să revăd locul de joacă, îmi
era dor de cireşul în care mă urcam împreună
cu prietenul meu şi eram de fiecare dată certaţi
de vecini, de câinele din jurul blocului, care
parcă mă lua în braţe când ieşeam afară.
Îmi era prea dor de prietenii mei cu care
mă jucam zi de zi, de teiul din spatele blocului
care îmi ţinea umbră când stăteam pe bancă şi
mă hipnotiza cu mirosul lui îmbietor.
Dorul acesta mi-a pătruns până în
adâncurile inimii. Simţeam fluturaşi în stomac.
Dorul acesta mi-a purtat gândul pe aripi şi m-a
adus, pentru puţin timp, din nou acasă.
Darius Sicra, cls. a VI-a B
Şi la şcoală când suntem
Lucruri noi învăţăm,
Să fim mai toleranţi,
Mai harnici şi mai buni
Adrian Ciutu, cls. a VI-a B
Amintiri
Îmi aduc aminte cu plăcere, de
fiecare dată, de meleagurile copilăriei mele.
Locuiesc într-o zonă pitorească, la
poalele munţilor. O adevărată oază de aer
curat şi sănătos. În spatele grădinii mele
curge un râu molcom, cu apă cristalină. Prin
faţa casei mele trece şoseaua care urmează
cursul unduios şi lin al râului. Şi de-o parte
şi de cealaltă, stau de pază două pâlcuri de
munţi ca doi străjeri, puşi acolo să vegheze
asupra noastră.
Chiar dacă aş avea posibilitatea să
schimb ceva în viaţa mea şi să dau timpul
înapoi, acelaşi lucru mi-aş dori să fac şi tot
în acea zonă aş dori să cresc.
Paul Muntean, cls. a VI-a B

27
Biblioteca
Şcoala nostră cea frumoasă
Are o bibliotecă mare,
Unde vin cu mic, cu mare
Toţi copiii cei cuminţi.
Însă doamna-profesoară
Pe cei care nu citesc
Nu îi ceartă, nici nu-i bate
Ci le-arată că greşesc.
Biblioteca-i o comoară
Cum în lume alta nu-i,
Atât de folositoare
Ce n-o uiţi nici peste ani şi luni.
Câte cărţi găseşti într-însa,
Tot pe-atâtea-nvăţături
Şi mai multe sfaturi bune
Plus tot felul de minuni,
Menite să ne deschidă mintea
Şi să ne facă mai buni.
Eu acum vă spun, să ştiţi,
Că e bine să citiţi,
Căci o prietenă mai bună,
Ca biblioteca nu găsiţi!
Florina Gruian, cls. a VII-a A
Mama
Mama mea e cea mai dragǎ fiinţǎ.
Este cea mai frumoasǎ dintre toate mamele.
Privirea ei este plǎpândǎ, iar chipul ei este
ca cel mai scump diamant din lume.
Zâmbetul ei dulce mǎ mângâie aşa cum
razele de soare mângâie florile.
Are pǎrul roşcat, ochii cǎprui şi este
înaltǎ. Mersul ei seamǎnǎ cu zborul unei
albine.
Ea iubeşte fluturii, pomii, florile, îi
place sǎ citeascǎ şi iubeşte copiii.
O iubesc nespus de mult pe mama
pentru cǎ mi-a dat viaţǎ, mǎ ajutǎ la greu,
iar când mǎ doare ceva ea mǎ alintǎ. Pentru
mine, mama este cea mai frumoasǎ stea din
lume.
Darius Albu, cls. a II-a A Step by step
Mama, fiinţa cea mai dragǎ
Fiinţa cea mai dragǎ care mi-a dat viaţǎ
este mama.
Ea are pǎrul şaten, buzele roşii, iar ochii ei
sunt verzi. Iubeşte florile, natura şi îi place sǎ
meargǎ la cumpǎrǎturi.
Când îmi zâmbeşte, ea seamǎnǎ cu o
floare gingaşǎ, iar chipul ei e ca un soare. Dacǎ
sunt bolnavǎ îmi alinǎ durerile şi când îmi este
greu, mǎ încurajeazǎ. Când mǎ întorc de la şcoalǎ,
ea mǎ întâmpinǎ cu zâmbetul ei dulce, care mǎ
mângâie la fel cum razele soarelui mângâie florile
dimineaţa.
Pentru mine, mama este cea mai caldǎ
razǎ de soare, iar eu o iubesc nespus de mult!
Iulia Valasă, cls. a II-a A Step by step
Cea mai dragǎ mamǎ
Pe mama mea o iubesc mai mult decât pe un
diamant scump.
Ea are pǎrul castaniu şi ochi albaştri. Iubeşte
trandafirii şi copiii cuminţi şi îi urǎşte pe cei rǎi şi
neascultǎtori. Îi place sǎ citeascǎ, sǎ tricoteze, sǎ
coase goblen şi ascultǎ cu plǎcere muzicǎ uşoarǎ şi
alte genuri muzicale. Este foarte harnicǎ şi ordonatǎ.
Zâmbetul ei mǎ învioreazǎ precum apa şi
soarele învioreazǎ florile. Pentru mine, mama este
cea mai gingaşǎ floare, cea mai caldǎ razǎ de soare.
Ce mult o iubesc!
Albert Schiau, cls. a II-a A Step by step
Din nou acasă
Unii oameni sunt nevoiţi să plece de pe
meleagurile natale din cauza banilor. Un
asemenea caz este Sorin. El a trebuit să plece în
străinătate şi să-şi părăsească familia şi locul
natal. A plecat în Germania, dar nu i-a plăcut.
A trebuit să suporte multe insulte şi
umilinţe. Toţi oamenii îl dispreţuiau şi îi era dor
de casă, de familie. A mai rezistat un timp, dar şia
dat demisia şi s-a întors pe meleagurile natale.
Sorin a înţeles că cel mai bine este acasă,
cu familia, şi că nicăieri nu e mai bine ca acasă la
tine, unde ai prieteni şi eşti respectat.
Andreea Despa, cls.a VI-a B

28
Magnolii
După un februarie tandru, plăcut şi călduros,
Când pomii înfloriră şi ceapa capu-a scos,
Veni un martie aspru, cu vânturi şi nămeţi,
Ce ne bagă-n paltoane, ’n căciuli şi în sperieţi.
În drumu-mi către şcoală-o magnolie văzui
Şi un fior de milă discret îl percepui:
Floarea prieteniei părea un pom de frezii,
Ce era bine-ncinsă de braţele zăpezii ...
Probabil rezista-va ... şi-acum ca alte ori,
Dar o tristeţe totuşi i se citea în flori:
De ce n-ar avea parte în timpu-i scurt al vieţii
De razele de soare în pragul dimineţii?
De ce să-şi amărască viaţa-i efemeră
Cu frig şi cu zăpadă, c-o climă austeră?
De ce să îşi ascundă splendorile sub nea
Când ar putea o lume uimi cu jerba sa?
Pascal zicea de oameni că-s trestii gânditoare.
Cu voia dumneavoastră, eu cred că omu-i floare!
O floare înţeleaptă – magnolie eu sper!
O floare ce-şi îmbracă aleanul în mister.
În pădure
Dealurile au înverzit şi au aspectul unui
covor moale care te îmbie să-l calci. Albinele
zumzăie fericite zburând din floare în floare.
Pe cărarea ce duce spre pădure mă încântă
peisajul de basm care îmi apare în faţa ochilor.
Frunzele copacilor foşneau parcă într-un cântec,
iar păsările zburau şi ciripeau, parcă ar vorbi cu
ei. O ciocănitoare bătea în scoarţa copacilor în
căutarea hranei pentru puii ei. Din creangă în
creangă sălta o veveriţă, ca o flacără roşie.
În pădurea de conifere, brazii cu
veşmintele lor verzi stau parcă de strajă. Se simte
mirosul tare al răşinii. Ici, colo, se zăresc
punctişoare roşii. Sunt frăguţele dulci şi
înmiresmate.
Înaintând în inima pădurii se aude susurul
cristalin al unui izvor. Apa este rece şi bună.
Căprioarele, cu picioarele lor lungi ca nişte lujere,
se bucură şi ele făcând salturi îndrăzneţe.
Pădurea, plină de şoapte, ascunde multe
taine pe care le spune doar celor care ştiu să o
asculte.
O floare delicată ca grija unei mame,
O floare întristată ca plânsul unei drame,
O floare între oameni ca un sărut divin,
O floare-n faţa cărei m-aplec şi mă înclin!
Flavia Onişor, cls. a VIII-a B
Pe cetate
Este primǎvarǎ. Afarǎ este cald.
Greieraşii cântǎ şi sunt veseli, iar florile
multicolore împrǎştie un parfum minunat.
Andreea şi Iulia au mers pe cetate. Acolo
au cules multe flori.
Andreea întreabǎ:
- - Iulia, ce ai gǎsit?
- - Am gǎsit clopoţei, toporaşi şi brânduşe. Dar tu?
- - Am gǎsit furnicuţe şi buburuze.
- Andreea, vino repede! Uite! Un
stup de albine! Haide sǎ ne depǎrtǎm, cǎ altfel
albinele or sǎ se supere şi or sǎ ne înţepe.
Iulia Valasă, cls. a II-a A Step by step
Primǎvara
Era o zi frumoasǎ de primǎvarǎ.
Soarele a început sǎ încǎlzeascǎ. Pǎsǎrile
cǎlǎtoare s-au întors la noi în ţarǎ. Au apǎrut
ghioceii, brânduşele, toporaşii.
Ionuţ şi fratele lui, împreunǎ cu bunicul lor,
s-au hotǎrât sǎ planteze nişte brǎduţi.
Ionuţ îl întreabǎ pe bunicul:
- - Ce faci, bunicule?
- - Sǎdesc brǎduţi.
- - Ai nevoie de ajutor?
- - Da, nepoate, haide sǎ mǎ ajuţi!
Ionuţ ia hârleţul şi face gropi, iar fratele lui
planteazǎ brazii.
Dupǎ ce au terminat de plantat, bunicul
împreunǎ cu cei doi nepoţi s-au întors acasǎ
obosiţi, dar fericiţi.
Andreea Ciucur, cls. a II-a A Step by step

29
Primǎvara
Este o zi minunatǎ de primǎvarǎ.
Razele soarelui încep sǎ încǎlzeascǎ tot mai tare
pǎmântul şi ghioceii au rǎsǎrit. Pomii şi-au îmbrǎcat haina
cea verde. Fluturii zboarǎ veseli din floare în floare prin
grǎdinǎ. Pǎsǎrile cǎlǎtoare s-au întors în ţara noastrǎ.
Vântul adie cǎlduţ.
În parc, Andrei s-a întâlnit cu Dragoş. Ei s-au jucat
cu mingea şi au sǎrit coarda. Spre searǎ, ei s-au întors
acasǎ obosiţi, dar bucuroşi cǎ au petrecut atât de mult timp
afarǎ.
Darius Albu, cls. a II-a A Step by step
Splendoarea verii
Imediat ce noaptea cea întunecată îşi retrase umbrele,
soarele ca un bulgăre de aur îşi făcu apariţia. Razele sale
calde şi aurii mângâiau pământul. Roua era aşternută pe
iarbă şi făcea ca pânza unui mic păianjen să strălucească ca
un joc al stelelor. Gureşele păsărele cântau cântecelele lor
dumnezeieşti şi zburau prin văzduh. Gâzele dansau prin aer,
harnicele albine zburau din floare-n floare şi adunau polen,
iar fluturi multicolori parcă făceau o paradă. Singura umbră
pe care împăratul soare nu o putea alunga era cea a
bătrânului stejar. Un pom mare şi vechi, cu frunze parcă
decupate din hârtie, semănă cu un războinic curajos. Florile
de pe câmpie îşi desfac petalele lor colorate şi zâmbesc
mândrului soare, iar parfumul lor frumos se simte peste tot.
Peste tot se văd copii care aleargă pe câmpii şi se
joacă, bucurându-se de vacanţă.
Când umbrele nopţii au coborât pe pământ,
strălucirea soarelui s-a pierdut şi întunericul a pus stăpânire
pe întregul “regat”. Se lasă o linişte profundă, singurii care
se mai aud sunt greierii. În apa cristalină a lacului se
oglindeşte mândra lună şi miile sale prietene, stelele. Din
când în când se aude cum bate un vânticel care parcă
şopteşte o poveste de “NOAPTE BUNĂ!!! “.
Claudia Lorina Lobonea, cls. a VII-a A
Raze, flori, veselie
Speranţă
După o iarnă nesfârşită,
Parc-ar fi fost un ceai amar,
În fine, vremea mult dorită
Ne mângâie speranţa iar.
Pe câmp, smaraldul clorofilei,
E spart din loc în loc de maci,
Iar fluturii pe-ntinsul gliei,
Se întretaie cu gândaci.
Bujoru-a dat cu ruj de buze,
Peste petalele-i ştiute,
Şi-a răsărit la noi în glastră
Cu gând ştrengar să ne sărute.
Panselele zâmbesc în soare,
Cu pluşul proaspăt din rochiţe,
Le ud cu grijă şi-ncântare
Iar ele fac ’n-obraji gropiţe.
Boboci de trandafiri sunt gata
Să explodeze în petale,
Iară laleaua-delicata
Îşi `nalţă talia agale.
E-o linişte de rai deplină
De parc-aş fi în paradis,
Iar eu, cu inima-mi senină,
Mă simt în cel mai dulce vis.
Flavia Onişor, cls. a VIII-a B
A sosit dulcele miez de vară. Focul auriu al verii a brodat cu diamante întreaga natură.
Soarele dulce cu lumină şi căldură soarbe roua dimineţii de pe câmpul înverzit. Zori cu parfum
de trandafiri se revarsă peste vesela natură. Razele jucăuşe ale soarelui sărută cu dulceaţă florile.
Multicolore flori îşi răspândesc mireasma în întreaga natură. Apoi trimit scrisori cu polen albinuţelor
zumzăitoare. Văzduhul se umple de arşiţă şi arde cu flăcări rupte din soare.
Pe cerul înalt, senin şi limpede ca lacrima zboară alene păsărele, gâze şi fluturaşi jucăuşi.
Copacii se leagănă blând şi lin la adierea vântului. Pe lacul limpede ca oglinda plutesc nuferi albi,
fermecători. Izvoarele tăcute şi singuratice îşi dezvăluie argintul, în timp ce apa sare peste pietrele
ascuţite în bulgăraşi de cristal. Norii pufoşi ca spuma laptelui dansează uşor pe cerul albastru ca
floarea de nu-mă-uita. Totul pare a fi un vis desprins dintr-un basm.
Vara este un anotimp minunat.
Karina Zbora, cls. a VIII-a B

30
Bradul
Soarele dogorea deasupra pădurii.
Raze calde de lumină zburau prin aer ca nişte
suliţe de foc .
Copacii stăteau ca un scut verde de
smarald protejând parcă pământul moale al
pădurii, de aceea în pădure puteai vedea doar
rar lumina. La marginea pădurii se afla un
deal, în vârful căruia stătea un brad înalt şi
falnic.
Bradul stătea impunător în vârful
dealului înconjurat de flori multicolore ce
răspândeau un parfum minunat. Mici albine
treceau din floare-n floare bâzâind încet.
Vara, după-amiaza devenea foarte
caldă şi totul părea pustiu. Înaltul brad
tresărea, uneori, încet, la adierea vântului.
Deasupra bradului, soarele devenise
roşcat şi pleca uşor lăsând loc luminii.
Mihai Jugariu, cls. a VII-a A
La bunici
Pentru prima dată, vacanţa de primăvară mi-am
petrecut-o la bunici.
Crăiasa Primăverii, cu rochia ei decorată cu şiruri de
mărgele albe, trezeşte, printr-o atingere cu bagheta sa
fermecată crângul adormit, la viaţă.
Soarele plimbăreţ zburdă acum pe cerul senin,
încălzind câmpurile întinse ale meleagurilor noastre.
Dediţei, viorele, toporaşi se ivesc, iar lumea
insectelor se trezeşte şi ea la viaţă după somnul adânc de
iarnă.
Este timpul plantatului şi al semănatului. Împreună
cu bunicii am cumpărat răsaduri de salată, gulii, tomate şi
alte seminţe. Sosiţi acasă, am pregătit pământul din grădină
pentru plantarea şi semănarea seminţelor şi răsadurilor.
După puţine zile, din seminţe au răsărit mici mlădiţe
şi în fiecare zi le urmăream cum, în fiecare zi, se înălţau
puţin câte puţin.
Când vacanţa a fost pe sfârşite, a venit tata să mă ia
acasă. L-am întâmpinat mândru şi i-am spus că voi fi un
grădinar de nădejde!
Vlad Buta, cls. a V-a C
Vara
Vara ţine-n poala ei
Fructe multe, câte vrei.
Merele sunt dulci şi bune,
Perele sunt aromate
Ai vrea să le-ncerci pe toate.
Păsările au sosit,
Cu greu ele au venit,
Oamenii s-au bucurat
Petrecere au dat.
Câmpiile s-au vopsit,
Cu verde ele s-au mândrit,
Toate la fel s-au aranjat
Lumea le-a lăudat.
Zumzetul copiilor
Se aude din depărtare
Ca şi cum ar fi
O mare adunare.
Ei plănuiesc atunci
Ce vor face în vacanţă:
Se vor duce la bunici
Sau vor sta acasă?
Graţiana Sava, cls. a VIII-a B
Raze
Sub razele dimineţii,
Mă trezesc şi-observ
mirată,
Că nucleul frumuseţii
Este-acum în natura toată.
Câmpul tot a înverzit,
Ghioceii-au înflorit,
Păsărele sute, mii
Cântă trilurile vii.
Nici insectele mărunte
Nu se lasă mai prejos,
Zburând pe undele tăcute,
Înnegrind cerul frumos.
Elena Gros, cls. a VIII-a B

31
Toamna
Toamna este fermecătoare prin ninsoarea de frunze care se aştern pe pământul umed, asemănător
unui covor colorat şi sunt îndemnate de vântul răcoros să danseze.
În pădure nu se mai aud glasurile cristaline ale păsărilor, deoarece acestea au plecat în ţările calde.
Toamna, copiii încep şcoala, iar animalele se pregătesc de hibernare.
Florile care-şi închină boiul şi mor topite de visare îşi apleacă căpşorul, sărutând pământul. Norii
negri şi mişcători se îngrămădesc deasupra întregii ţări. Pe ogoare, în livezi şi în grădinile de zarzavat
munca e în toi, iar porumbul cu ţinte aurii abia aşteaptă să intre în hambare. Mustul viilor de pe
culmile încărcate de rod nu mai conteneşte să curgă. Toamna este ca o lumină blândă, aprinsă de
copaci, ca o candelă de veghe a pământului.
Aş vrea ca toamna să alerge, să cutreiere şi să mă coboare în lumina veşniciei.
Toamna este un anotimp foarte frumos.
Denisa Meseşan, cls. a VII-a A
Vraja toamnei
Toamna e din nou stăpână
Falnic se înalţă ca o zână,
Îmbrăcând ce-i stă în cale
Într-o lume de splendoare.
Cu penelul său de-alamă
Zugrăveşte totul măiestrit
Cum vedeţi, de bună seamă,
Peisajul său vrăjit.
Uneori, câte-o mică adiere de vînt
Lasă copacii necăjiţi şi goi,
Pentru că frunza lor cade pe pământ
Nemaivenind niciodată înapoi.
Cătălin Drogoţel, cls. a VI-a B
Toamna
Cade frunza pe cărare,
Plutesc neguri pe pământ,
Soarele se vede-n zare,
Nu mai sunt păsări în crâng.
Natura se găteşte
În haină aurie,
Cusută din bobiţe
De brumă timpurie.
Darius Sicra, cls. a VI-a B
A sosit toamna!
Frunzele ruginii ale copacilor cad la pământ formând un covor multicolor. Cade bruma,
iar florile din grădină au început să se veştejească.
Păsările călătoare şi-au părăsit cuiburile. A fost semnul că toamna, cea de-a treia fiică a
bătrânului an, zâna cu rochie de frunze ruginii, a venit într-o caleaşcă aurie, aducând cu ea
bogăţia şi belşugul. Tomna a început să picteze fructele.
Animalele îşi dau seama că toamna o vesteşte pe sora ei, Iarna, şi se pregătesc de
hibernare. Copiii ajută la strânsul recoltei, care este foarte bogată.
Acum câmpurile şi dealurile aşteaptă cu nerăbdare noua haină albă de zăpadă, ca să poată
dormi liniştite până la primăvară.
În zilele reci, numai ciorile se aud croncănind în văzduh.
Alexandra Drogoţel, cls. a VIII-a B

32
Fulgi de nea
E iarnă iarăşi ... Parcă doar ieri ne bătea tiptil la uşă primăvara, iar acum e iarnă!
Totul în jur este acoperit cu omăt alb, presărat cu cristale strălucitoare ce ornează mai ales
căsuţele, arătând ca nişte prăjituri cu frişcă.
Crivăţul îşi face şi el simţită prezenţa, împrăştiind micii fulgişori albi, asemănători unor steluţe. În
aer se văd plutind fulgişori care parcă vor să-şi ia zborul înapoi spre cerul înnourat de unde au venit.
Brazii poartă peste haina cea verde zăpadă, care, din când în când, asemenea petalelor de flori, se
scutură şi cad, lăsându-l neîmpodobit.
În zare se văd pădurile albe, lipsite de forfota animalelor şi de doinele păsărilor, care s-au dus spre
alte meleaguri văratice.
De sub ceaţa groasă se văd ieşind piscuri alburii de munte, care-şi plâng dorul de vieţuitoarele
ascunse acum de viforul iernii.
Mici plante-şi scot tiptil capul din zăpada groasă, aşternută pe pământul rece.
Pe alocuri, pe zăpada netedă, se văd urme de sănii, încă neastupate de zăpada moale.
De departe se aud clinchete de clopoţei şi voci de copii, care vestesc veselia anotimpului geros.
Ungureanu Anca, cls. a VII-a A
Zâna Iarnă
Iarnă de neuitat
A-nceput de ieri să ningă,
Cerul parcă e de plumb,
Uşor cad fulgi de zăpadă
Peste dealuri, peste câmp.
Flori de gheaţă stau pe
geamuri,
Munţii parcă au căciuli
Şi zăpada stă pe ramuri,
Iar pe-afară nimeni nu-i.
La săniuş e zarvă mare,
Vin copii cu sănioare.
Au ieşit la derdeluş,,
Uitând jucăriile de pluş.
Zbutea Bianca, cls. a VI-a B
Era ajunul Crăciunului. După ce am colindat părinţii şi
bunicii, m-am dus în camera mea, în aşteptarea lui Moş Crăciun.
Eram foarte nerăbdătoare şi aşteptam venirea lui, însă afară nu era
zăpadă şi nu aveam niciun semn că a ajuns pe strada mea. Nu
puteam să văd niciun semn a săniuţei lui.
Deodată am auzit pe cineva la geam. Am deschis repede
geamul şi am văzut o lumină puternică. Când s-a oprit, am observat
că era o femeie cu îmbrăcămintea albă. Atunci am întrebat:
- Cine eşti?
- Sunt Zâna Iernii. Am adus o plapumă albă peste întreg ţinutul.
M-am uitat mai bine şi i-am văzut şi bagheta. Era foarte
frumoasă. Am văzut fulgii care cădeau şi stratul subţire de zăpadă
care se aşternuse.
- Dar de ce ai venit tocmai la mine? Şi de ce aşa de târziu?
- Ştiam că îţi doreşti foarte mult să te joci în zăpadă şi să te dai cu
săniuţa. De ce aşa de târziu? Pentru că am colindat şi alte
meleaguri, mai îndepărtate şi abia acum am putut să aduc zăpada şi
la voi.
Era foarte frumos afară şi simţeam cu adevărat spiritul
Crăciunului. M-am uitat spre bradul împodobit şi, parcă, era mai
frumos. Când m-am întors să-i mulţumescZânei Iernii, nu mai era
nimeni la geam. Dispăruse. Cred că drumul pe care trebuia să-l
străbată era foarte lung şi trebuia să ducă zăpadă şi-n alte părţi.
Eram foarte bucuroasă. Admiram bradul şi îl aşteptam în
continuare pe Moş Crăciun. Aşteptam cadouri de la el pentru că am
fost cuminte tot anul şi mi-am ascultat părinţii.
Mitrea Bianca, cls. a VI-a B

33
Dragă Moş Crăciun,
A trecut încă un an de când nu am mai auzit sunetul
drăgălaş al clopoţeilor saniei tale şi nu am mai văzut sania ta
magică zburând prin văzduhul cenuşiu, prin care răzbat colinde şi
parfumul cozonacilor şi al prăjiturilor făcute în casă de
gospodine. Tuturor ne e dor de scufiţa ta cea roşie, care în fiecare
an apare pe la geamuri şi nu mai putem de nerăbdare să te
colindăm şi să te întrebăm cum ţi-ai petrecut anul. Desigur ştim
că eşti obosit şi ai bătut cale lungă până la noi prin viscol şi prin
nămeţii uriaşi de afară şi de aceea îţi lăsăm lângă braduţul, pe
care ne-am chinuit să-l împodobim cât mai frumos, un pahar cu
lapte cald şi nişte prăjiturele. Să ştii că, deşi suntem mici, ne-am
gândit la tine şi bănuim cât îţi este de greu să aduci an de an
cadouri fiecărui copil din lumea asta mare şi de aceea ţi-am mutat
fotoliul cel mare în care obişnuieşte să stea bunicul lângă sobă, în
caz că ţi-a fost frig şi vrei să-ţi tragi puţin răsuflarea. Noi te
rugăm să nu fi supărat dacă nu i-am ascultat totdeauna pe părinţi
şi să nu te superi pe noi.
De-abia aştept să treci şi pe la noi şi, dacă ne-ai lăsa să
şedem măcar o clipă pe genunchiul tău, ţi-am fi foarte
recunoscători pentru că se spune că tu poţi îndeplini orice dorinţă
şi nu ţi-am cere cine ştie ce cadouri, Moşule, căci ne putem lipsi
de ele ... ţi-am cere doar sănătate pentru toată lumea şi să faci
lumea asta cenuşie şi mohorâtă un loc mai bun. Privim cerul
încărcat cu norii plumburii, care se plimbă de colo-colo şi fulgii
gingaşi care plutesc lin spre pământ. În sobă trosnesc lemnele
umplând aerul din încăpere cu un miros minunat şi pe pereţi apare
lumina jucăuşă a flăcărilor. De la vechiul radio se aud sunete
încântătoare ale colindelor...
Mi-a fost tare dor de tine, Moş Crăciun, şi te aşteptăm cu
braţele deschise.
Gruian Florina, cls. a VII-a A

34
Moş Ene
Seara, când vine vremea culcatului, Moş Ene merge la copii şi le pune puţin nisip în ochi,
pentru ca ei să poată dormi. Azi, cărându-şi săculeţul din casă în casă, i se făcu şi lui somn.
„Doar câteva minute, căscă el, apoi trebuie să ajung la micuţul Martin şi mi-am încheiat
misiunea!” Se propti de un buştean aflat la marginea drumului, puse sacul lângă el şi adormi. Fips şi
Pips, doi simpatici şoricei de câmp, ieşiră curioşi din vizuina lor şi chiţăiră:
- Un străin cu un sac! Cu siguranţă că în el sunt multe bunătăţi!, zise Fips şi începu a ronţăi
săculeţul.
Când văzură că din acesta nu se scurse decât nisip, ei plecară dezamăgiţi. Moş Ene se trezi, îşi
luă săculeţul şi când ajunse la micuţul Martin observă că sacul era gol. Martin ţopăia fericit în pat şi
nu vroia să doarmă. În acest moment intră în cameră mama:
- Cum? Încă nu dormi? Haide, o să-ţi spun o poveste!
Când povestea se sfârşi, Martin dormea adânc ...
Moş Ene era foarte mirat de faptul că te poate lua somnul şi când ţi se spun poveşti.
Pereanu Alexandru, cls. a V-a C
Prietena mea, cartea
Într-o zi frumoasă de toamnă am mers la biblioteca şcolii. Când am intrat
în universul cărţilor, parcă mă simţeam la mine acasă. Am rugat-o pe bibliotecară
să-mi dea cartea „Cuore, inimă de copil” de Edmondo de Amicis.
M-am aşezat la masă şi am început să citesc. Dintr-odată am auzit o voce.
Acea voce venea de la cartea pe care o aveam în faţă.M-a luat cu ea pe tărâmul
cărţilor. Acolo erau toate personajele poveştilor pe care le-am citit. Toate se
înţelegeau de minune, iar eu mă simţeam bine între ele.
Cartea magică m-a întrebat dacă îmi place să citesc. I-am explicat că, dacă
am timp liber, îmi face plăcere să intru în lumea magică a poveştilor. Toate
personajele din textele citite şi-au construit un orăşel al lor numit „Regatul
poveştilor” şi numai cine iubeşte cartea poate intra aici.
Acum şi Cuore şi amicii lui fac parte din orăşelul din mintea mea.
Alexandra Czako, cls. a VI-a B
Căsuţa din oală
Este o zi ploioasă şi mohorâtă de toamnă. Fulgere nemiloase se dezlănţuie. Norii sunt grei şi
plumburii.
Broscuţa Oachi, sărind prin iarbă, a găsit o oală. A intrat înăuntru. Când s-a terminat ploaia,
a căutat ornamente pentru noua ei casă. Ea voia flori, frunze, iarbă şi coji de nuci.
Ieşind, s-a întâlnit cu o vrăbiuţă. Pasărea a întrebat-o:
- Oachi, aş putea locui cu tine? Ai o casă foarte frumoasă! Ţi-am adus un covor din ace de brad.
Chiar eu l-am împletit.
- Bine. Aveam nevoie de cineva alături de care să stau. Oala aceasta e destul de mare pentru
amândouă.
Ele au trăit fericite, în pace, în noua lor casă.
Bianca Zbutea, cls. a VI-a B

35
Primăvara
Când martie în ţară a sosit
Şi toată neaua a topit,
Când ghioceii-n grădiniţă au albit,
Un vânt de primăvară s-a pornit.
Când colţul ierbii-a răsărit
Şi-o rază blândă ne-a încălzit,
Atunci am aflat că afară
E zvon de primăvară.
Când cucul cântă-n dumbrăvioară
Şi cornul este-n floare iară,
Când larmă mare e-n lăstar,
E primăvară iar!
Avram Mălina, cls. a VII-a A
Aş vrea să fiu ...
Aş vrea să fiu un înger,
Ce lumină împrăştie
Şi inimile triste
Le înveseleşte.
Aş vrea să fiu o zână,
Care cu magie bună
Apără galbena luna
Şi o protejează.
Aş vrea să fiu un flutur,
Care zboară peste mări, ţări,
Şi transmite multe urări
De bine, fraţilor săi.
Bianca Zbutea, cls. a VI-a B
Un vis
Într-o seară cu fantezii, când toată lumea dormea, am primit o vizită. Da, aţi înţeles bine,
doar că nu era o vizită obişnuită. Am fost vizitată de doi oameni îmbătrâniţi de vreme. Unul dintre ei se
numea Moş Ene , iar colegul lui era Moş Timp.
Ei nu au venit cu mâna goală şi mi-au adus un vis. În vis am fost prima dată în casa lui Moş
Timp. La el am văzut clepsidre şi mii de ceasuri. A doua oară am fost în casa lui Moş Ene . La el în casă
parcă aş fi fost în paradis. Erau dăinuşuri, tobogane, balansoare.
Moş Ene şi Moş Timp m-au lăsat într-un loc pustiit. După ce m-am acomodat cu ideea am
fost vizitată de Albă- ca Zăpada şi cei şapte pitici. Mi-au prezentat împrejurimile şi câţiva prieteni de-ai
lor. După ce ne-am jucat multe jocuri frumoase, am compus un cântec:
Aceasta este lumea copiilor.
Lumea copiilor
Suntem mari sau mici
Cu toţii venim aici.
În lumea copiilor.
Dacă în lumea copiilor te plictiseşti
Vino, unde sigur te distrezi!
Vino acum, aici, să te distrezi cu noi!
Prieteni şi noi şi voi
Doar aici în lumea copiilor.
Dintr-o dată o mie de culori mi-au pătruns în inimă. Aceste lumini au fost părinţii mei iubiţi
şi papagalii, pe care îi iubesc foarte mult.
De-abia am aşteptat să ajung la şcoală să împărtăşesc şi colegilor mei cele întâmplate.
Nicoleta Făţan, cls. a VI-a A
Primăvara
Primăvara a sosit Florile lângă izvor -Salutare, primăvară !
Câmpia toată a-nverzit. Zâmbesc vesel tuturor, Bine-mi pare c-ai venit
Păsările cântă-n cor, Fluturii în zborul lor Şi-ai adus cu tine-n zbor
Numai cântece de dor. Le mângâie-ocrotitor. Oaspeţii dragi tuturor.
Andreea Despa, cls. a VI-a B

36
Drumeţia
Era prima duminică din vacanţa de vară. Bucuroşi cum nu se mai putea că vacanţa
a început, ne-am propus să facem o drumeţie pe dealul Cetate. Cerul era senin şi
păsărelele brăzdau albastrul cerului.
Pe dealurile înverzite, albinele zumzăiau fericite. Pe cărarea ce ducea spre pădure, ne încânta
peisajul de basm ce se deschidea înaintea noastră. Frunzele copacilor foşneau şi
păsările zburau printre ele fericite, parcă ar fi vorbit cu copacii. Aveai impresia că
era tărâm de basm.
Înaintând în inima pădurii, auzim susurul cristalin al unui izvor. Parcă avea
glas. Priveliştea minunată te făcea să visezi la Feţi Frumoşi şi Ilene Cosânzene.
Singuri în pădure, am început un joc în care eram personaje din poveşti. Adi
era un viteaz fiu al împăratului Roşu, iar eu eram fiul unui alt împărat vestit,
vecini cu împărăţiile. Am început să ne luptăm pentru fiica altui împărat vecin,
care era întrupată într-o vrăbiuţă care ne tot dădea târcoale. Ne tot imaginam cum ne luptăm cu paloşe şi
buzdugane.
În sânul naturii am pierdut noţiunea timpului şi nu ne-am dat seama că vrăbiuţa pentru care luptam,
a zburat din preajma noastră la prietenele ei.
Ne-am trezit din visare şi grăbiţi am pornit spre casă. Ne-am propus ca în fiecare drumeţie să
trecem pe la locul nostru de basm.
Vlad Simedru, cls. a V-a C
La grădiniţa mamei mele
Mama mea este educatoare. Ei îi place această meserie şi o practică cu pasiune.
Încă de când eram mai mică, îmi povestea despre copiii ei de la grădiniţă, despre năzbâtiile
pe care le făceau. Acest lucru îmi stârnea curiozitatea şi mă făcea să îmi doresc să îi cunosc.
În anul acesta şcolar, mama mea a început cu grupa mică. După un
semestru în care zi de zi îmi spunea câte o perlă scoasă de cei mici, am dorit
să-i cunosc personal. Aşa am ajuns în vizită la grupa Fluturaşilor.
Dimineaţa eram nerăbdătoare să cunosc fiecare copil în parte. Sala
de grupă era frumos decorată. Pe pereţi erau aşezate o mulţime de personaje
din lumea desenelor animate. Animăluţele de pluş erau înşirate ca la paradă pe
salteluţe. La colţul naturii erau expus e flori de cameră variate, iar copiii
aveau sarcina să le îngrijească. Tot aici mai erau diverse obiecte din natură,
strânse de copii în drumeţii şi excursii.
La biblioteca grupei sunt o mulţime de cărţi interesante şi
educative, cu prinţi şi balauri, cu animale şi copii, cu alte multe personaje din
lumea poveştilor.
Unul câte unul, copiii zglobii au umplut sala de grupă. La început m-au privit
cu sfială, dar după ce ne-am cunoscut mai bine nu mai ştiam la care să mă duc, pentru
că fiecare mă striga să mă joc cu el.
Au urmat activitaţile obligatorii de educaţie plastică şi educaţie fizică. La
pictură a fost foarte distractiv pentru că mulţi dintre ei în loc să picteze fulgii de nea
folosind pasta de dinţi, au început să o mănânce. La educaţie fizică ne-am jucat de-a
,,Iepuraşii prin pădure”.
Pentu mine a fost o încântare şi o plăcere să petrec o zi cu cei mici. Şi mi-am dat seama că
meseria de educatoare este una dintre cele mai plăcute şi frumoase meserii, cu condiţia să iubeşti copiii.
Oana Maria Filimon, cls. a VI-a A

37
75 de curiozităţi ale corpului uman
Curiozităţi ale oamenilor – Curiozităţi interesante despre om
Află ce nu ştiai despre oameni
1. Acidul gastric pe care stomacul omului îl elimină pentru a descompune mâncarea este atât de
puternic încât poate dizolva o lamă de ras.
2. Atunci când ne lovim într-un anume loc din zona cotului resimţim o durere acută. Aceasta se
datorează faptului că pe aici trece nervul cubital, poziţionat de-a lungul osului humerus. Se
consideră că aceasta ar fi o scurtă formă de paralizie.
3. Atunci când priveşti o persoană pe care o placi, involuntar pupilele ţi se dilată. La fel se întâmplă şi
când te uiţi la o persoană pe care o urăşti.
4. Când o persoană moare auzul este ultimul simţ perceput. Văzul este primul care dispare.
5. Cel mai greu „organ” al corpului este pielea. Ea cântăreşte 3,2 kilograme.
6. Cel mai mare muşchi este latissimus dorsi. Acesta este un muşchi plat de pe spate care intră în
acţiune în timpul mişcării braţului.
7. Cel mai puternic muşchi din corpul uman este limba.
8. Celulele care alcătuiesc creierul uman pot stoca de până la 5 ori mai multă informaţie decât
cuprinde toată Enciclopedia Britanică.
9. Conform anumitor cercetări, organismul unei femei are nevoie o ora în plus de somn faţă de cel al
unui bărbat.
10. Corpul omenesc elibereaza în 30 de minute destulă energie cât să încălzeşti un litru de apă.
11. Corpul uman are 200 de oase.
12. Corpul uman produce zilnic un miliard de celule roşii.
13. Corpul unui om conţine: destul potasiu pentru a provoca explozia unui tun de jucărie; destul
zahăr pentru a umple un borcan; destulă grasime pentru a face 7 bucăţi de săpun; destul fier
pentru a face un cui; destul sulf pentru a deparazita un câine.
14. Corpul utilizează 300 muşchi pentru a ţine corpul în poziţie stabilă, dreaptă.
15. Creierul continuă să transmită semnale sub formă de impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de
ore după moarte.

38
16. Creşterea creierului se opreşte în jurul vârstei de 15 ani.
17. Culoarea părului depinde de melanină (pigment). Pe măsură ce îmbătrânim se secretă tot mai puţină
melanină şi se formează mici bule de aer apărând astfel aspectul cărunt al părului.
18. Dacă cantitatea de apă din corpul omenesc este redusă cu 1% îţi va fi sete, iar dacă este redusă cu
10% vei muri.
19. Dacă toţi cei 600 de muşchi ai corpului uman s-ar încorda în acelaşi timp şi în aceeaşi direcţie, omul
ar putea ridica o greutate de 25 de tone.
20. Dacă vei apuca vârsta de 70 de ani, înseamnă că ai trăit mai mult de 2 miliarde de secunde.
21. De-a lungul unei vieţi, o persoană îşi petrece 6 ani visând.
22. Din cantitatea imensă de informaţie, primită de creier, doar 126 biţi/secundă sunt recepţionaţi în
mod conştient, restul fiind apanajul subconştientului.
23. Din punct de vedere fizic, o femeie este aptă de a naşte treizeci şi cinci de copii de-a lungul vieţii.
24. Dinţii încep să îţi crească la 6 luni după ce te-ai născut.
25. Dinţii unui om sunt tari aproape ca piatra.
26. Drumul mâncării de-a lungul esofagului durează cam 8 secunde. In medie, stomacul digeră o masă
bogată în grăsimi în 6 ore, în timp ce pentru o masă bogată în carbohidraţi îi sunt necesare doar 2 ore.
27. După mesele bogate se spune că auzul nostru scade. Nu mai percepem sunetele din jurul nostru la
fel de bine, chiar şi atenţia scade.
28. Durata medie a digestiei în intestinul subţire este de 3 până la 5 ore. In intestinul gros mâncarea este
apoi digerată timp de 4 ore până la 3 zile.
29. Durata vieţii unei celule intestinale este de 12 ore. Cea a unei celule a peretelui stomacului e 2 zile.
O celulă din piele trăieşte 4 săptămâni. O celulă nervoasă poate trăi până la 60 de ani.
30. Fără pigmenţi, pielea noastră ar fi excesiv de albă. Insă vasele sanguine de la suprafaţa pielii adaugă
un strop de roşu. Pigmentul galben şi melanina sepia sunt create, la rândul lor, de razele UV. Aceste
patru nuanţe sunt amestecate pentru a da naştere culorilor de piele pentru toate rasele.
31. Fătul visează aproape tot timpul. Cei care sunt născuţi prematur vor visa mai mult la maturitate.
32. Femeia clipeşte de 2 ori mai des ca bărbatul.
33. Femurul este mai tare decât betonul.
34. Fiecare limbă este unică în felul ei.
35. Greutatea corpului omenesc este de 50 de ori mai mare decât cea a creierului.
36. Gura noastra produce aproximativ 250 g de salivă zilnic.
37. In corpul uman există suficient fosfor pentru a crea 250 de chibrituri.
38. In corpul uman sunt mai mult de 12.000 de km de vase de sânge.

39
39. In momentul primei respiraţii un nou-născut trebuie să inspire cam de cincizeci de ori mai
puternic decât un adult.
40. In primul său an de viaţă, un nou-născut fură din perioada de somn a părinţilor între 400 şi 750 de
ore de somn.
41. In procesul comunicării, 55% îi revine fiziologiei (limbajul corpului), 37% vocii (ritm şi ton) şi
numai 8% cuvintelor purtătoare de informaţie.
42. In timpul primei luni de sarcină fătul are o lungime de câţiva milimetri.
43. In ureche există aproximativ 4000 de glande generatoare de ceară.
44. Inălţimea omului variază în timpul zilei. Dimineaţa suntem cu un cm mai înalţi decât seara. Acest
lucru se întâmplă, deoarece discurile intervertebrale se “tasează” atunci când stăm în picioare, datorită
greutăţii propriului corp.
45. Inima bate de aproximativ 2.700.000.000 de ori de-a lungul vieţii.
46. Inima continuă să bata după ce este scoasă din corp. Chiar daca este tăiată în bucăţi, muşchii
inimii vor continua să bată.
47. Inima femeii bate mai repede decât cea a bărbatului.
48. Inima pompează mai mult de 6 litri de sânge pe minut, adică 10 000 de litri de sânge pe zi.
49. Intestinul gros are zece metri lungime.
50. Iţi foloseşti aproximativ 200 de muşchi când faci un pas mergând.
51. Mai mult de jumătate din cele 206 oase ale corpului omenesc se găsesc în mâini şi picioare.
52. Majoritatea bărbaţilor petrec 3.300 ore din viaţă pentru a se bărbieri. Dacă nu ar fi bărbierită, barba
ar putea ajunge la 9 metri într-o viaţă de om.
53. Mâna are 27 de oase.
54. Mâncarea ajunge în aproximativ 7 secunde din gura în stomac.
55. Mandibula este cel mai dur os din organism.
56. Muşchiul ochiului este cel mai rapid din organism. El se contractă în mai puţin de o sutime de
secundă.
57. Ne schimbăm poziţia de 30-40 de ori pe noapte. Nevoile medii de somn sunt de 14-22 ore pe zi la
un copil până la o lună, 13-15 ore la unul spre 1 an, 10-12 ore până la 6 ani, 9 ore la 12 ani şi 7 ore şi
jumătate la un om adult.
58. Nu se poate strănuta cu ochii deschişi.
59. Omul are aproximativ 76 000 de fire de păr pe cap.
60. O persoană obişnuită respiră cam 74 de milioane de litri de aer de-a lungul vieţii.
61. O persoană poate trăi fără mâncare până la o lună, dar fără apă numai o săptămână.
62. O persoană râde în medie de circa 15 ori pe zi.
63. Ochii pot distinge aproape opt milioane de nuanţe.

40
64. Ochii şi creierul construiesc culori din valuri de energie.
65. Organismul uman conţine aproximativ cinci litri de sânge.
66. Părul uman creşte anual cu 40 cm, iar unghia cu 6 cm.
67. Pe un centimetru pătrat de piele se află aproximativ şase milioane de celule, 5000 de receptori, 15
glande sebacee, 200 fibre nociceptive (pentru durere), 10-25 receptori tactili şi corpusculi
termosensibili, patru metri de fibre nervoase, un metru de vase sanguine şi peste 100 de glande
sudoripare.
68. Pentru a desfăşura “procesul gândirii” creierul are nevoie de mari cantităţi de energie. De aceea este
posibil ca după un intens proces de gândire să resimţiţi aceeaşi oboseală ca şi în cazul muncii fizice.
69. Pentru atenţia acordată jocurilor video se consumă tot atâtea calorii cât pentru mersul pe jos cu 3,2
km/h.
70. Peste 70% din bolile existente în lume se transmit prin secreţiile din nasul şi gâtul omului.
71. Piciorul are 26 de oase.
72. Pielea cântăreşte în medie cam de 2 ori cât creierul aceleiaşi persoane.
73. Plămânul drept primeşte mai mult aer decât cel stâng.
74. Precum amprentele şi fulgii de zăpadă, buzele nu lasă urme identice.
75. Un om face într-un an aproximativ 2,5 milioane de paşi.

41
Berbec
În general, berbecii sunt încăpăţânaţi. Pe ei nu îi sperie nicio competiţie sau o confruntare
de idei cu cei din jur. Sunt foarte ambiţioşi şi nu se lasă cu una-două de ce au început. Sunt foarte
energici şi prietenoşi. Le place să fie mereu în centrul atenţiei şi să fie învingători. Sunt foarte siguri
pe ceea ce fac, chiar şi când fac o mare prostie. Sunt sensibili şi le place să ofere cadouri celor
dragi, fără să aştepte ceva în schimb. Sunt foarte nerăbdători şi impulsivi. Ei eu mereu dreptate şi nimeni nu-i
poate contrazice, pe când ei au dreptul să contrazică pe toată lumea.
Cel mai bine se înţeleg cu: Scorpion, Capricorn, Vărsător şi Peşti.
Taur
Taurii au foarte multă răbdare şi le place ordinea. Lucrurile complicate îi tulbură. Este
foarte leneş şi nu îi plac schimbările. Oamenii care sunt născuţi în zodia Taurului dau dovada de
multă generozitate şi sunt inimoşi. Sunt capabili să facă orice pentru a-şi atinge scopul. Taurul
iubeşte singurătatea. De obicei, nu înţelege pe nimeni, din cauză că urmează propriile idei şi nu mai acordă
atenţie celor din jur. Taurii adoră banii şi luxul. Le place să ofere cadouri, dar aşteaptă să şi primească.
Cel mai bine se înţeleg cu: Fecioara şi Capricornul
Gemeni
Cei născuţi în zodia Gemenilor sunt adaptabili şi isteţi. Le place să comunice cu cei din
jur cu ajutorul zâmbetului vioi pe care îl poartă mereu. Gemenii sunt mereu în cautare de lucruri
noi. Le plac schimbările. Au o stare agitată şi le lipseşte spiritul de a se concentra. Gemenii sunt
caracterizaţi de sclipire intelectuală şi ageritate.
Cel mai bine se înţelege cu: Balanţă, Rac şi Vărsător.
Rac
Nativii zodiei Rac sunt foarte timizi şi sensibili. Dispoziţiile lui se pot schimba repede
în scurt timp. Le place să îşi exprime ideile celor din jur, dar când aceştia nu-i ascultă, ei se
închid şi sunt mai tăcuţi. Pentru Raci trecutul este cel mai important lucru. Le este greu să
renunţe la tradiţii sau obiceiuri. Pe Raci îi afectează modul de exprimare al celor din jur.
Cel mai bine se înţeleg cu: Peşti , Gemeni şi Rac.
Leu:
Leii sunt cu zâmbetul pe buze doar atunci când tot le merge bine. Sunt romantici şi le
place să exploreze întru totul dragostea. Este puternic şi uneori naiv. Dacă îi vei atinge
slăbiciunile, lauda, luxul, atunci vor fi ai tăi. Se simt bine când sunt laudaţi. Fiind « regele » crede
că tot ce este bun i se cuvine. El iartă foarte repede pe cei care i-au greşit. Plictiseala îl face
nefericit.
Cel mai bine se înţelege cu: Berbei, Taur şi Săgetător.
Fecioară:
Oamenii născuţi în această zodie sunt calmi şi tăcuţi. Fecioarele alină durerile fiecăruia.
Ştiu să asculte pe oricine, pentru a oferi un bun sfat pe urmă. Lor le place să fie de ajutor şi să îi
facă pe oameni să se simtă bine. Sunt modeste şi atente la toate detaliile. Ele nu judecă pe nimeni
după aparenţe. Dragostea pentru ele nu este de ajuns, ci au nevoie de mult mai mult. Sunt de
asemenea inteligente şi le place să culeagă informaţii pe care să le pună în practică.
Cel mai bine se înţeleg cu: Balanţă, Rac şi Taur.

42
Balanţă:
Balanţele sunt frumoase şi uşor de plăcut. Ca fecioarele, au darul de a asculta persoanele şi
a le ajuta cu problemele lor. Sunt indiferente când vine vorba de reguli şi le pot încălca uşor pentru
că, pentru ele, nu sunt aşa de importante. Sunt în stare de orice când vine vorba de a se integra într-o
societate. Balanţelor nu le plac schimbările. De obicei, nu spun ce gândesc, ci mai degrabă spun ce le
place altora, cu scopul de a păstra mulţumire în jurul lor. Au nevoie ca toate să fie în ordine, altfel nu sunt în
largul lor.
Cel mai bine se înţeleg cu: Gemeni, Fecioare şi Peşti.
Scorpion:
Scorpionii sunt cea mai secretoasă zodie, fiind şi foarte bănuitori şi suspicioşi. Este zodia
celor mai bune şi mai rele trăsături umane. Au o privire pătrunzătoare care scot la iveală temerile
sau secretele oamenilor. Lor nu le place să fie minţiţi sau traşi pe sfoară. Scorpionii nu iartă
niciodată şi persoana care i-a făcut rău va avea parte de o răzbunare nemilosă. Sunt misterioşi şi îşi
aleg cu grijă prietenii. Nu se bucură de un grup mare de prieteni, dar dacă va considera că merită
cineva să-i fie prieten, atunci îi va fi un prieten loial. Sunt foarte geloşi şi violenţi. Sunt curajoşi şi
toate sentimentele lor sunt mult mai intense ca a altor zodii: gelozia, dragostea.
Cel mai bine se înţelege cu: Berbeci, Peşti, Capricorn şi Scorpion.
Săgetător:
Săgetătorii sunt dornici de libertate şi de aventuri. Ei sunt prieteni extraordinari, plini de
amabilitate, lipsiţi de răutate. Sunt foarte optimişti şi acel optimism nu-i ajută întotdeauna. Au un
simţ al umorului bine dezvoltat şi reuşesc să creeze tot timpul o bună atmosferă. Este încrezător şi
inteligent. Este, de asemenea, o persoană onestă şi are toate şansele să câştige încrederea celor din
jur.
Cel mai bine se înţelege cu: Berbec, Balanţă şi Leu.
Capricorn:
Sunt creativi şi plini de imaginaţie. Sunt adevaraţi prieteni şi ştiu bine să-şi organizeze ce au
de făcut. Capricornii, ca şi berbecii, vor mereu să fie primii şi să preia conducerea. Sunt pesimişti şi
asta îi împiedică adesea să nu reuşească ce şi-au propus. Sunt foarte răbdători şi ambiţioşi. Cei
născuţi în această zodie se arată a fi persoane hotărâte, sigure pe ele şi puternice. Au un simţ al
umorului bine dezvoltat. Capricornul simte nevoia să domine.
Cel mai bine se înţelege cu: Berbec, Scorpion, Vărsător şi Săgetător.
Vărsător:
Vărsătorii ţin la părerile proprii şi refuză să asculte şi părerile altora, apărându-şi-le pe ale lor.
Adesea găsesc soluţii imposibile. Sunt deţinători de calităţi deosebite. Este creativ şi dă naştere unor
idei minunate în orice domeniu. Sunt încăpăţânaţi. Sunt dornici de cunoaştere. Sunt foarte distanţi cu
persoanele din jur. Le place să se laude şi să-şi supraestimeze propria valoare.
Cel mai bine se înţelege cu: Berbec, Capricorn şi Gemeni.
Peşti:
Peştii sunt foarte influenţabili atât de oameni, cât şi de împrejurări. Sunt foarte sensibili şi le
este greu să spună « nu » . Peştii sunt pesimişti şi au tendinţa de a se aventura în anturaje rele. Sunt
timizi, ascunzând calităţi deosebite pe care nu le pot arăta. Nu îi place să atragă atenţia, aşa că nu va fi
apreciat la adevărata sa valoare. Le place să viseze la planuri nepractice. Caută mereu sfaturi de la
cineva, deoarece le lipseşte încrederea în forţele proprii. Peştii sunt oricând dispuşi să ofere ajutor prietenilor.
Cel mai bine se înţeleg cu:Berbec, Rac, Scorpion şi Balanţă.

43
Florina Gruian, cls. a VII-a A
1)Ce este iubirea?
R: -Sf. Valentin
-Sentimente
-Un simbol
2)Ce ai face daca nu ar mai veni MOS CRACIUN ?
R : -Aş plânge
-Aş merge după el la Polul Nord
3)De ce ninge ?
R : - Cade mătreaţă
-Aşa vrea Dumnezeu
-E iarnă
4)Ce vrei sa devii cand o sa fii mare ?
R: -Doctoriţă
-Vânzătoare
-Mamă
-Poliţist
- Supererou
-Hoţ
5)De ce s-au inventat scolile?
R : -Ca să învăţăm
-Ca să creştem mari
-Că au rămas cărămizi în plus şi nu aveau ce să facă cu ele
6)De ce ploua?
R: -Plâng norii
-Să creştem noi
7)Care este dorinta ta?
R: -Să am puteri
-Să fiu uriaş
-Să fiu fată
-Să fiu invizibil
-Să fiu Bianca
-Să rămân mic
-Să zbor
-Să fiu prinţesă
8)De ce zboara pasarile?
R: -Pentru că nu au mâini
-Nu pot merge
-Pentru că au pene şi cioc.

44
LEGILE ELEVULUI:
1. Întotdeauna are dreptate ... chiar dacă nu i se dă
2. Nu copiază niciodată ... consultă
3. Nu doarme în timpul orei ... reflectează
4. Nu vorbeşte ... schimbă impresii
5. Nu îşi distrage atenţia ... studiază anatomia muştelor
6. Nu chiuleşte ... este solicitat în alte părţi
7. Nu rămâne corigent ... este lăsat corigent
8. Nu citeşte reviste în timpul orelor ... se informează
9. Nu distruge şcoala ... o decorează
10. Nu aruncă cu cretă ... studiază legea gravitaţiei
11. Nu râde în ore ... este doar fericit
CODUL MUNCII:
1. Ne naştem obosiţi pentru a ne odihni.
2. Munca l-a creat pe om, dar nici lenea nu l-a
omorât.
3. Dacă vezi un coleg odihnindu-se, ajută-l
4. Dacă ţi se face chef să te apuci de muncă, stai
jos, odihneşte-te şi o să-ţi treacă.
5. Ce poţi face azi nu lăsa pe mâine, ci pe poimâine
sau pe răspoimâine, că poate nu mai este nevoie.
6. Un lucru care nu se rezolvă de la sine în 30 de
zile, nu merită să te mai ocupi de el
7. Munca este sănătate curată, deci să o lăsăm pentru
cei mai bolnavi ca noi.
8. Munca îl înnobilează pe om, iar societatea noastră
nu mai are nevoie de nobili, căci a trecut vremea lor.
9. Cine se scoală prea de dimineaţă, doarme mai
puţin, e obosit şi cască toată ziua.
10. Cine nu munceşte nu greşeşte, iar cine nu
greşeşte merită o promovare.
DEFINIŢIA ŞCOLII:
Şcoala – Casa groazei
Cancelaria – Academia de poliţie
Sala de clasă – Zona crepusculară
Şedinţa cu părinţii - Mult zgomot pentru
nimic
Dirigintele şi elevii - Ali Baba şi cei 40 de
hoţi
Şefa clasei - Xena
Lipsa profesorului - O întâmplare
extraordinară
Perioada tezelor - Curg ape tulburi
Ora de teză – Contraspionaj
Substanţele de chimie – Dosarele X
Ora de dirigenţie – Ştirile Pro tv
Ora de mate – Misiune imposibilă
Elevul silitor – Specie rară
Elevul chiulangiu – Tânăr şi neliniştit
Elevul ce vine de la tablă - Omul care a
văzut moartea
Dicţionarul – Inamicul nr.1
Suflatul – De la inimă la inimă
Cei ce nu suflă - Mizerabilii
Fiţuica – Te uiţi şi câştigi
Nota 4 - Salariul groazei
Nota 10 - Fenomen paranormal
Nota 3 - Chestiunea zilei
Nota 5 – Dragoste fără sfârşit
Chiulul - Dispariţie în 5 minute
Examenul - Procesul maimuţelor
Corijenţa - Soarta unui om
Eleva corigentă – Sarmana Maria
Repetenţia – Întoarce-te înainte de a pleca
După exmatriculare – Sunând la fiecare uşă
Olimpiada internaţională – Atât de departe
Te-a prins copiând - CRASH ! BOOM !
BANG !
Anul şcolar - Calvarul în serii
Vacanţa - Am mai întâlnit şi români fericiţi

46
Colorează cele două imagini identice

48
Două decenii de existenţă ............................... pag. 3
Rezultate olimpiade şi concursuri ................... pag. 7
Şcoala cu cls. I-VIII Singidava ....................... pag. 9
Proiecte, activităţi ........................................... pag. 11
Parteneriate ..................................................... pag. 19
Vinerea Patimilor ........................................... pag. 20
Limba franceză ................................................ pag. 21
Limba engleză ................................................. pag. 23
Sub vraja cuvintelor ........................................ pag. 25
75 de curiozităţi ale corpului uman ................. pag. 37
Horoscop ......................................................... pag. 41
Întrebări pentru cei mici .................................. pag. 43
Din zilele de şcoală ......................................... pag. 44
Uneşte punctele ............................................... pag. 45
Colectivul de redacţie:
Mălina Avram, cls. a VII-a A
Alexandra Czako, cls. a VI-a B
Florina Gruian, cls. a VII-a A
Teodora Manolea, cls. a VI-a A
Bianca Paul, cls. a VII-a A
Darius Simu, cls. a VI-a B
Anca Ungureanu, cls. a VII-a A
Maria Viziteu, cls. a VII-a A
Bianca Zbutea, cls. a VI-a B
Coordonator,
Prof. Nicoleta Negru