Ucenici la scoala fecioarei
Ucenici la scoala fecioarei Ucenici la scoala fecioarei
Mesajele sunt, dimpotrivă, date tuturor celor care vor să-şi deschidă inima pentru ele, să le primească, să le trăiască aşa cum maica Cerească o cere, în mod repetat, prin smerenie, post, rugăciune, pocăinţă, trăirea Sacramentelor, împăcarea cu cei din jur şi cu noi înşine, militarea pentru pace între toţi oamenii, toleranţa cu celelalte confesiuni creştine. Mesajele par că spun aceleaşi lucruri dar în ele există întotdeauna ceva nou, un element pe care Gospa vrea să-l sublinieze în chip deosebit, potrivit cu timpul fizic în care se dau. De multe ori, la Fatima şi la Medjugorje a ieşit în evidenţă faptul că rugăciunea are un rol important în legătură cu aceste secrete. Madona este privită aici de către preoţi, vizionari şi credincioşi ca un mare profet al zilelor noastre care vorbeşte oamenilor, spunându-le ce au de făcut, fiecăruia. Se spune că Medjugorje este o Şcoală a Mariei (iată confirmarea gândurilor mele!) la care se predau cinci materii: -rugăciunea; -convertitirea; -postul; -spovada; -euharistia.” Eu adaug însă, că aici sunt foarte multe alte materii pe care Gospa ni le predă, cu răbdare, pe îndelete: iubirea, încrederea, umilinţa, speranţa, îndelunga răbdare, pietatea, curajul, forţa de a depăşi greutăţile şi ispitele şi multe altele de felul acestora. „Multe drumuri – spune părintele Lijubo – sunt largi, dar noi rebuie să mergem pe cel îngust. Păcatul este ceva care place, atrage. Fiecare păcat este frumos, promite mult, promite paradisul terestru, dar noi trebuie să tindem către paradisul celest. Nu e uşor să ne decidem pentru Dumnezeu. Religia se transmite, e adevărat, de la o generaţie la alta, dar ea nu trebuie să rămână doar la nivel de tradiţie, trebuie să crească, să sporească, să fie vie. Mulţi nu văd motivul, raţiunea credinţei. Astăzi sunt multe credinţe, secte, New Age (un sincretism al religiilor), care nu spun nimic.” Padre Lijubo subliniază că religia creştină nu este încă pe deplin descoperită, mai are multe de oferit până să fie cunoscută în întregime. (Excelentă idee! Religia – un tărâm de cercetat, de descoperit). De asemenea, subliniată forţa creştinismului care a rezistat două mii de ani, nefiind asimilată de alte religii. Nimeni nu a inventat iubirea. Iubirea există, în noi şi între noi, precum şi în afara noastră, împrejur. Fără iubire nu putem trăi. Aşa cum nu putem trăi flămânzi şi însetaţi, fără primejdia de a muri. La fel sufletul fără iubire, moare, 72
nu rezistă. Un înfometat crede că pâinea este bună. Aşa şi iubirea pentru credinţă, e ca pâinea pentru un flămând. După iubire strigă inima zdrobită din noi, după iubire tânjeşte sufletul care trăieşte în noi. În viaţa de zi cu zi, experimentăm că lucrurile nu ne pot satisface, Numai prin rugăciune experimentăm adevărata bucurie. Padre Lijubo ne spune cum să urmăm mesajele: „Când ascult mesajele - spune el – mi se pare de fiecare dată, că spune ceva nou. Fiecare mesaj este ca un strigăt pentru fiecare dintre noi.” (Într-adevăr, de foarte multe ori am avut senzaţia, citind mesajele, că-mi sunt adresate personal, mă regăseam în ele şi nu încetam să mă uimesc, cum de m-a ghicit Sfânta Fecioară!) „Pacea costă scump. Trebuie câştigată cu un preţ mare. Cu răbdare, stăruinţă, rugăciune, toleranţă, bunăvoinţă, înţelegere. Logica lui Dumnezeu este total diferită de logica omenească. El caută, în adânc, o altă lege spirituală care zice: Trebuie să fii puternic. Logica divină este logica vieţii. Raţiunea umană poate justifica avortul, uciderea copiilor. Logica spirituală spune cu totul altceva. Viaţa mi-a dat-o Dumnezeu. Devin responsabil pentru viaţa mea. Va trebui să dau cont de viaţa mea. Îi mulţumesc Fecioarei că sunt aici - spune părintele Lijubo. Am traversat momente de criză. Dumnezeu mi-a dat semne în inimă. Dumnezeu vede altfel decât noi. Vocea Lui nu este vocea umană. Vederea lui nu este vedere umană. Îmi amintresc de un pelerinaj prin care am cerut un dar în rugăciune. La 17 ani, am făcut un pelerinaj în care am experimentat că rugăciunea trebuie trăită. A fost o descoperire nouă. M-am rugat în fiecare zi Rozariul. Apoi nu m- am mai gândit la acest dar pe care l-am cerut. Am avut alt plan. După liceu m- am înscris la o facultate la Mostar. Am făcut armata, un an. Duăă serviciul militar, am intrat într-o criză spirituală. (La fel ca şi Sfântul Francisc după întoarcerea din prizonieratul său). M-am întors acasă şi am început să lucrez. M- am dus în Calabria. Era o lume nouă pentru mine. Eram într-o criză spirituală. O criză existenţială pe care n-o pot descrie. Ceva care nu mă lăsa în pace. Apoi m- am eliberat. În timp ce lucram, am auzit o voce, dar nu era o voce articulată, dar o impresie puternică în mine care îmi spunea: „Vino cu mine!” Era o probă a credinţei. Am avut un consilier spiritual care m-a sfătuit din punct de vedere religios. Eram în vacanţă. Mă drogam. Mama îmi zicea: . Nu era uşor să iau această decizie, Într-o zi i-am scris confesorului meu. Am avut dubii. Nu eram sigur, îmi era teamă. Mă simţeam foarte nesigur. Timp de 15 zile am scris. Multă osteleală, suferinţă. 73
- Page 21 and 22: III. CĂLĂTORI SPRE ŞCOALA IUBIRI
- Page 23 and 24: În Buletinul informativ din februa
- Page 25 and 26: oferim pe jumătate, pe sfert, numa
- Page 27 and 28: întâlnim un obstacol. Ne şterge
- Page 29 and 30: Ce gust are Cerul? Voi afla, poate,
- Page 31 and 32: Adormim cu greu, eu şi Maria-Magda
- Page 33 and 34: Mă uit la fotografia părintelui S
- Page 35 and 36: aleasă, chemată pe nume, trimisă
- Page 37 and 38: Gospa este gata să ne ajute să p
- Page 39 and 40: Padre Pio. Ea mai are şi darul tra
- Page 41 and 42: Sunt atât de flămândă să aflu
- Page 43 and 44: Ne-am aflat câteva zile pe VIA PAC
- Page 45 and 46: E ca aun salut între prieteni. Un
- Page 47 and 48: Marija Pavlovic - 16 ani; Ivan Drag
- Page 49 and 50: noi dimensiuni. Şi cu cât încerc
- Page 51 and 52: machiavelice ale societăţilor sec
- Page 53 and 54: Un grup de cântăreţi de muzică
- Page 55 and 56: şi ei. Cu atât mai mult cu cât n
- Page 57 and 58: Maica Fecioară este prezentă la f
- Page 59 and 60: Ubi Caritas Deus ibi e.” (Unde es
- Page 61 and 62: Negreşit, n-aş fi rezistat două
- Page 63 and 64: VI ÎNTREGUL NUMIT: FERICIRE Aşada
- Page 65 and 66: Mulţi oameni resping însă, darul
- Page 67 and 68: Ieri a făcut Calea Crucii pe Krize
- Page 69 and 70: Într-adevăr, bombardamentele din
- Page 71: Îmi vine să strig: Cine ţi-a fă
- Page 75 and 76: „Studenţii săraci”; „Copiii
- Page 77 and 78: la trăirea mesajului pe care îl t
- Page 79 and 80: ecunoască faptul că fusese creat
- Page 81 and 82: Însă, tot ea spune, cu altă ocaz
- Page 83 and 84: VII LUMEA CA LUMINĂ PORTRETE SPIRI
- Page 85 and 86: Eram foarte tulburată de ceea ce m
- Page 87 and 88: mai departe de ruga ei. Apoi a făc
- Page 89 and 90: Ce se întâmplă cu ea? Toţi pele
- Page 91 and 92: Un preot capucin începe Rozariul
- Page 93 and 94: trup, trup este, iar ceea ce-i năs
- Page 95 and 96: Şi se pronunţă deja sentinţa. C
- Page 97 and 98: întunericului cât mai bicisnic, r
- Page 99 and 100: lung pontificat marian din istorie.
- Page 101 and 102: exterminare, la gulag, la cei 50 de
- Page 103 and 104: VIII AICI VORBEŞTE CERUL UCENICI L
- Page 105 and 106: Sfântul Anton cu Pruncul Isus în
- Page 107 and 108: mare, într-o limbă universală, l
- Page 109 and 110: MARTA ŞI EXTAZELE EI MISTICE Aş p
- Page 111 and 112: Când lumina bate în ferestră, se
- Page 113 and 114: Maica Mulţumirilor nu pridideşte
- Page 115 and 116: Fără îndoială că, cel mai mare
- Page 117 and 118: mai departe această Veste Bună a
- Page 119 and 120: arbuşti prea plăpânzi pentru a t
- Page 121 and 122: (...) Duhul Sfânt m-a condus la Ma
nu rezistă. Un înfometat crede că pâinea este bună. Aşa şi iubirea pentru<br />
credinţă, e ca pâinea pentru un flămând.<br />
După iubire strigă inima zdrobită din noi, după iubire tânjeşte sufletul care<br />
trăieşte în noi.<br />
În viaţa de zi cu zi, experimentăm că lucrurile nu ne pot satisface, Numai<br />
prin rugăciune experimentăm adevărata bucurie.<br />
Padre Lijubo ne spune cum să urmăm mesajele:<br />
„Când ascult mesajele - spune el – mi se pare de fiecare dată, că spune<br />
ceva nou. Fiecare mesaj este ca un strigăt pentru fiecare dintre noi.”<br />
(Într-adevăr, de foarte multe ori am avut senzaţia, citind mesajele, că-mi<br />
sunt adresate personal, mă regăseam în ele şi nu încetam să mă uimesc, cum de<br />
m-a ghicit Sfânta Fecioară!)<br />
„Pacea costă scump. Trebuie câştigată cu un preţ mare. Cu răbdare,<br />
stăruinţă, rugăciune, toleranţă, bunăvoinţă, înţelegere.<br />
Logica lui Dumnezeu este total diferită de logica omenească. El caută, în<br />
adânc, o altă lege spirituală care zice: Trebuie să fii puternic.<br />
Logica divină este logica vieţii.<br />
Raţiunea umană poate justifica avortul, uciderea copiilor. Logica<br />
spirituală spune cu totul altceva. Viaţa mi-a dat-o Dumnezeu. Devin responsabil<br />
pentru viaţa mea. Va trebui să dau cont de viaţa mea.<br />
Îi mulţumesc Fecioarei că sunt aici - spune părintele Lijubo. Am traversat<br />
momente de criză. Dumnezeu mi-a dat semne în inimă.<br />
Dumnezeu vede altfel decât noi. Vocea Lui nu este vocea umană. Vederea<br />
lui nu este vedere umană.<br />
Îmi amintresc de un pelerinaj prin care am cerut un dar în rugăciune. La<br />
17 ani, am făcut un pelerinaj în care am experimentat că rugăciunea trebuie<br />
trăită. A fost o descoperire nouă. M-am rugat în fiecare zi Rozariul. Apoi nu m-<br />
am mai gândit <strong>la</strong> acest dar pe care l-am cerut. Am avut alt p<strong>la</strong>n. După liceu m-<br />
am înscris <strong>la</strong> o facultate <strong>la</strong> Mostar. Am făcut armata, un an. Duăă serviciul<br />
militar, am intrat într-o criză spirituală. (La fel ca şi Sfântul Francisc după<br />
întoarcerea din prizonieratul său). M-am întors acasă şi am început să lucrez. M-<br />
am dus în Ca<strong>la</strong>bria. Era o lume nouă pentru mine. Eram într-o criză spirituală. O<br />
criză existenţială pe care n-o pot descrie. Ceva care nu mă lăsa în pace. Apoi m-<br />
am eliberat. În timp ce lucram, am auzit o voce, dar nu era o voce articu<strong>la</strong>tă, dar<br />
o impresie puternică în mine care îmi spunea: „Vino cu mine!”<br />
Era o probă a credinţei. Am avut un consilier spiritual care m-a sfătuit din<br />
punct de vedere religios. Eram în vacanţă. Mă drogam. Mama îmi zicea:<br />
.<br />
Nu era uşor să iau această decizie, Într-o zi i-am scris confesorului meu.<br />
Am avut dubii. Nu eram sigur, îmi era teamă. Mă simţeam foarte nesigur. Timp<br />
de 15 zile am scris. Multă osteleală, suferinţă.<br />
73
Change language