Viaţa şi personalitatea lui Friedrich Schiller

VIA}A {I PERSONALITATEA LUI FRIEDRICH SCHILLER
|n timpul tulbur`rilor cauzate de R`zboiul de [apte ani,
la 10 noiembrie 1759 a v`zut lumina zilei, în Marbach pe
Neckar, Fr. Schiller, într-o familie de condi]ie modest`.
Mama sa, Elisabeth Dorothea Kodweiss, era fiica unui
hangiu, tat`l, Johann Kaspar, era medic militar [i ofi]er în
armata ducelui Karl Eugen de Württenberg, care lupta
împotriva Prusiei. Copil`ria [i-a petrecut-o, pân` la vârsta
de patrusprezece ani, în Lorch [i Ludwigsburg.
Dorin]a sa privind studiul coincide cu cea a p`rin]ilor,
mai ales cu cea a ambi]iosului s`u tat`; b`iatul voia [i
trebuia s` devin` preot. Studiul teologic într-o [coal` de pe
lâng` o m`n`stire, ulterior – în cel mai bun caz –
continuarea în renumitul schit din Tübingen, reprezenta
pentru tinerii din Schwaben, dota]i intelectual, dar de
condi]ie material` precar`, singura cale spre înv`]`tur`.
Studiul teologic nu însemna neap`rat s` devii preot; acesta
putea conduce – cum aveau s` demonstreze mai târziu
Hegel, Hölderlin, Schelling – spre lumea spiritual` în
genere. Atunci a intervenit ducele Karl Eugen de
Württenberg, cu neînduplecata duritate a domnului absolut,
iar Schiller fu silit s` se înscrie la [coala militar`, a[a
numita Karlschule.
Schiller elev
Interven]ia lui Karl Eugen a reprezentat evenimentul
care l-a marcat cel mai mult pe Schiller. Despotismul caracteristic
Germaniei în veacul al XVIII – lea, care în landul
Württenberg avea o lung` tradi]ie, pe care tân`rul l-ar fi cunoscut
[i în afara [colii militare, aceast` for]` str`in` avea
s` o simt` Schiller pe propria-i piele. În spirit despotic era
organizat [i programul din Academie. Domnea disciplina
militar`. Într-un spirit tiranic erau preg`ti]i tinerii pentru a
deveni ofi]eri [i func]ionari.
“Cu inima mâhnit`, cu sufletul sfâ[iat”, p`[i Schiller la
vârsta de aproape patrusprezece ani în Academia militar`
(Karlschule). Opt ani a trebuit s` rabde atmosfera de aici
împotriva voin]ei sale [i s` poarte uniforma obligatorie.
Timp de opt ani i-a fost r`pit` libertatea, silit s` se supun`
instruc]iei militare a superiorilor s`i [i s` suporte [icanele
subofi]erilor, c`rora le era superior spiritual din prima zi.
La cinci diminea]a începea programul, la nou` seara se
stingea lumina în searb`dele dormitoare. Nici o clip` din zi
sau din noapte nu petreceau elevii nesupraveghea]i. Nu
puteau primi vizite [i niciodat` nu beneficiau de concediu,
nici m`car la decesul vreunui p`rinte.
Într-o zi [coala fu vizitat` de Goethe. La o festivitate
organizat` de elevi în cinstea musafirului de la Weimar,
Schiller de]inea rolul principal [i, dup` cum avea s`
aprecieze ducele, se prezentase “îngrozitor, ]ipând, urlând”.
Nici camarazii s`i n-aveau s`-l aprecieze altfel. Tân`rul
Schiller nu-i mai atrase aten]ia lui Goethe în vreun alt mod.
Ar fi f`cut, probabil, o mai bun` impresie, dac-ar fi lecturat
din drama sa Ho]ii, pe care o încheiase deja, dar tân`rul
autor, care-[i scrisese piesa în tain`, nu-[i putea permite în
acel moment s` atrag` aten]ia asupra acesteia. Acest fapt s-
a întâmplat abia dup` încheierea studiului medicinei, când
p`r`si Academia militar`, lucrând ca medic al
regimentului. Baronul de Dalberg, directorul de atunci al
renumitului Teatru Na]ional din Mannheim, puse în 1782 în
scen` piesa Ho]ii, la care era prezent [i autorul. Schiller
înregistr` un succes nea[teptat de mare, devenind de la
prima sa pies` un dramaturg recunoscut. Dup` succesul
înregistrat a intrat în dizgra]ie la ducele Karl Eugen care i-
a interzis s` mai scrie. A urmat plecarea la Mannheim. Dar
speran]a sa de a lucra aici ca autor dramatic, asigurându-[i
astfel mijloacele necesare traiului, nu se îndeplini.
Urm`toarea sa pies` Fiesco n-a fost nici m`car pus` în
scen`. Mâhnit [i lipsit de mijloace materiale tr`i Schiller în
apropiere de Mannheim, pân` când fu g`zduit de mama
unui prieten din Bauerbach / Meiningen. Aici scrise piesa
Luise Millerin, a treia [i ultima din perioada Sturm-und-
Drang. Premiera acesteia a avut loc în Mannheim sub titlul
Intrig` [i iubire. Schiller se întoarse din nou aici, dar a doua
reziden]` nu avea s` fie mai bun` decât prima.
Salvarea din situa]ia precar` în care se afla avea s` fie
adus` din nou de o invita]ie. Christian Gottfried Körner,
tat`l poetului Theodor Körner, îl primi pe Schiller. În
Leipzig-Gohlis, unde cre` Oda bucuriei, [i în Dresden-
Loschwitz avea s` petreac` anii cei mai lipsi]i de griji ai
vie]ii sale. Aici scrise piesa Don Carlos, a c`rei premier`
avu loc la Hamburg. Impulsionat de Körner, Schiller se
apuc` de studiul istoriei.
În 1787 c`l`tori pentru prima dat` la Weimar, pentru a-
[i ctitori aici existen]a de scriitor. Dar nu reu[i s`-l
întâlneasc` nici pe duce, nici pe Goethe, care se afla într-o
c`l`torie în Italia; avea s`-[i cunoasc` îns` pe viitoarea
so]ie, Charlotte von Lengefeld.
În 1789, la interven]ia lui Goethe, primi un post de
profesor de istorie (la început neremunerat) la
Universitatea din Jena. Rela]ia dintre cei doi r`mase îns` în
continuare rece.
Din 1791 exist` m`rturii despre boala grav` a
scriitorului. Spasme toracice [i accese de tuse îl torturau în
timpul lucrului. Acestea îl aruncar` pe Schiller, [i-a[a
extenuat de munca excesiv`, în patul suferin]ei [i a unei
acute lipse de mijloace materiale. Dar ajutorul nu înârzie s`
apar`: prin]ul mo[tenitor Schleswig-Holstein-
Augustenburg [i ministrul danez, baronul Schimmelmann,
îi d`ruir` necondi]ionat, drept omagiu, suma de o mie de
31

taleri pe an pentru o perioad` de trei ani.
Prietenia dintre Goethe [i Schiller, care ast`zi este
cunoscut` de toat` lumea, s-a dezvoltat din 1794 cu
repeziciune, impulsionându-l extraordinar pe Schiller.
Nu a[tepta]i de la mine o prea mare bog`]ie de idei;
aceasta o g`sesc la dumneavoastr` – îi scria Schiller lui
Goethe la 31 august 1794, când dintr-o cunoa[tere superficial`
de mai mul]i ani, începu s` se nasc` o prietenie profund`;
apoi continu`: Dorin]a [i aspira]ia mea sunt s` fac
din pu]in mult … Dumneavoastr` n`zui]i s` simplifica]i
larga sfer` a ideilor, eu caut varietate pentru pu]inul ce-l
posed … De obicei m` dep`[e[te poetul, unde ar fi trebuit
s` filozofez [i spiritul filozofic, unde a[ fi vrut s` fiu poet.
Schiller avea s` intuiasc` aici corect una dintre deosebirile
fundamentale dintre el [i Goethe, dându-i expresie cu
modestia celui cu zece ani mai tân`r, dar care-[i dorea
foarte mult prietenia lui Goethe. În convorbiri [i scrisori
ulterioare, aveau s` fac` schimburi de idei privind forme [i
con]inuturi poetice. Împreun` s-au încercat în domeniul
baladei, criticându-[i reciproc proiectele [i propunându-[i
corecturi. A[a au ap`rut în anul 1797 cele mai frumoase
balade ale lui Schiller: M`nu[a, Inelul lui Policrat, Corbii
lui Ibycus, Chez`[ie [.a.
În 1799 Schiller se mut` din nou la Weimar. Trei ani
mai târziu, la propunerea baronului Karl August, a fost
înnobilat de c`tre împ`rat. Începând cu 1804 î[i face
apari]ia vechea [i necru]`toarea lui suferin]`. Starea de
s`n`tate se deterior` galopant, iar la 5 mai 1805 se stinse o
stea, prin trecerea în nefiin]` a marelui clasic de la Weimar.
CRONOLOGIA VIE}II {I A OPEREI 1
1759
La 10 noiembrie s-a n`scut în Marbach Johann
Christoph Friedrich, al doilea copil al Elisabethei Dorothea
(n`scut` Kodweiß) (1732 – 1802) [i al lui Johann Kaspar
Schiller (1723 – 1726), dup` sora Christophine (1757 –
1847). Mama este fiica unui hangiu [i brutar. Tat`l particip`
ca medic militar [i ofi]er în armata lui Karl Eugen de
Württenberg (1728 - 1793) la R`zboiul de {apte ani (1756
– 1763).
1763
La sfâr[itul anului familia se mut` la Gmünd [i Lorch
unde lucreaz` tat`l ca ofi]er de propagand`. Acesta se mai
ocup` cu lucr`ri scriitorice[ti de mici dimensiuni [i cu
pomicultura. În perioada 1766 – 1769 este publicat`
lucrarea sa Considera]ii despre agricultur` în ducatul
Württenberg, prezentate de un ofi]er.
1766
Dup` na[terea fiicei Luise (decedat`: 1836) tat`l se
mut` la garnizoana Ludwigsburg, pentru a reduce costurile
necesare traiului. Deoarece fiul urma s` devin` preot, este
înscris la [coala de limb` latin` din localitate.
1768
Are loc prima întâlnire cu teatrul: este vorba de
reprezenta]ii de oper` la Teatrul de curte din Ludwigsburg,
unde se ofer` teatru muzical de bun` calitate. Ca ofi]er, tat`l
lui Schiller are acces liber, împreun` cu familia.
1772
Sub influen]a lui Klopstock, apar primele încerc`ri
poetice ale lui Fr. Schiller: tragediile Cre[tinii [i Absalon
(nu s-au p`strat).
1773
La ordinul ducelui Karl Eugen, Schiller intr` în
“Pepiniera militar`” (mai târziu: Academia militar`) de la
castelul Solitude din apropiere de Stuttgart. Apare oda
Soarelui [i, dup` Messias a lui Klopstock, proiectul unui
epos Moise. Lecturi: Haller, Gellert [i Goethe (Götz von
Berlichingen).
1774
La Academia militar` (înalta “Karlschule”) se predau
obiecte filozofice, juridice [i de medicin`. Schiller începe
studiul juridic. Particip`, printre altele, la cursuri de
filozofie, de greac` [i francez` etc. Cite[te Werther [i
Clavigo de J.W. Goethe. Academia se mut` la Stuttgart.
1775
Apare lucrarea lui Ch. D. Schubart Istoria sufletului
omenesc care influen]eaz` prima concep]ie a piesei Ho]ii.
Schiller lucreaz` la o pies` Studentul din Nassau (dup`
romanul Werther a lui Goethe; s-a pierdut). Trece de la
studiul juridic la cel al medicinei, sec]ie nou înfiin]at`.
Tat`l devine pre[edinte al gr`din`riei domne[ti. (În 1795
public` lucrarea Pomicultura în general, dup` o experien]`
de dou`zeci de ani, iar în am`nunt, ]inând cont de
între]inere, costuri, avantaje [i recolt` de J.C.Schiller).
1776
Schiller audiaz` cursuri de filozofie, psihologie,
estetic`, istorie, moral` la profesorul Abel. Lectureaz`
Shakespeare în traducerea lui Wieland [i operele dramatice
ale autorilor Sturm-und-Drang-ului. Prima sa poezie Seara
este tip`rit` în revista Schwäbisches Magazin.
1777
Proiecte dramatice dup` modelul goethean din Götz
von Berlichingen. Începe s` lucreze la Ho]ii.
1779
Termin` prima diserta]ie în medicin` cu titlul Filozofia
fiziologiei. Aceasta este îns` contestat`, deoarece cuprinde
atacuri la adresa unor autorit`]i ale vremii, spre exemplu
Haller. Cererea de ie[ire din Academia militar` îi este
respins`. Se inaugureaz` Teatrul Na]ional din Mannheim,
sub conducerea lui Dalberg, care va juca în continuare un
rol important în cariera literar` a lui Schiller.
1780
Schiller prezint` cea de-a doua diserta]ie a sa: Rela]ia
dintre natura animalic` a omului cu cea spiritual`.
32

P`r`se[te Academia militar` devenind medic militar în
Stuttgart.
1781
Decesul fostului s`u coleg de [coal` Weckerlin (Elegie
la moartea timpurie…). Face cuno[tin]` cu Andreas
Streicher. Apare piesa Ho]ii în editur` personal`.
1782
Este pus` în scen` piesa Ho]ii la Teatrul Na]ional din
Mannheim. Schiller merge de dou` ori la Weimar, f`r` a
avea concediu sau permisiunea ducelui. Acum i se interzice
s` publice orice altceva, în afara unor lucr`ri de
specialitate. Schiller pleac` împreun` cu Streicher din
Mannheim la Stuttgart. Apare Antologia anului 1782.
Carte po[tal`
1783
{ederea în Bauerbach / Thüringen, la mo[ia doamnei
Henriette von Wolzogen. Încheie piesele Fiesco [i Luise
Millerin (Intrig` [i iubire), începe Don Carlos. Schiller
devine dramaturg la teatrul din Mannheim. Prelucreaz`
pentru punerea în scen` primele piese.
1784
Conjura]ia lui Fiesco la Geneva este pus` în scen` la
Mannheim, iar Intrig` [i iubire în Frankfurt pe Main. }ine
la Mannheim o conferin]` despre efectul scenei asupra
poporului. (titlul final: Scena privit` ca o institu]ie moral`).
Anun]` apari]ia publica]iei Rheinische Thalia. Un conflict
cu Dalberg, atrage dup` sine neprelungirea contractului ca
dra-maturg al teatrului din Mannheim. La Darmstadt cite[te
din Don Carlos (actul I). Este prezent la acest eveniment
ducele din Sachsen-Weimar, Carl August. Schiller prime[te
titlul de consilier la Weimar. Debutul coresponden]ei cu
Gottfried Körner.
1785
Schiller merge la Dresden la invita]ia lui Körner, care-l
ajut` într-o situa]ie material` precar`.
1786
Începe s` apar` revista Thalia (dup` 1792: Neue
Thalia). În afar` de lucrul la Don Carlos, scrie studii de
istorie (printre altele: Istoria eliber`rii }`rilor de Jos unite
de sub domina]ia spaniol`), revede Scrisorile filozofice;
lucreaz` la piesa Du[manul omului [i la romanul
Vizionarul (ambele r`mase fragment).
1787
C`l`torie la Weimar; întâlnirea cu Wieland [i Herder;
Goethe este plecat în Italia. Cu ocazia unei c`l`torii în
Rudolstadt face cuno[tin]` cu Charlotte von Lengefeld.
Apare Don Carlos [i este jucat în premier` pe scena din
Hamburg.
1788
Eliberarea }`rilor de Jos – începe s` apar` în revista
Teutscher Merkur. Încheie Scrisorile despre Don Carlos.
Este scris` poezia Zeii Greciei. Are loc prima întâlnire cu
Goethe în Rudolstadt.
1789
Public` o recenzie la piesa goethean` Iphigenie [i
poezia Arti[tii. Mutarea la Jena. Schiller ob]ine un post de
profesor, la început neremunerat, la Universitatea din Jena.
Discursul inaugural: Ce înseamn` [i în ce scop se studiaz`
istoria universal`? - realizat mai ales sub influen]a
scrierilor lui Kant. Începe Revolu]ia Francez` (14 iulie
1789, atacul asupra Bastiliei).
1790
Lui Schiller i se aprob` un salariu anual de 200 de
taleri. Schiller se c`s`tore[te cu Charlotte von Lengefeld.
Începe Istoria R`zboiului de treizeci de ani care apare, dup`
1791, în Calendarul istoric pentru doamne. Public` anonim
(din 1791) recenzii la poezii ale lui Gottfried August
Bürger care sunt pe gustul lui Goethe [i preg`tesc
colaborarea dintre cei doi.
1791
Debutul unei boli cronice, o afec]iune pulmonar`, care
se amelioreaz` temporar, dar nu se vindec`. Prin
intermedierea poetului danez Baggesen ob]ine Schiller o
pensie anual` de 1000 de taleri pe o perioad` de trei ani de
la ducele de Augustenburg [i a baronului Schimmelmann.
Studiaz` filozofia lui Kant. Primul proiect al dramei
Wallenstein.
1792
În revista Neue Thalia apare articolul lui Schiller
Cauzele desf`t`rii pornind de la lucruri tragice. Proiecteaz`
o nou` revist` Die Horen. Continu` studiul lui Kant.
Schiller este numit cet`]ean de onoare al Republicii
franceze.
1793
Începe Memorii dedicate lui Ludwig al XVI-lea,
dep`[ite prin executarea acestuia la 21 ianuarie. La 2 iunie
se instaureaz` în Paris dictatura Iacobinilor. Apare în
revista Neue Thalia studiul Despre gra]ie [i demnitate.
Scrie a[a-numitele scrisori “Kallia” c`tre Körner [i c`tre
“cel din Augustenburg”. C`l`toria la Württenberg, cu opriri
în Stuttgart [i Ludwigsburg.
1794
Face cuno[tin]` cu editorul Cotta, în a c`rui editur`
apare revista Die Horen. Convorbiri cu Goethe la Jena, la
un simpozion al Societ`]ii naturali[tilor. Dup` o întrevedere
ulterioar` începe prietenia [i coresponden]a dintre cei doi.
Schiller se ocup` cu Fichte – Bazele [tiin]elor în general.
Pe o perioad` de un an se afl` la Jena Wilhelm von
Humboldt. Are loc un permanent schimb de idei; întâlnirea
cu Hölderlin.
33

1795
Cite[te manuscrisul lui Wilhelm Meister trimis de
Goethe. Apare revista Die Horen (pân` în 1798).
Colaboratori sunt: Herder, Fichte, Fr. Schlegel, fra]ii
Humboldt, Voß, Hölderlin [i Goethe. Finalizeaz` studiile
Despre educa]ia estetic` a omului într-o serie de scrisori [i
Despre poezia naiv` [i sentimental`. Întoarcerea la poezie.
Iau na[tere poeziile: Poezia vie]ii, Idealuri, Plimbarea.
Camera de lucru
Schiller
scoate revista Musen-Almanach (pân` în 1800).
1796
Lucreaz` împreun` cu Goethe realizând Xeniile,
publicate în Musen-Almanach pentru anul 1797.
Polemizeaz` cu litera]i ai vremii. Începe Wallenstein.
1797
Întrerupe scrisul la trilogia Wallenstein în favoarea
baladelor – anul baladelor. Apar printre altele: M`nu[a,
Scufund`torul, Inelul lui Policrat, Cocorii lui Ibycus. Apare
Musen-Almanach pentru anul 1798, numit Almanahul
baladelor. Urmeaz` o perioad` tensionat` cu fra]ii
Schlegel. Reia lucrul la Wallenstein. Goethe îi trimite
studiul Despre scrierile dramatice [i epice, rezultat al
discu]iilor dintre cei doi scriitori. Schiller insist` ca Goethe
s` reia scrisul la Faust.
1798
Goethe îl viziteaz` pe Schiller de mai multe ori la Jena.
Au loc convorbiri despre Wallenstein. În nou înfiin]atul
Teatru din Weimar, are loc premiera la Tab`ra lui
Wallenstein. Fra]ii Schlegel întemeiaz` revista Athenäum.
1799
Vizita lui Schiller la Goethe în Weimar. La Weimar are
loc punerea în scen` în premier` a celorlalte dou` p`r]i din
trilogia Wallenstein: Die Piccolomini [i Moartea lui
Wallen-stein. Începe scrisul la Maria Stuart. O întâlnire cu
Ludwig Tieck, care nu va conduce la apropierea dintre cei
doi, deoarece Tieck este din anturajul fra]ilor Schlegel.
Schiller se mut` la Weimar.
1800
Premiera la Maria Stuart în Weimar. Prelucreaz`
Macbeth a lui Shakespeare. Impusionat de Goethe, Schiller
proiecteaz` Rosamund sau Mireasa infernului.
1801
Este finalizat` Fecioara din Orleans. Apare poezia
Începutul unui nou veac. Prelucreaz` Nathan a lui Lessing
[i Turandos a lui Gozzi pentru Teatrul din Weimar. Opriri
în Dresden [i Leipzig. Ultima întâlnire cu Körner.
1802
Primele preocup`ri privitor la Wilhelm Tell. Lucreaz`
la piesa Mireasa din Messina. Schiller prime[te diploma de
nobil de la Wiena.
1803
Finalizeaz` Mireasa din Messina; punerea acesteia în
scen` are loc în martie la Weimar. Tip`re[te studiul: Despre
folosirea corului în tragedie. Negociaz` cu Goethe privind
reînfiin]area revistei de literatur` din Jena Allgemeine
Literatur-Zeitung. Are loc întâlnirea cu Madame de Staël.
1804
Finalizarea piesei Wilhelm Tell. Premiera acesteia la
Weimar. Mai multe prelucr`ri de piese pentru puerea în
scen`. C`l`tore[te la Berlin, unde sunt puse în scen` piesele
sale Fecioara din Orleans [i Mireasa din Messina. Se
gânde[te la o [edere mai lung` sau chiar la mutarea în
Berlin. Ducele îi m`re[te salariul anual la 800 de taleri.
1805
Grava înboln`vire. Scurt` perioad` de ameliorare.
Începe scrisul la Demetrius, r`mas nefinalizat. Cite[te
Nepotul lui Rameau, în traducerea lui Goethe. La 1 mai are
loc ultima întâlnire cu Goethe. Trecerea în eternitate la 9
mai 1805.
1 Cronologie realizat` dup`: Schiller ein Lesebuch für unsere
Zeit. 1. Auflage, Aufbau Taschenbuch Verlag, Berlin 1993; Traducere
din limba german`: Maria Sass
34