Prezentarea unui program cu elemente finite capabil a fi folosit în ...
Prezentarea unui program cu elemente finite capabil a fi folosit în ...
Prezentarea unui program cu elemente finite capabil a fi folosit în ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Dacă macroul are extensia .mac şi se află salvat în zona de căutare a <strong>program</strong>ului,<br />
atunci exe<strong>cu</strong>Ńia lui constă în simpla apelare din linia de comandă<br />
MYMACRO<br />
Dacă macroul are argumente, acestea urmează imediat după numele de apelare, şi sunt<br />
încadrate de virgule, adică<br />
MYMACRO,4,3,2,1.5<br />
sau<br />
*USE,MYMACRO.MAC,4,3,2,1.5<br />
Utilizarea macrourilor salvate într-o bibliotecă de macrouri, se face similar <strong>cu</strong><br />
deosebirea că înainte de apelare se speci<strong>fi</strong>că (selectează) <strong>fi</strong>şierul în care este salvat macroul<br />
respectiv folosind comanda *ULIB. De exemplu dacă macroul se află în <strong>fi</strong>şierul<br />
mymacros.mlib din directorul the /myaccount/macros, atunci comanda este:<br />
*ULIB,MYMACROS,MLIB,/MYACCOUNT/MACROS/<br />
Limbajul APDL permite două seturi de parametri scalari care pot <strong>fi</strong> <strong>folosit</strong>i ca<br />
variabile locale. Acestea sunt:<br />
• Un set de parametri de atribuire care se apelează odată <strong>cu</strong> macroul;<br />
• O serie de parametri care sunt folosiŃi şi sunt vizibili numai în interiorul macroului.<br />
Parametri de atribuire sunt prede<strong>fi</strong>niŃi şi sunt în număr de maxim 19. Aceşti parametri<br />
pot <strong>fi</strong> refolosiŃi în macrouri care apelează alte macrouri, deoarece de <strong>fi</strong>ecare dată aceşti<br />
parametri sunt locali. Parametrii au nume prede<strong><strong>fi</strong>nite</strong>, de la ARG1 până la AR19 şi pot <strong>fi</strong><br />
utilizaŃi ca numere, caractere alfanumerice (de lungime maximă 8 caractere şi încadrate între<br />
apostroafe), parametri numerici sau tip CHAR şi expresii parametrice.<br />
De exemplu, următorul macrou (mymacro.mac) necesită introducerea a patru<br />
argumente: ARG1, ARG2, ARG3 şi ARG4:<br />
/PREP7<br />
/VIEW,,-1,-2,-3<br />
BLOCK,,ARG1,,ARG2,,ARG3<br />
SPHERE,ARG4<br />
VSBV,1,2<br />
FINISH<br />
Pentru a exe<strong>cu</strong>ta acest macrou, un utilizator trebuie să-l apeleze <strong>cu</strong> comanda:<br />
MYMACRO,4,3,2.2,1<br />
Fiecare macrou poate avea până la 79 de parametrii scalari utilizaŃi ca variabile locale<br />
(AR20 până la AR99). Aceşti parametrii sunt complet locali şi nu pot <strong>fi</strong> transmişi dintr-un<br />
macrou în altul decât prin folosirea comenzii /INPUT sau a <strong>unui</strong> ciclu "do loop" în interiorul<br />
<strong>unui</strong> macrou.<br />
Pe lângă parametri locali din <strong>fi</strong>ecare macrou, <strong>program</strong>ul ANSYS are un set de<br />
parametrii scalari prede<strong>fi</strong>niŃi ARG1 până la AR99 care sunt locali într-un <strong>fi</strong>şier de intrare şi<br />
nu se suprapun <strong>cu</strong> cei din interiorul <strong>fi</strong>ecărui macrou.<br />
1.1.9. SecvenŃa de exe<strong>cu</strong>Ńie a <strong>unui</strong> <strong>program</strong> în APDL<br />
Atunci când <strong>program</strong>ul exe<strong>cu</strong>tă comenzile dintr-un <strong>fi</strong>şier, acestea sunt exe<strong>cu</strong>tate în<br />
ordinea în care apar, totuşi sunt o serie de comenzi care permit dirijarea exe<strong>cu</strong>Ńiei unor<br />
comenzi. Aceste comenzi sunt: apelarea subrutinelor (macrourilor); exe<strong>cu</strong>Ńia unei comenzi de<br />
salt condiŃionat (*IF) sau chiar necondiŃionat (GOTO) şi exe<strong>cu</strong>Ńia repetată a unei comenzi <strong>cu</strong><br />
incrementare.