proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU
Piese
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483
scrise
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III
Pag.
37/364
vegetaţie. Vegetaţia naturală, sub influenţa pedoclimatului, generează procese de
bioacumulare.
Microorganismele şi fauna din sol îşi aduc şi ele aportul în procesul de pedogeneză
prin afânare, aerisire, crearea de neoformaţii, amestecul orizonturilor.
Prin prezenţa sa peste sau sub anumite limite normale, apa influenţează şi ea evoluţia
şi starea solului, determinând fie exces, fie deficit de umiditate. Pot apărea, astfel, în funcţie
şi de zona geografică şi condiţiile de relief, fenomene de gleizare, pseudogleizare,
înmlăştinire, sărăturare.
Timpul. În sol are loc un proces îndelungat de transformare a depozitelor litologice.
Factorii pedogenetici anterior menţionaţi au, prin ritmica diurnă, sezonieră şi anuală,
contribuţia lor în evoluţia solului. Atât timp cât nu există modificări majore a unuia sau mai
multor factori pedogenetici procesul continuă până la stadiul de climax. Gradul de evoluţie
morfologică indică vârsta solurilor. Solurile sunt clasificate, astfel, în soluri tinere şi mature,
pentru aceasta fiind folosite şi diverse alte metode conexe (geocronologică, geochimică,
palinologică, etc).
Activitatea antropică se adaugă la toate acestea, influenţând profund starea solului
în ultima perioadă, fie indirect, prin înlocuirea vegetaţiei naturale cu cea cultivată, cu gama de
consecinţe diverse asupra humificării, regimului termic al solului ş.a., fie direct şi agresiv,
distrugând solul prin lucrări agrotehnice defectuoase, poluare, translocări, prin extinderea
ariei urbane etc.
Solul este rezultatul acţiunii conjugate a tuturor factorilor genetici: climǎ, rocǎ, relief,
ape freatice şi stagnante, vegetaţie şi faunǎ, factorul antropic. Ele se întrepǎtrund şi se
influenţeazǎ reciproc, prin variaţia lor determinând manifestarea unor procese pedogenetice
specifice. Aceste procese sunt numeroase şi variate. Unele au dus la dezagregarea şi
mărunţirea rocii, altele la formarea argilei şi redistribuirea acesteia pe profilul solului, iar altele
au avut drept rezultat formarea celui mai important component al solului – humusul.
Procese de bioacumulare, prin care se îmbogǎteşte partea superioarǎ a solului cu
humus şi alte substanţe, datoritǎ activitǎţii microorganismelor. Depunerea şi mineralizarea
resturilor organice a dus la formarea humusului calcic de tip mull, specific cernoziomurilor,
gleisolurilor molice şi aluviosolurilor molice.
Procesele de bioacumulare au un rol de cea mai mare importanţǎ în crearea fertilităţii
solurilor.
Procesele vertice sunt condiţionate de prezenţa argilelor.
Procesele de gleizare şi pseudogleizare care apar datorită unui procent mai mare
de argile fine care constituie materialul parental al solului şi datorită prezenţei apei freatice la
suprafaţă sau foarte aproape de suprafaţă, în lunci şi pe versanţii mai slab înclinaţi.
Excesul de apǎ din sol determinǎ o aeraţie insuficientǎ şi o încetinire a proceselor de
mineralizare a materiei organice precum şi formarea de compuşi toxici.
Gleizarea apare în condiţiile existenţei permanente în profilul solului a unui strat
acvifer freatic, când adâncimea acestuia prezintă o oscilaţie de 1 m, iar circulaţia apei freatice
este foarte lentă din cauza unui material parental argilos.
Procesele vermice se datorează faunei din sol. Prin procese specifice micro- şi
mezofaunei, masa profilului de sol îşi modifică structura datorită materialului ingerat,
expulzat, amestecat sau deplasat de către aceste organisme.
Procesele de decarbonatare-recarbonatare. Decarbonatarea are intensităţi diferite
în funcţie de cantitatea de apă care percolează profilul de sol. Pe fondul existenţei
sedimentelor mai bogate în carbonaţi şi a intervenţiei antropice brutale, marcată de
defrişarea vegetaţiei forestiere, s-a produs o recarbonatare intensă cu formarea uneori a unui
strat de concreţiuni carbonatice dure. Carbonatarea constǎ în îmbogǎţirea cu carbonaţi de
calciu şi se constatǎ la solurile aluviale.