Ucenici la scoala fecioarei

COMUNITATEA FERICIRILOR
Ne îndreptăm spre Comunitatea Fericirilor, „Les Beatitudes”, a cărei
adresă este: Post Restante 88266, Via Split, Croatie.
În 10 noiembrie 1991, această Comunitate găseşte, în sfârşit o casă, nu
departe de biserică. Este vorba de casa lui Bernard Ellie, care va deveni „Efes”.
Această comunitate este laică, fondată în 1973, în Franţa de către un
diacon căsătorit, Efraim Croissant. Astăzi există 65 de case ale Comunităţii în
întreaga lume.
La Medjugorje, Comunitatea Fericirilor este prezentă de circa 11 ani şi se
doreşte a fi o Şcoală a Mariei în serviciul pelerinilor.
Vocaţia acestei comunităţi este contemplativă. Ea doreşte să aprofundeze
tot mai mult Mesajele Mariei de la Medjugorje şi să-i primească pe acei care
doresc să se înscrie la Şcoala Mariei în spiritul Medjugorje-lui pentru un timp
mai îndelungat de rugăciune şi formaţiune spirituală.
În Mesajul din 25 iulie 1999 Gospa spusese:
„Dragi copilaşi,
Astăzi chiar mă reunesc cu voi, şi vă invit, micuţii mei să veniţi ca să
mulţumiţi cu toţii împreună cu mine, pentru harurile pe care Dumnezeu vi le-a
dat prin mine.
Doresc să vă fac să înţelegeţi că aici, vreau să realizez, nu numai un loc
de rugăciune, dar totodată un loc de întâlnire a inimilor. Eu doresc ca Inima
mea, Inima lui Isus şi inimile voastre să fondeze o singură Inimă a Iubirii şi a
păcii.
Iată de ce, copilaşilor, rugaţi-vă şi bucuraţi-vă pentru tot ceea ce
Dumnezeu a făcut aici, cu toate că Satan provoacă tulburare şi nelinişte. Eu
sunt cu voi şi vă conduc pe toţi pe calea Iubirii.
Vă mulţumesc că aţi răspuns la chemarea mea”.
N-o găsim acasă pe Sora Emmanuel, capela este în renovare iar o soră ne
oferă câteva informaţii sumare. Casetele video costă enorm, 35 DM sau 17
dolari. O casetă audio costă 10 mărci germane.
Nu se poate vorbi despre Comunitatea Fericirilor fără a pomeni de Sora
Emmanuel, această femeie care s-a dedicat în întregime cauzei Fecioarei şi care,
neobosită scrie carte după carte, realizează emisiuni la Radio Maria, duce o
activitate extraordinară de răspândire a mesajelor în lume şi pledează pe lângă
autorităţile Bisericeşti pentru ca fenomenul apariţiilor să fie luat, în sfârşit, în
consideraţie.
Cărţile sale despre Medjugorje sunt adevărate nestemate pentru cei care
vor să aprofundeze fenomenul şi să trăiască în spiritul acestor locuri, chiar dacă
nu vor ajunge niciodată acolo.
196