Etape şi momente din istoria învăţământului în Transilvania (sec ...

Etape [i momente din istoria
înv`]`mîntului în Transilvania
(sec. XVIII - XIX)
Dup` dou`zeci [i cinci de ani de
studii [i cercet`ri în domeniul istoriei
înv`]`mîntului din Transilvania, istoriograful
Iacob Mârza î[i regrupeaz`
textele, publicate în diverse reviste de
specialitate, în volumul Etape [i
momente din istoria înv`]`mîntului în
Transilvania (sec. XVIII - XIX).
Segment important al culturii, istoria
înv`]`mîntului ocup` un loc special în
redimensionarea evolu]iei sociale a
i n t e l e c t u a l i t ` ] i i .
Volumul de fa]` este împ`r]it în
dou` sec]iuni, Dialog între [coal` [i
societate: cazul Blaj [i Politic` [i cul -
tur` în Mun]ii Apuseni, în secolul
Luminilor: ra]iuni culturale [i
finalit`]i regionale, care urm`resc
efortul [colilor transilv`nene de a
trece la noi structuri [i formule organizatorice.
De asemenea, se pune
accentul pe influen]a benefic` a iluminismului,
romantismului [i liberalismului
în institu]iile de înv`]`mînt
din Transilvania.
Prima parte a c`r]ii cuprinde paisprezece
studii grupate în jurul vie]ii
[colilor din Blaj [i debuteaz`, firesc,
cu prezentarea ideii de educa]ie în viziunea
unor reprezentan]i ai ßcolii
Ardelene. Dasc`lul, simplu transmi]`tor
de cuno[tin]e, devine un militant
cultural cu rol de a forma cet`]eni
[i patrio]i.
Gheorghe ßincai se arat` preocupat
nu numai de cunoa[terea “legilor
fire[ti ale naturii”, ci [i de pre]ul
c`r]ilor. Petru Maior aborda problema
responsabilit`]ii educa]iei [i instruirii
copiilor atît în [coli cît [i în familie.
Pentru Samuil Micu, educa]ia era un
act cultural ce trebuia s` aib` un caracter
larg popular. Pe lîng` ace[tia,
au mai existat [i al]i înv`]a]i ca Ioan
Molnar Piuariu, Radu Tempea, P.
78
Iorgovici, Constantin Diaconovici
Loga, D. ¥ichindeal etc. care [i-au
expus ideile despre educa]ie în epoc`.
Alte personalit`]i ca Ioan Iacob
Aron (cap. Activism [i op]iune cultural`
în secolul al XVIII-lea: Ioan
Iacob Aron), Simion B`rnu]iu (cap.
Simion B`rnu]iu, profesor de filosofie
la liceul din Blaj), precum [i
numero[i profesori [i elevi ai liceului
completeaz` galeria de portrete a
acestui volum de studii. Ioan Iacob
Aron constat` realit`]ile istorice, culturale
[i religioase ale epocii [i intervine
la îndreptarea neajunsurilor întîlnite.
Profesorul Iacob Mârza î[i
opre[te aten]ia [i asupra elevilor care
s-au perindat prin [colile Blajului [i au
devenit mai tîrziu persoane importante
ale vie]ii politice, sociale, culturale
[i religioase din Transilvania secolului
XIX. În capitolul Elevi ai
liceului din Blaj (1836 -1837),
cercet`torul ofer` informa]ii despre
folcloristul Nicolae Pauleti, despre
Nicolae Vl`du] – cel ce avea s` fie
prefectul revolu]iei de la 1848, în
zona Cîmpiei, despre publicistul [i
istoricul Iosif Sterca ßulu]iu de
C`rpini[, sau despre Ioan Brad - prefect
de gloate din scaunul Sibiului în
vremea aceleia[i revolu]ii –, informa]ii
din perioada 1837-1838, cînd
ace[tia audiau cursul de filosofie al
liceului episcopal din Blaj.
O preocupare constant` a lui
Iacob Mârza este investigarea
vechilor tip`rituri de la Blaj. În oficina
Blajului, pe lîng` c`r]i de cult sau
manuale s-au tip`rit [i altfel de c`r]i
dedicate elevilor [i profesorilor.
Capitolul Tip`rituri vechi de la Blaj,
izvoare pentru istoria înv`]`mîntului,
prezint` patru exemple de carte
româneasc` veche, a c`ror problematic`
trimite la diferite momente din
via]a institu]iilor de înv`]`mînt. Este
vorba de Opera philosophica et teo -
l o g i c a (1763) de J. Damascenus,
În[tiin]are despre r`dicarea capitulu -
mului în Blaj (1808) de I. Bobb, D e
urmare lui Hristos (1812) de Th. à
Kempis – volum important mai ales
pentru cuvîntul înainte, C ` t r e
C e t i t o , r semnat i de I. Bobb [i pentru
“programa analitic`”, singura cunoscut`
pîn` acum printre tip`riturile
[colilor Blajului – [i Cuvînt`ri în cin -
stea Exelen]ii sale Ioann Bobb
( 1813 ).
ßcolile Blajului au beneficiat de
dona]ii în c`r]i sau de achizi]ion`ri de
carte, prin aceasta donatorii dovedindu-[i
concep]iile iluministe fa]` de
menirea obiectului tip`rit. Gheorghe
ßincai nu se opre[te la a face observa]ii
cu privire la redactarea manualelor
pentru a fi accesibile tuturor,
ci face eforturi pentru dotarea bibliotecilor
din [coli. El procur` un
volum cu dou` colligate: Titus
Lucretius Carus – De rerum natura
l i b r i[i Dacius Ausonius – O p u s c u l a
v a r i a, imprimate la Lyon în 1548.
Un document pre]ios pentru istoriografia
româneasc` este protocolul
[colar de la seminarul din Blaj, din
perioada 1806-1883. Acest act
l`mure[te unele metode aplicate de
seminarul arhidiecezan din Blaj [i
prezint` o etap` important` din
func]ionarea unei institu]ii de
înv`]`mînt superior. Seminarul
bl`jean a jucat cu siguran]` un rol
important în dezvoltarea culturii autohtone
iar studierea acestui act ce face
referiri la istoricul [colii e binevenit`
pentru încadrarea institu]iei în circuitul
valoric al culturii europene.
Alte documente cercetate de pro-

fesorul Iacob Mârza se dovedesc
interesante pentru modul pred`rii
unor obiecte de studiu (pe lîng` cele
umaniste [i religioase) ca aritmetica,
algebra, geometria, fizica, chimia etc.
În acest mod p`trund în [colile transilv`nene
ideile ra]ionalismului, elementele
materialismului [i alte concep]ii
progresiste. Un capitol aparte se
ocup` de problemele organizatorice
în ceea ce prive[te predarea [i
înv`]area acestor discipline. Astfel,
afl`m c` unul dintre primele manuale
de aritmetic` a fost scris de Gheorghe
ßincai dup` modelul lui Johann Ignaz
von Felbiger.
Capitolul Materiale didactice
pentru liceul din Blaj (1845), aduce
noi dovezi ale p`trunderii ideilor
ra]ionaliste [i materialiste în
Transilvania, prin intermediul
[tiin]elor cu aplica]ii în via]a practic`.
Pentru predarea fizicii, conducerea
institu]iei a f`cut eforturi serioase pentru
procurarea materialului didactic
corespunz`tor. C o n s i g n a t i o
I n s t r u m e n t o r u m … i n v e n t a r i a z `
instrumentele de fizic` avute în eviden]`
de G. Bari] în anul [colar 1835-
1836 .
O alt` problem` important` cu
privire la materiile studiate în [colile
Blajului este predarea limbii germane,
în prima jum`tate a secolului al
XIX-lea. Prin impunerea cunoa[terii
limbii germane în [colile latine, Iosif
al II-lea urm`rea adaptarea
înv`]`mîntului la politica de centralizare,
uniformizare [i unificare a
statului habsburgic. La Blaj, predarea
limbii germane, pe lîng` rolul politic
[i cultural avea s` aib` [i un rol educativ
[i informativ.
Capitolul Un plan tematic pentru
examenul de istorie al profesorului
Ioan Rus (1842), cuprinde o scurt`
biografie a profesorului de cronologie,
geografie [i istorie de la catedra
de istorie universal` a facult`]ii de
filosofie a liceului episcopal din Blaj,
precum [i analiza documentului
Positiones ex Auxiliaribus Historiae
Scientiis et Historia Universali ad an:
Ch 800. În acest act, profesorul Ioan
Rus propune, în anul 1842, 52 de
teme pentru examenul de cronologie,
geografie [i istorie universal`,
subiecte importante pentru stabilirea
felului în care erau împ`r]ite materiile
respective.
Tot informa]ii despre subiectele
propuse pentru examene ne sunt
prezentate [i în capitolul S i m i o n
B`rnu]iu, profesor de filosofie la
liceul din Blaj. Trei documente
inedite, m`rturii pre]ioase ale activit`]ii
de dasc`l a lui B`rnu]iu –
Propositiones e Metaphysica
A p p l i c a t a– con]in subiectele cursului
de metafizic` aplicat` [i aretologie.
Unul din documente înglobeaz` la
sfir[it o pre]ioas` list` cu numele
elevilor care au participat la acest curs
în 1843, iar altul este o scrisoare
adresat` episcopului Ioan Lemeni,
directorul liceului, scrisoare prin care
S. B`rnu]iu îl invit` s` ia parte la
desf`[urarea examenului.
Predarea filosofiei lui Kant în
cadrul cursului de metafizic`, la liceul
din Blaj, în anii ce au precedat revolu]ia,
a contribuit la formarea unei
genera]ii cu o orientare intelectual`
nou`, devotat` poporului [i care a luptat
pentru “ideile progresiste ale
filosofiei b`rnu]iene despre libertate
na]ional` [i ecleziastic`, proprietate,
limb`, cultur`, republic`, independen]`
etc.”
Urm`rind centralizarea [i uniformizarea
înv`]`mîntului,
autorit`]ile habsburgice cereau informa]ii
periodice, materiale sintetizatoare
despre activitatea [colilor din
Transilvania, despre situa]ia
localurilor, frecven]a la cursuri,
instruirea înv`]`torilor, numirea
inspectorilor locali sau a profesorilor,
dotarea [colilor cu material didactic,
desf`[urarea examenelor, rezultatele
unor inspec]ii, caracterizarea cadrelor
didactice de c`tre director etc.
Analizînd coresponden]a
Guberniului transilv`nean cu I.
Lemeni, cercet`torul extrage
numeroase informa]ii despre corpul
profesorilor de la liceul din Blaj.
Capitolul Corpul profesoral de la
liceul din Blaj în anii 1843-1845
urm`re[te dou` tabele sintetizatoare
ale personalit`]ii [i activit`]ii didactice
a celor cinci profesori ai clasei de
filosofie, S. B`rnu]iu (filosofie), N.
Marcu (fizic`), D. Ladai (istorie universal`),
D. Boer (religie), V. Pop
(matematic`), pentru anul [colar
1843-1844, respectiv I.Turcu
(religie), D. Ladai (istorie universal`
[i filosofie), Gr. Gall (matematic`), I.
Fekete (fizic`), pentru anul 1844-
1845 .
TRANSILVANIA

Prima parte a volumului se
încheie cu capitolul Venituri [i cheltu -
ieli pentru [colile din Blaj (1840-
1848 ,)
cu referiri la formarea unei
baze materiale a [colilor. În aceste
cîteva pagini de istorie economic`
s-au urm`rit izvoarele din care a
rezultat venitul anual al fondului de
studii precum [i cheltuielile
institu]iilor de cultur`.
Partea a doua a Etapelor [i
momentelor din istoria înv`]`mîntu -
l u i …- Politic` [i cultur` în mun]ii
Apuseni, în secolul luminilor: ra]iuni
centrale [i finalit`]i regionale - se
organizeaz` în jurul existen]ei gimnaziului
din Zlatna.
Un document important al vechiului
a[ez`mînt de cultur` din
mun]ii Apuseni este P r o t o c o l l u m
Regii Gymnasii Zalathnensis. A c e s t
protocol cr`iesc din Zlatna a fost doar
amintit de cei care s-au ocupat de
via]a lui Avram Iancu. Dar, pe lîng`
perioada [colar` de la Zlatna a
eroului, actul con]ine date importante
despre gimnaziu, despre istoria unor
locuri sau evenimente, toate acestea
contribuind la clarificarea viziunii
asupra înv`]`mîntului din
Transilvania în secolele XVIII-XIX.
Registrul con]ine însemn`ri referitoare
la istoricul gimnaziului, dar [i
date despre func]ionarea [i organizarea
gimnaziului – conducere, profesori,
aspectul interior al claselor,
materialul didactic, lista donatorilor,
un tabel al c`r]ilor din bibliotec` etc.
Acela[i registru mai de]ine un fel de
catalog care, pe lîng` notele elevilor,
ofer` numeroase informa]ii despre
condi]ia lor social`, vîrst`, religie,
putîndu-se deduce de aici num`rul
aproximativ al elevilor români [i al
celor de alte na]ionalit`]i, sau zonele
geografice de unde veneau ace[ti
elevi. Nu mai pu]in important este
faptul c` din acest catalog s-ar putea
întocmi foile matricole ale
absolven]ilor gimnaziului din Zlatna.
Dintre numero[ii elevi ai liceului,
o mare parte au devenit personalit`]i
politice, culturale, religioase [i s-au
remarcat în lupta na]ional` a
românilor. Cei mai des aminti]i în
paginile acestei c`r]i sunt Alexandru
Sterca ßulu]iu, Gheorghe Anghel,
80
Petru Ivanette, Petru Dobra, Iosif
Sterca ßulu]iu de C`rpini[, Ioan Pipo[
[i nu în ultimul rînd Avram Iancu.
În capitolul Patru documente
despre Regium Gymnasium
Z a l a t h n e n s , e istoriograful Iacob
Mârza, prin analiza acestor dovezi
referitoare la cea mai important` institu]ie
din zona mun]ilor Apuseni din
preajma revolu]iei de la 1848, aduce
complet`ri importante la datele existente
în protocolul mai sus amintit.
Primul act, f`r` titlu, prezint` o
situa]ie general` scris` de prefectul
gimnaziului, Sebastian Schlauff, cu
rezultatele la înv`]`tur` a [aptezeci [i
[apte de elevi din clasele de umanit`]i,
gramatic` [i candida]i. Al doilea document,
Materia Tentaminis Publici
– cuprinde subiectele examenului
public semestrial din septembrie
1821, la materii analoage cu cele studiate
în gimnaziul cr`iesc din Sibiu [i
gimnaziul [i liceul din Blaj. M a t e r i a
Tentaminis Publici pentru anul 1829
difer` de cea din 1821 doar prin tematica
mai variat`. Textul L e c t u r i s
Salutem ab Domino Sempiternam
arat` c` printre donatorii gimnaziului
se num`r` cet`]eni ai ora[ului, profesori,
oameni înst`ri]i, dar [i elevi [i
fo[ti elevi care î[i manifest` astfel
recuno[tin]a lor.
Cum este [i firesc, un capitol
aparte este dedicat lui Avram Iancu,
fost elev al gimnaziului cr`iesc din
Zlatna, în perioada 1837-1841.
Diver[i cercet`tori, urm`rind alte
finalit`]i, au amintit în analizele lor de
perioada studiilor eroului f`r` a face o
analiz` special` a situa]iei [colare din
acea perioad`. O astfel de analiz` se
dovede[te important` prin faptul c`
situa]ia str`lucit` la înv`]`tur` a lui
Avram Iancu a constituit o prob` a
capacit`]ii sale intelectuale [i chiar
“într-o manier` simbolic` o prevestire
a viitoarelor sale ac]iuni militare [i
politice…”.
Ultimul capitol al acestei c`r]i discut`
un raport întocmit de prelatul,
dasc`lul [i omul politic Grigore
Mihali pentru Ioan Lemeni, la 27
august 1856. Dup` o schi]` biografic`
bine conturat` a lui Mihali, Iacob
Mârza urm`re[te problematica actului.
Dasc`lul face unele propuneri în
scopul îmbun`t`]irii înv`]`mîntului
românesc din mun]ii Apuseni. El mai
ofer` informa]ii despre starea [colilor
din Bistra, Bucium, Valea Alb`,
Câmpeni [i Vidra, precum [i despre
[coala din Zlatna unde a func]ionat ca
p r o f e s o r .
Volumul de fa]` nu se adreseaz`
doar cititorilor specializa]i, ci tuturor
celor interesa]i de cultura [i istoria
na]ional`. Numeroasele documente
cercetate, precum [i anexele prezente
aproape la orice sfîr[it de capitol,
demonstreaz` str`dania [i lupta marilor
c`rturari ai Transilvaniei pentru
ridicarea [i luminarea maselor prin
cultur`.