proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU
Piese
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483
scrise
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III
Pag.
350/364
ţinându-se cont de faptul că lipsa unor reglementări imediate duce la imposibilitatea unui
management corespunzător al mediului în localităţi, iar lipsa unei planificări strategice în
acest domeniu conduce la probleme grave de sănătate şi la o calitate scăzută a standardelor
de viaţă ale populaţiei.
În conformitate cu acest act normativ, autorităţile administraţiilor publice locale au
obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20
mp/locuitor până la 31 decembrie 2010 şi de minimum 26 mp/ locuitor până la data de 31
decembrie 2013.
In prezent nu exista nu exista o inventariere exacta a tuturor spatiilor verzi de pe
teritoriul municipiului, necesitandu-se infiintarea cat mai rapida a unui Registru de Spatii
verzi.
Starea pădurilor în municipiul Bacău
Pădurile, mult mai extinse în trecut, au fost defrişate, mai ales în perioada 1850 -
1950, pentru mărirea suprafeţelor agricole sau dezvoltarea urbanizării.
În prezent, Direcţia Silvică Bacău administrează o suprafaţă de fond forestier de 57
(74 ha inclusiv tufărişuri) din care 50% plop şi 50% salcâm. Fondul forestier reprezintă 1,7%
din suprafaţa municipiului Bacău. Din această suprafaţă 50% este ocupată de plop şi 50% de
salcâm.
Pajiştile naturale
Pajiştile naturale, reprezentate prin păşuni şi fâneţe, au fost mult diminuate şi înlocuite
treptat cu culturi agricole, astfel încât acestea se mai păstrează doar în lunci. Speciile
caracteristice sunt cele de silvostepă.
Pe teritoriul municipiului Bacău pajiştile naturale ocupă o suprafaţă de 229 ha (5,3%
din teritoriul municipiului). Din această suprafaţă păşunile reprezentă 5,1% (221 ha) iar
fâneţele 0,2% (8 ha).
Situate în majoritate pe terenuri supuse eroziunilor, sărăturilor şi excesului de
umiditate, numeroase suprafeţe de pajişti sunt degradate de aceste fenomene. La
degradarea pajiştilor au mai contribuit de asemenea activităţile antropice reprezentate prin
păşunat excesiv, neîntreţinerea şi exploatare neraţională, iar punctual, prin deversări şi
depuneri de deşeuri, dejecţii zootehnice, pulberi şi substanţe chimice. Toate acestea au dus
la reducerea vitalităţii şi numărului speciilor valoroase şi la înmulţinerea plantelor ruderale
(buruieni).
Ecosistemele de pajişti au fost afectate uşor de secetă, dar fără consecinţe asupra
diversităţii biologice, numărul de specii din flora spontană menţinându-se în limitele normale.
Presiunea antropică crescândă asupra naturii a avut ca rezultat alterarea mediului
natural, determinând în anumite zone reducerea afectivului de specii sau chiar dispariţia
unora dintre ele.
Starea diversităţii biologice variază în funcţie de gradul de intervenţie al factorului
antropic.
În zona de silvostepă, dar şi în luncile unor râuri, datorate intervenţiei brutale a omului
(defrişări, agricultură intensivă, păşunat excesiv, poluare), spaţiile din floră au ramas sub
formă insulară pe suprafeţe reduse de teren, şi au suferit reducerea numerică a speciilor şi a
efectivelor acestora.
Cu privire la ecosistemele forestiere, se poate afirma că procentul de împădurire a
scăzut dramatic, situaţie în care şi climatul se aridizează încontinuu.