Ucenici la scoala fecioarei
Ucenici la scoala fecioarei Ucenici la scoala fecioarei
Fiecare dintre noi a experimentat suferinţa, în felul său. Fiecare L-a simţit pe Dumnezeu în felul său. Fie ca o rumoare interioară, fie ca o voce. Profetul Ilie a simţit o adiere. Iar Dumnezeu era în această adiere. Uşa inimii noastre se află cu mânerul spre interior. Depinde de noi dacă vrem s-o deschidem. „Acest timp este un timp de har!” - spune Fecioara. Voi sunteţi preocupaţi mai mult de lucrurile materiale decât de cele spirutuale. Noi trăim în acest spirit. Experimentăm iubirea. Se spune: căsătoria este mormântul iubirii. Noi spunem, dimpotrivă: căsătoria este începutul iubirii. Dacă-ţi spui: trebuie să-l iubesc, trebuie să-l suport, aceasta este iubire. Dumnezeu ne-a iubit primul. Madona recomandă Sacramentul Reconcilierii. Mulţi spun că păcatul este ceva numai între Dumnezeu şi propria lor persoană. Acesta este un gând diabolic. Nu putem nevi singuri la Dumnezeu. Avem nevoie de altul. Trebuie să ne smerim, avem nevoie de altul, de un sacerdot care e important, pentru că pe el nu-l interesează păcatul tău decât în măsura în care îl poate ierta. Tu eşti important pentru Isus şi nu păcatul tău. Madona spune că iubirea trebuie pusă în practică, nu ca o lege, ci ca o dovadă. Ea crede în noi dar noi nu credem în ea suficient”. (În mod paradoxal, îmi aduc aminte de un dialog între Padre Pio şi un oarecare om care a venit la el şi care i-a spus: -Padre Pio eu nu cred în Dumnezeu. La care Padre Pio i-a răspuns: -Tu nu crezi în Dumnezeu dar Dumnezeu crede în tine. Această replică am auzit-o în filmul despre Padre Pio, rolul titular fiind interpretat de actorul italian Michele Placido.) E un fapt extraordinar chiar dacă noi avem credinţa slabă sau nu avem deloc credinţă, Dumnezeu şi Maica Fecioară nu-şi pierd răbdarea şi ne aşteaptă la infinit până ce sămânţa credinţei va încolţi în noi. Şi aceasta, într-o bună zi, de la un cuvânt, de la un gest, de la o privire, e la un lucru neaşteptat. „Padre Slavko – spune părintele Lijubo – (care-i ţine locul în chip spiritual, deşi cred că nimeni nu-l va putea cu adevărat înlocui, niciodată) – a scris un jurnal local. Meditaţii. A fost secundul maestru de noviciat. Avea o forţă intuitivă remarcabilă. Ne intuia problemele. Avea acest dar propriu, mărturiseşte tânărul Lijubo. Creea o atmosferă lejeră între noi. Îl înţelegeam cu toţii, de asemenea, ne înţelegea perfect. El continuă să trăiască în noi. Avea multă energie – mai mult decât o mişcare întreagă spirituală. El a avut multe iniţiative: A iniţiat „Oraşul Maicii Domnului”; 74
„Studenţii săraci”; „Copiii săraci” -Făcea exerciţii spirituale pentru preoţi. -Organiza festivaluri (Festivalul Tineretului este organizat anual în iulieaugust). El era atras dmuntele Krizevac, mai precis, de cruce. Dorea să ne rugăm pentru cei necredincioşi şi să-i încredinţăm Maicii. În ziua de 24 noiembrie 2000, era o zi senină, calmă. Lumea se ruga ca-n primele zile ale apariţiilor. Ajuns la cea de-a 15-a Staţiune a Drumului Crucii, s-a aşezat puţin jos şi ...a murit. Pur şi simplu. La datorie. Pe muntele său. La altarul său, aşa cum îi plăcea să numească Muntele Apariţiilor. În episodul Sodomei şi Gomorei, când Avraam mijloceşte pentru aceste oraşe, Dumnezeu promite că, dacă va rămâne, fie şi un singur drept, Dumnezeu va salva lumea. Ei bine, e sigur că datorită Părintelui Slavko Barbaric (se citeşte Barbarici), Dumnezeu poate salva lumea. Poziţia Bisericii şi a episcopilor iugoslavi faţă de Medjugorje este ştiută. După 1991, episcopul local a alcătuit o comisie care a examinat situaţia. S-a folosit apoi o expresie ambiguă. Nu se poate trata acum această chestiune. Să ne rugăm şi să avem răbdare. Inima Neprihănită a Mariei va triumfa peste neîncrederea oamenilor. Papa Ioan Paul al II-lea, favorabil fenomenului Medjugorje, i-a spus Mirjanei că ar dori şi Sanctitatea Sa să vină. Eu cred – mai spune Părintele Lijubo, că Papa este un profet al lui Dumnezeu. Biserica este prudentă. Aşteaptă. Mulţi episcopi sunt solidari cu episcopul local. În ochii lui Dumnezeu, douăzeci de ani sunt ca o zi, ca o clipită, dacă ne raportăm la eternitate. Aici sunt descoperite multe vocaţii, datorită Fecioarei. Sunt mulţi care dau mărturie despre acest loc. Unii au avut teamă să vină aici. Ca şi discipolii din barcă. Ca şi Petru care la un moment dat s-a temut iar Isus le-a spus: Nu e uşor a crede în Dumnezeu. Petru a avut curajul de a merge pe apă. Dar la un moment dat s-a înspăimântat. Credinţa cere un efort. Trebuie să trăim acest efort, nu să stăm pe margine şi să privim. Să ne implicăm, aşa cum cere Maria. Crucea nu se poate înţelege, ea se poate asuma sau refuza. Crucea poate deveni însă, o binecuvântare. Viaţa noastră e ca un drum continuu. Chiar dacă au loc şi unele opriri, unele staţii, totuşi, în fiecare zi înaintăm pe acest drum. 75
- Page 23 and 24: În Buletinul informativ din februa
- Page 25 and 26: oferim pe jumătate, pe sfert, numa
- Page 27 and 28: întâlnim un obstacol. Ne şterge
- Page 29 and 30: Ce gust are Cerul? Voi afla, poate,
- Page 31 and 32: Adormim cu greu, eu şi Maria-Magda
- Page 33 and 34: Mă uit la fotografia părintelui S
- Page 35 and 36: aleasă, chemată pe nume, trimisă
- Page 37 and 38: Gospa este gata să ne ajute să p
- Page 39 and 40: Padre Pio. Ea mai are şi darul tra
- Page 41 and 42: Sunt atât de flămândă să aflu
- Page 43 and 44: Ne-am aflat câteva zile pe VIA PAC
- Page 45 and 46: E ca aun salut între prieteni. Un
- Page 47 and 48: Marija Pavlovic - 16 ani; Ivan Drag
- Page 49 and 50: noi dimensiuni. Şi cu cât încerc
- Page 51 and 52: machiavelice ale societăţilor sec
- Page 53 and 54: Un grup de cântăreţi de muzică
- Page 55 and 56: şi ei. Cu atât mai mult cu cât n
- Page 57 and 58: Maica Fecioară este prezentă la f
- Page 59 and 60: Ubi Caritas Deus ibi e.” (Unde es
- Page 61 and 62: Negreşit, n-aş fi rezistat două
- Page 63 and 64: VI ÎNTREGUL NUMIT: FERICIRE Aşada
- Page 65 and 66: Mulţi oameni resping însă, darul
- Page 67 and 68: Ieri a făcut Calea Crucii pe Krize
- Page 69 and 70: Într-adevăr, bombardamentele din
- Page 71 and 72: Îmi vine să strig: Cine ţi-a fă
- Page 73: nu rezistă. Un înfometat crede c
- Page 77 and 78: la trăirea mesajului pe care îl t
- Page 79 and 80: ecunoască faptul că fusese creat
- Page 81 and 82: Însă, tot ea spune, cu altă ocaz
- Page 83 and 84: VII LUMEA CA LUMINĂ PORTRETE SPIRI
- Page 85 and 86: Eram foarte tulburată de ceea ce m
- Page 87 and 88: mai departe de ruga ei. Apoi a făc
- Page 89 and 90: Ce se întâmplă cu ea? Toţi pele
- Page 91 and 92: Un preot capucin începe Rozariul
- Page 93 and 94: trup, trup este, iar ceea ce-i năs
- Page 95 and 96: Şi se pronunţă deja sentinţa. C
- Page 97 and 98: întunericului cât mai bicisnic, r
- Page 99 and 100: lung pontificat marian din istorie.
- Page 101 and 102: exterminare, la gulag, la cei 50 de
- Page 103 and 104: VIII AICI VORBEŞTE CERUL UCENICI L
- Page 105 and 106: Sfântul Anton cu Pruncul Isus în
- Page 107 and 108: mare, într-o limbă universală, l
- Page 109 and 110: MARTA ŞI EXTAZELE EI MISTICE Aş p
- Page 111 and 112: Când lumina bate în ferestră, se
- Page 113 and 114: Maica Mulţumirilor nu pridideşte
- Page 115 and 116: Fără îndoială că, cel mai mare
- Page 117 and 118: mai departe această Veste Bună a
- Page 119 and 120: arbuşti prea plăpânzi pentru a t
- Page 121 and 122: (...) Duhul Sfânt m-a condus la Ma
- Page 123 and 124: PĂRINTELE CRUCII ŞI MOARTEA CA LU
Fiecare dintre noi a experimentat suferinţa, în felul său. Fiecare L-a simţit<br />
pe Dumnezeu în felul său. Fie ca o rumoare interioară, fie ca o voce. Profetul<br />
Ilie a simţit o adiere. Iar Dumnezeu era în această adiere.<br />
Uşa inimii noastre se află cu mânerul spre interior. Depinde de noi dacă<br />
vrem s-o deschidem.<br />
„Acest timp este un timp de har!” - spune Fecioara.<br />
Voi sunteţi preocupaţi mai mult de lucrurile materiale decât de cele<br />
spirutuale. Noi trăim în acest spirit. Experimentăm iubirea.<br />
Se spune: căsătoria este mormântul iubirii. Noi spunem, dimpotrivă:<br />
căsătoria este începutul iubirii. Dacă-ţi spui: trebuie să-l iubesc, trebuie să-l<br />
suport, aceasta este iubire.<br />
Dumnezeu ne-a iubit primul.<br />
Madona recomandă Sacramentul Reconcilierii. Mulţi spun că păcatul este<br />
ceva numai între Dumnezeu şi propria lor persoană. Acesta este un gând<br />
diabolic. Nu putem nevi singuri <strong>la</strong> Dumnezeu. Avem nevoie de altul.<br />
Trebuie să ne smerim, avem nevoie de altul, de un sacerdot care e<br />
important, pentru că pe el nu-l interesează păcatul tău decât în măsura în care îl<br />
poate ierta.<br />
Tu eşti important pentru Isus şi nu păcatul tău. Madona spune că iubirea<br />
trebuie pusă în practică, nu ca o lege, ci ca o dovadă. Ea crede în noi dar noi nu<br />
credem în ea suficient”.<br />
(În mod paradoxal, îmi aduc aminte de un dialog între Padre Pio şi un<br />
oarecare om care a venit <strong>la</strong> el şi care i-a spus:<br />
-Padre Pio eu nu cred în Dumnezeu.<br />
La care Padre Pio i-a răspuns:<br />
-Tu nu crezi în Dumnezeu dar Dumnezeu crede în tine.<br />
Această replică am auzit-o în filmul despre Padre Pio, rolul titu<strong>la</strong>r fiind<br />
interpretat de actorul italian Michele P<strong>la</strong>cido.)<br />
E un fapt extraordinar chiar dacă noi avem credinţa s<strong>la</strong>bă sau nu avem<br />
deloc credinţă, Dumnezeu şi Maica Fecioară nu-şi pierd răbdarea şi ne aşteaptă<br />
<strong>la</strong> infinit până ce sămânţa credinţei va încolţi în noi. Şi aceasta, într-o bună zi, de<br />
<strong>la</strong> un cuvânt, de <strong>la</strong> un gest, de <strong>la</strong> o privire, e <strong>la</strong> un lucru neaşteptat.<br />
„Padre S<strong>la</strong>vko – spune părintele Lijubo – (care-i ţine locul în chip<br />
spiritual, deşi cred că nimeni nu-l va putea cu adevărat înlocui, niciodată) – a<br />
scris un jurnal local. Meditaţii.<br />
A fost secundul maestru de noviciat. Avea o forţă intuitivă remarcabilă.<br />
Ne intuia problemele. Avea acest dar propriu, mărturiseşte tânărul Lijubo. Creea<br />
o atmosferă lejeră între noi. Îl înţelegeam cu toţii, de asemenea, ne înţelegea<br />
perfect.<br />
El continuă să trăiască în noi. Avea multă energie – mai mult decât o<br />
mişcare întreagă spirituală. El a avut multe iniţiative:<br />
A iniţiat „Oraşul Maicii Domnului”;<br />
74