Ucenici la scoala fecioarei

gânduri. Soarele, timid, cu bun simţ, se hotărăşte să se retragă discret, roşind, nu
înainte de a mai face o spectaculoasă rostogolire între două cocoaşe de munte.
Norii parcă se grăbesc să-l tragă înapoi din prăpastia sau din canionul format
între crestele munţilor. Zadarnic însă. El dispare mai repede decât s-ar crede,
lăsându-i mofluzi, bosumflaţi să păzească tărâmul unde cerul se uneşte cu
pământul.
Un preot vine afară şi ne hrăneşte cu Corpus Christi. N-am ştiut că şi cei
de pe băncile de afară se pot împărtăşi. Peste tot, preoţii oferă împărtăşania celor
care n-au posibilitatea să intre în biserică, ceea ce mi se pare admirabil. Isus
Cristos este peste tot şi pentru toţi oamenii. El nu se împuţinează, oricât s-ar
împărţi. Şi întotdeauna ajunge, satură, îndestulează, împlineşte trupul şi sufletul.
Ce s-ar întâmpla dacă s-ar da cu porţia şi nu ar ajunge? Nici nu se pune
problema că el este cu Asupră de Măsură. Doar să deschizi gura. Şi el coboară în
tine.
De aici, de lângă acest cenacol, odată noaptea lăsată, zăresc la câteva sute
de metri distanţă un crucifix fosforescent pe care se află Cristos. Străluceşte în
noapte. Este ceva atât de straniu, feeric, aproape neverosimil. E răstignit PE
AER. Nu se sprijină pe nimic.
Sunt aici, fraţi dominicani şi surori franciscane. Azi au fost circa 40 de
preoţi în sfântul Altar. Capela a fost închisă pentru că vizionarii au fost
împreună pentru vizita Gospei.
Există 14 rituri catolice.
Este ora 22,00. Ziua a IV-a- Ora Adoraţiei Euharistice.
Ne aflăm, grupul nostru român, în biserică, alături de alte sute de pelerini,
veniţi la O oră de Adoraţie Euharistică. Biserica este arhiplină, nu sunt locuri
nici măcar în picioare. Sunt curioasă cum va decurge această Adoraţie aici, la
Medjugorje, care se promite a fi deosebită. Se pregătesc instrumentele. Am
cumpărat o casetă video cu Padre Pio, două icoane mijlocii cu Gospa şi două
lumânări albe, cu imaginea Fecioarei de la Medjugorje, una pentru părintele
Demeter.
Există şi o casetă audio pe care mi-am cumpărat-o şi care se numeşte
ADORATE MIO FIGLIO, dar pe care nu pot s-o ascult, deocamdată. Reprezintă
o oră de adoraţie cu Padre Slavko Barbaric, pe textul său şi muzica lui Martin
Boras şi a lui Remi Kazinoti. Cântă grupul de tineri franciscani IHTYS –
Medjugorje, mi-am procurat-o de la Oficiul parohial Sfântul Iacob, de lângă
biserică.
Nu o dată Fecioara a spus: „Adoraţi continuu Preasfântul Sacrament. Eu
sunt totdeauna prezentă când credincioşii sunt în adoraţie; atunci ei primesc
haruri particulare.” (Mesajul din 15 martie 1984).
În ceea ce priveşte Euharistia, aici e la mare cinste, aşa cum mărturisea
Padre Jozo Zovko:
179