proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU
Piese
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483
scrise
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III
Pag.
35/364
Între plantele ruderale care invadează păşunile, mai comune sunt: ştiriţa (Amaranthus
retroflexus), urda vacii (Lepidium ruderale), peliniţa (Artemisia austriaca), holera (Xanthium
spinosum), scaietele (Xanthium strumarium), scaiul de câmp (Eryngium campestre), ciulinul
(Carduus nutans), pălămida (Cirsium arvense), iarba şarpelui (Echium vulgare), laptele
câinelui (Euphorbia sp.) etc.
Aceste specii de buruieni constituie 80 % din masa totalǎ a buruienilor de câmp. De
natura şi rezistenţa lor trebuie sǎ se ţinǎ seama la stabilirea mǎsurilor agrotehnice de
combatere şi a sortimentului de erbicide utilizate.
Buruienile ruderale trebuiesc distruse cu perseverenţǎ deoarece formeazǎ focare de
infestare a culturilor. Acestea sunt asociate, de obicei, unor situaţii locale ale mediului,
întâlnindu-se pe solurile bătătorite din curţi şi din lungul drumurilor (Polygonum aviculare -
troscot, Matricaria matricarioides ş.a.), în curţi, pe margini de islazuri şi în lungul cărărilor
(Rumex crispus, Cycoryum intibus, Plantago major, Lolium perene, Prunella vulgaris ş.a.), în
grădini şi pe lângă garduri (Artemisia annua, Lycium halimifolium), lângă grajduri şi ţarcuri de
vite (Chenopodium sp., Datura stramonium), în locurile cu gunoaie şi material vegetal în
descompunere (Arctium lappa, Xanthium strumarium, Sambucus ebulus, Cannabis ruderalis)
şi pe islazurile degradate (Carduum nutans, Reseda lutea, Rumex acetosa, Veratrum album
ş.a.).
2.2.5.3. Fauna
Odată cu reducerea suprafeţelor împădurite a scăzut foarte mult şi numărul speciilor
de animale. Se mai păstrează îndeosebi elemente faunistice specifice culturilor agricole,
arealelor acvatice şi celor cu exces de umiditate.
Deşi prezintă o mare mobilitate, fauna zonei periurbane se corelează cu vegetaţia
care reprezintă suportul de viaţa şi adăpost. După repartiţia sa în teritoriu şi după compoziţie
se distinge: fauna de apă, fauna de luncă, fauna de terase şi versanţi.
Fauna acvatică: este condiţionată de biotopurile specifice apelor curgătoare ale
Bistriţei şi Siretului şi apelor stagnante (lacuri, bălţi, mlaştini). Fauna râurilor prezintă un
important rol ecologic, ştiinţific şi economic. În râul Siret se găsesc multe specii de peşti
dintre care cei mai frecvenţi sunt: scobarul, morunaşul, cleanul, mreana (reprezentând 70%
din ihtiofaună). Componenţa faunei râului Bistriţa a fost modificată ca urmare a amenajarii
lacurilor de acumulare. Din fauna piscicolă mai frecventa este mreana. Modificări în
componenţa faunei locale, îndeosebi a pasărilor acvatice din zona de confluenţă se cunosc
mai ales în ultimii ani. Oaspeţii de iarnă ai lacurilor de acumulare sunt: cufundacul polar,
lebăda de iarnă, raţa moţată ş.a., iar de vară: stârcul galben, raţa mare şi pitică, cârsteiul de
baltă ş.a. Toamna şi primăvara, în pasaj, pe Valea Siretului se pot vedea: raţa roşie, lişiţa,
stârcul roşu, culicul, sarsela ş.a.
Fauna de luncă: se remarcă prin specii care duc o viaţă hidrofilă, fiind formată din
animale terestre care-şi caută hrana în apă, sau la marginea apei, ori duc o viaţă amfibie. În
afară de fauna obişnuită de păsări de apă care populează bălţile şi pajiştile, se găsesc păsări
adaptate cuibăritului în maluri: pescărelul albastru, prigoarea, lăstunul de mal, codobatura.
Zăvoiul, datorită hranei abundente şi variate, apei şi adăpostului, constituie un mediu
propice pentru multe specii de păsări, mai ales insectivore. În timpul verii, mierlele şi
privighetorile sunt numeroase, cucul este un locuitor obişnuit, dumbrăveanca cuibăreşte în
scorburile arborilor, iar boicuşul îşi construieşte cuibul în formă de pungă pe ramuri.
Fauna de terase şi de versanţi este alcătuită din specii de rozătoare mici, iepuri de
câmp, dihor pătat, vulpe, căprioara, mistreţ.
Fauna pădurilor cuprinde mamifere (căprioara, veveriţa, pârşul, vulpea, mistreţul),
precum şi numeroase păsări (sturzul de vâsc, sturzul cântător, ciocârlia de pădure,