Ucenici la scoala fecioarei

omoară, paralizează tot, împiedică harul şi acţiunea Duhului Sfânt. Fără iubire
omjul este infirm, căci Dumnezeu l-a creat pentru iubire.
Iată ce lipseşte cel mai mult lumii: IUBIREA. Iubirea vindecă, transformă,
salvează şi dă pace. Medjugorje este din acest punct de vedere un fulger de
speranţă şi un imn închinat iubirii.
„Dragi copii, hotărâţi-vă să iubiţi, să ardeţi de iubire! Hotărâţi-vă pentru
iubire! Ca iubirea să predomine în fiecare dintre voi, dar nu o iubire
omenească, ci o iubire divină.” (20 noiembrie 1986).
Şi: „Vă cer să vă deschideţi inimile Domnului tuturor inimilor. Daţi-mi
Mie toate sentimerntele şi problemele voastre. Vreau să vă mângâi în
încercările voastre. Vreau să vă copleşesc cu pace, bucurie şi iubire divină.
(Mesaj iunie 1985).
Pentru cel care se hotărăşte cu toată seriozitatea să-L aleagă pe Dumnezeu
şi s-o aibă pe Maica Preacurată ca Profesoară şi Educatoare, sunt necesare unele
îndrumări şi repere:
„Primul pas este ALEGEREA pe care o faceţi în inima voastră.
După ce L-aţi ales pe Dumnezeu cu toată hotărârea, aşezaţi-vă în
prezenţa Lui, în rugăciune. Dumnezeu este prezent oriunde, dar pentru început
Îi veţi simţi mai bine prezenţa în biserică sau într-o capelă, (Isus din Sfânta
Euharistie). Vorbiţi-I Lui despre hotărârea voastră şi rugaţi-L să vă ajute.
Când porneşti la drum trebuie să ştii bine unde vrei să ajungi şi pe ce
cale. Ţinta noastră e Isus, mântuirea sufletelor noastre, Împărăţia promisă. Ca
să ajungem acolo trebuie să respectă, poruncile lui Dumnezeu. Şi care este cea
mai mare poruncă? IUBIREA – iubirea lui Dumnezeu şi iubirea aproapelui.
” (Mesajul din 9.03.1985).
„Rugaţi-vă şi iubiţi, dragi copii, cu iubire veţi putea realiza chiar şi ceea
ce vi se pare imposibil.” (Mesaj 7.XI.1985).
Dacă vrem s-o urmăm, Ea ne ajută. De aceea trebuie să ne încredinţăm Ei
cu toată încrederea. Aţi văzut un copil mic agăţat de poala mamei sale? El o ţine
strâns şi nu acceptă să-i dea drumul pentru nimic în lume. Tot aşa ne agăţăm şi
noi de mantia Mamei Cereşti să-i cerem mereu ajutorul.
„Am hotărât să plecăm la drum, ştim cine ne conduce şi I-am cerut
ajutorul. Acum trebuie să ştim de unde am plecat şi ce trebuie să lăsăm în urmă.
E necesar să ne facem un serios examen de conştiinţă: cum am fost până acum?
Cu ce L-am supărat pe Dumnezeu? Regretând din suflet tot ce aţi făcut rău,
chiar şi lucrurile cele mai neînsemnate cu care L-aţi întristat, mergeţi la
spovadă. Dacă nu sunteţi convinşi că v-aţi cercetat bine cugetul, îl puteţi ruga
pe părintele vostru să vă ajute să faceţi o spovadă mai bună ca de obicei. Apoi,
cu inima curată, îi puteţi spune Sfintei Fecioare: