proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

primariabacau.ro
from primariabacau.ro More from this publisher
30.05.2014 Views

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU Piese B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483 scrise E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III Pag. 86/364 Aşa cum era de aşteptat, cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri a sectorului secundar revine industriei care contribuie cu 62%. Construcţiile au o pondere de 33% din cifra de afaceri a sectorului secundar, sectorul energetic având cea mai redusă pondere (5%). Structura numărului de salariaţi din sectorul secundar de activitate din municipiul Bacău este prezentat în cele ce urmează: SECTOARE DE ACTIVITATE NR. SALARIAŢI industrie 19501 construcţii 7025 energie electrica si termică, gaze şi apă 1246 Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.listafirme.ro Structura sectorului secundar pe domenii de activitate în funcţie de numărul de salariaţi - 2007 construcţii 25% energie electrica si termică, gaze şi apă 4% industrie 71% 2.4.2.1. Industria Funcţia de centru industrial propriu-zis devine o realitate după anul 1950. Intervalul 1950 – 1980 reprezintă perioada de industrializare masivă a municipiului, în cei 30 de ani construindu-se marile platforme industriale ale oraşului (platforma Mărgineni, platforma chimică) precum şi marile unităţi ale industriei băcăuane. Astfel, în intervalul 1952 – 1956 se dau în funcţiune Întreprinderea de Confecţii Bacău (ulterior „Confecţia” Bacău devenită Asco Bacău), şi Fabrica de şuruburi (actuala Subex). În 1553 se dă în exploatare Aerostar Bacău. În 1958 începe să funcţioneze Întreprinderea Avicolă Bacău şi Întreprinderea de industrializare a cărnii Bacău. În 1962 se pune în funcţiune Antrepozitul Frigorific. În 1964 se deschide Întreprinderea pentru Industrializarea Laptelui. În anii 60’ se construieşte platforma industrială Mărgineni şi se dă în folosinţă Fabrica de Vane. În 1968 se deschide Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie Bacău. În 1970 se deschide Întreprinderea de valorificare a fructelor şi legumelor Bacău, în 1971 se dezvoltă Fabrica de Armături Industriale de Fontă Bacău, în 1972 a fost pusă în funcţiune Întreprinderea de Nutreţuri Concentrate. În 1973 se dă în funcţiune Întreprinderea de Maşini – Unelte Bacău. În 1974 Fabrica Letea îşi măreşte capacitatea de producţie. În 1979 a fost dată în exploatare Întreprinderea de Panouri Electropneumatice şi se construieşte Combinatul de Îngrăşăminte Chimice, pe o suprafaţă de 78ha.

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU Piese B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483 scrise E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III Pag. 87/364 În 1985 se dezvoltă capacitatea de producţie la Întreprinderea de Avioane, la Fabrica de Celuloză şi Hârtie Letea, la Întreprinderea Avicola, se modernizează procesele tehnologice la Fabrica de Şuruburi, Întreprinderea de Nutreţuri Concentrate şi Întreprinderea de Industrializare a Cărnii. După 1989, o dată cu trecerea la economia de piaţă, are loc un amplu proces de restructurare în toate sectoarele vieţii economice. Pivotul acestui complex proces de tranziţie îl constituie privatizarea şi restructurarea întreprinderilor industriale, a băncilor, stimularea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, a sferei serviciilor. In vederea impulsionării creşterii economice, o atenţie deosebită este acordată atragerii investiţiilor străine pentru a suplini insuficienţa capitalului autohton. Întreprinderile-etalon ale economiei centralizate au avut destine diferite. Domeniul de activitate, pieţele deţinute, pierderea partenerilor externi, necunoaşterea tendinţelor din piaţă, tehnologia învechită, reformele prea lente şi privatizările greşite, priceperea managerilor, reprezintă factori care au concurat la eşecul sau succesul unităţilor industriale ale oraşului. Încercându-se menţinerea activităţii întreprinderilor, unele dintre acestea au funcţionat vreme îndelungată în pierdere, sau menţinându-se la limita supravieţuirii. Producţia a stagnat, întreprinderile au început să acumuleze datorii din ce în ce mai mari la bugetul de stat şi la furnizori, muncitorii au fost trimişi în lungi perioade de şomaj tehnic şi apoi disponibilizaţi în mare parte. Astfel de cazuri sunt numeroase în industria municipiului Bacău. De exemplu, fabrica de pielărie şi încălţăminte „Partizanul”, după ce a trecut prin privatizări eşuate, a fost desfiinţată, terenul fiind utilizat pentru construirea actualului complex comercial „Arena Mall”. Întreprinderea „Proletarul”, producătoare de stofe şi postav a fost privatizată, în prezent numindu-se Pobac, este de asemenea în situaţie de închidere. Întreprinderile din industria băuturilor, Bere Alcool Mărgineni şi Vinalcool, după o privatizare eşuată au intrat în faza de conservare a instalaţiilor. Combinatul Industrial Chimic, devenit după 1989 „Sofert” şi ulterior „Amurco”, este de asemenea în situaţia de a fi închis, în decembrie 2008 fiind iniţiate procedurile de disponibilizare a peste 600 de salariaţi. Fosta „Confecţia Bacău”, actuala S.C. Asco şi-a redus activitatea şi numărul de salariaţi iar în urma achiziţionării pachetului majoritar de acţiuni de către un trust imobiliar, îşi va muta activitatea de producţie într-un spaţiu aparţinând firmei Miral, în vecinatatea fostei Maşini Unelte. Actualul sediu al unităţii va fi destinat unui proiect imobiliar (complex comercial sau ansamblu rezidenţial). Combinatul de Prelucrare a Lemnului - după privatizare a fost divizat în 4 subunităţi, în prezent nici una nemaifiind funcţională. Întreprinderea de Panouri Electropneumatice (IPEP) Bacău a fost privatizată sub denumirea de PEROM. Perom a început să decadă la începutul anilor 2000 ca urmare a aplicării sistemului compensaţiilor. O mare parte din datorii au apărut şi ca urmare a politicii monetare a statului din acea vreme, evoluţia monedelor euro şi dolar având un efect catastrofal pentru majoritatea agenţilor economici. Din acest motiv, administraţia Perom a fost nevoită să renunţe la toate contractele cu partenerii externi având totuşi numeroase comenzi pe plan intern. Intenţia Finanţelor de a recupera datoriile a dus însă la pierderea clădirii în prezent PEROM având foarte puţine active rămase. Societatea care a achiziţionat clădirea a amenajat un depozit zonal şi nu desfăşoară activităţi de producţie. Există însă şi excepţii: întreprinderi care au rezistat perioadei de tranziţie şi care au investit în utilaje performante, care s-au reorientat către produse noi, în conformitate cu cerinţele pieţei. Acestea şi-au diversificat producţia, oferind produse competitive şi de bună calitate. Industria alimentară a municipiului a fost una din ramurile care s-a dezvoltat intens în perioada post-decembristă. Astfel, Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie Bacău a fost

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL<br />

S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI<br />

MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU<br />

Piese<br />

B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483<br />

scrise<br />

E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III<br />

Pag.<br />

86/364<br />

Aşa cum era de aşteptat, cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri a<br />

sectorului secundar revine industriei care contribuie cu 62%. Construcţiile au o pondere de<br />

33% din cifra de afaceri a sectorului secundar, sectorul energetic având cea mai redusă<br />

pondere (5%).<br />

Structura numărului de salariaţi din sectorul secundar de activitate din municipiul<br />

Bacău este prezentat în cele ce urmează:<br />

SECTOARE DE ACTIVITATE<br />

NR. SALARIAŢI<br />

industrie 19501<br />

construcţii 7025<br />

energie electrica si termică, gaze şi apă 1246<br />

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.listafirme.ro<br />

Structura sectorului secundar pe domenii de<br />

activitate în funcţie de numărul de salariaţi - 2007<br />

construcţii<br />

25%<br />

energie<br />

electrica si<br />

termică,<br />

gaze şi apă<br />

4%<br />

industrie<br />

71%<br />

2.4.2.1. Industria<br />

Funcţia de centru industrial propriu-zis devine o realitate după anul 1950. Intervalul<br />

1950 – 1980 reprezintă perioada de industrializare masivă a municipiului, în cei 30 de ani<br />

construindu-se marile platforme industriale ale oraşului (platforma Mărgineni, platforma<br />

chimică) precum şi marile unităţi ale industriei băcăuane.<br />

Astfel, în intervalul 1952 – 1956 se dau în funcţiune Întreprinderea de Confecţii Bacău<br />

(ulterior „Confecţia” Bacău devenită Asco Bacău), şi Fabrica de şuruburi (actuala Subex). În<br />

1553 se dă în exploatare Aerostar Bacău. În 1958 începe să funcţioneze Întreprinderea<br />

Avicolă Bacău şi Întreprinderea de industrializare a cărnii Bacău. În 1962 se pune în<br />

funcţiune Antrepozitul Frigorific. În 1964 se deschide Întreprinderea pentru Industrializarea<br />

Laptelui. În anii 60’ se construieşte platforma industrială Mărgineni şi se dă în folosinţă<br />

Fabrica de Vane. În 1968 se deschide Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie Bacău. În 1970<br />

se deschide Întreprinderea de valorificare a fructelor şi legumelor Bacău, în 1971 se dezvoltă<br />

Fabrica de Armături Industriale de Fontă Bacău, în 1972 a fost pusă în funcţiune<br />

Întreprinderea de Nutreţuri Concentrate. În 1973 se dă în funcţiune Întreprinderea de Maşini<br />

– Unelte Bacău. În 1974 Fabrica Letea îşi măreşte capacitatea de producţie.<br />

În 1979 a fost dată în exploatare Întreprinderea de Panouri Electropneumatice şi se<br />

construieşte Combinatul de Îngrăşăminte Chimice, pe o suprafaţă de 78ha.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!