proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu
proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU Piese B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483 scrise E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III Pag. 330/364 Se constată că emisiile totale de GES au crescut în 2008 cu 16%, comparativ cu 2007, şi cu 3% faţă de anul de referinţă 2003. La nivelul municipiului Bacău, 22,5% din emisiile totale de gaze cu efect de seră provin din sectorul energetic. În ce priveşte cantităţile de CO 2 provenite din industrie, o contribuţie importantă revine emisiilor din industria energetică şi de transformare (62,86% din cantitatea de CO 2 inventariată). Aceasta se datorează calităţii inferioare a cărbunelui utilizat drept combustibil, ceea ce conduce la o ardere incompletă. Zgomotul - măsurători sonometrice O altă problemă de mediu este poluarea fonică. Zgomotul cauzat de autoturisme şi traficul greu a devenit sursa primară de poluare fonică în mediul urban. În condiţiile actuale de trafic, prin mărirea parcului de maşini fără a beneficia de infrastructura rutieră corespunzătoare, poluarea fonică la care este supusă populaţia limitrofă zonelor cu trafic intens este mare. În marile aglomeraţii urbane şi în zonele populate limitrofe autostrăzilor, acest factor negativ de mediu îşi face simţită prezenţa pe o arie extinsă în situaţia în care nu se aplică protejarea fonică prin utilizarea unor sisteme de diminuare a zgomotelor. Cauzele esenţiale ale depăşirii nivelului de zgomot emis în mediu de traficul rutier sunt: - accentuarea procesului de degradare a infrastructurii rutiere; - intensificarea traficului rutier prin creşterea continuă a numărului de autovehicole; - existenţa parcurilor auto depăşite, învechite; - nerespectare restricţiilor de tonaj pe anumite artere; - starea tehnică necorespunzătoare a autoturismelor. Agenţia de Protecţie a Mediului Bacău a efectuat măsurători ale nivelului de zgomot la emisii (agenţi economici – atât în urma sesizărilor, cât şi pentru autorizaţia de mediu a unor activităţi). Municipiul Bacău este împărţit în zone de monitorizare având în vedere obiectivul Agenţei de Protecţie a Mediului Bacău de întocmire a hărţii acustice odată cu implementarea Directivelor europene referitoare la acest domeniu. S-a avut în vedere zgomotul produs de trafic şi de surse industriale. Având în vedere că traficul rutier constituie sursa majoră de poluare fonică iar cele mai multe şcoli sunt amplasate în apropierea culoarelor de trafic s-au înregistrat depăşiri ale limitei admise de STAS 10009/88 (50dB (A)). După cum a rezultat din măsurătorile Agenţiei de Protecţie a Mediului Bacău şi a instituţiilor cu preocupări în domeniu, nivelul de poluare fonică a municipiului Bacău este ridicat, înregistrându-se valori de până la 90 dB (A). Conform informaţiilor primite de la APM Bacău, s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor limită admise de STAS 10009/88 ale măsurătorilor de zgomot, în intersecţiile următoare (la valorile maxime măsurate): - ian. 2008: str. Chimiei - 91.0 dB; - apr. 2008: str. Izvoare - 74.1 dB; - mai 2008: str. Chimiei - 77.0 dB; - iunie 2008: SC Rombet SA - 71.4 dB; - iulie 2008: str. Republicii - 78.8 dB; - aug. 2008: inters.Narcisa-str.Chimiei -77.4 dB.
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU Piese B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483 scrise E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III Pag. 331/364 Impactul nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport rutier şi feroviar a fost şi este deosebit de mare în raport cu fondul natural şi limitele admise în vigoare. Calitatea apelor Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din faptul că acesta pune în evidenţă permanent stadiul calităţii resurselor de apă; pe baza datelor privind acest stadiu, se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii acestor resurse. Începând cu anul 2005 şi ţinând seama de cerinţele prevăzute în Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE în domeniul apei şi celelalte Directive UE, sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring. Se realizează astfel un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice, şi un monitoringul operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor. În municipiul Bacău, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi monitorizată de A.N. “Apele Romane” – Direcţia Apelor Siret Bacău. Calitatea apei subterane este monitorizată şi de către societăţile economice pentru indicatorii specifici activităţilor acestora. APM Bacău prelucrează informaţiile legate de calitatea apelor de suprafaţă şi a apei subterane obţinute în urma monitorizării şi execută expertize, atunci cînd acestea sunt necesare. a) Apele de suprafaţă a1) Starea râurilor interioare Municipiul Bacău este amplasat – din punct de vedere geografic – pe bazinul hidrografic Siret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazine avînd ca surse Direcţia Apelor Siret Bacău. Bazinul hidrografic al râului Siret Râul Bistriţa Apa este esenţială pentru populaţie şi pentru desfăşurarea activităţilor economice. Prosperitatea şi bunăstarea unei comunităţi sunt direct dependente de furnizarea unei cantităţi suficiente de apă curată. Fiind o sursă limitată şi deosebit de vulnerabilă, apa poate fi oricând deteriorată dacă populaţia nu intervine cu măsuri concrete de protecţie. Dată fiind această degradare continuă, se impune gestionarea calităţii resursei de apă, astfel încât să se asigure cunoaşterea, conservarea, protecţia calităţii şi cantităţii acesteia. Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din faptul că acesta pune în evidenţă în permanenţă stadiul calităţii resurselor de apă; pe baza acestor date, se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii lor. Pentru atingerea obiectivului comun conform DC/60/2000/EC de “starea bună” a apelor s-a modernizat şi dezvoltat Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, implicând creşterea numărului subsistemelor de monitorizare şi definirea unor noi tipuri de monitoring. Astfel sistemul de monitorizare a fost realizat în patru subsisteme: râuri, lacuri, ape subterane şi ape uzate.
- Page 279 and 280: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 281 and 282: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 283 and 284: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 285 and 286: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 287 and 288: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 289 and 290: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 291 and 292: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 293 and 294: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 295 and 296: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 297 and 298: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 299 and 300: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 301 and 302: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 303 and 304: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 305 and 306: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 307 and 308: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 309 and 310: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 311 and 312: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 313 and 314: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 315 and 316: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 317 and 318: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 319 and 320: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 321 and 322: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 323 and 324: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 325 and 326: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 327 and 328: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 329: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 333 and 334: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 335 and 336: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 337 and 338: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 339 and 340: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 341 and 342: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 343 and 344: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 345 and 346: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 347 and 348: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 349 and 350: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 351 and 352: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 353 and 354: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 355 and 356: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 357 and 358: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 359 and 360: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 361 and 362: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
- Page 363 and 364: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL<br />
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI<br />
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU<br />
Piese<br />
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483<br />
scrise<br />
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III<br />
Pag.<br />
331/364<br />
Impactul nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport rutier şi feroviar a fost şi<br />
este deosebit de mare în raport cu fondul natural şi limitele admise în vigoare.<br />
Calitatea apelor<br />
Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din faptul că<br />
acesta pune în evidenţă permanent stadiul calităţii resurselor de apă; pe baza datelor privind<br />
acest stadiu, se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii acestor resurse.<br />
Începând cu anul 2005 şi ţinând seama de cerinţele prevăzute în Legea 310/2004 de<br />
modificare si completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru<br />
60/2000/CE în domeniul apei şi celelalte Directive UE, sistemul naţional de monitorizare a<br />
apelor cuprinde două tipuri de monitoring. Se realizează astfel un monitoring de supraveghere<br />
având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice, şi un<br />
monitoringul operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce<br />
au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor.<br />
În municipiul Bacău, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi<br />
monitorizată de A.N. “Apele Romane” – Direcţia Apelor Siret Bacău. Calitatea apei subterane<br />
este monitorizată şi de către societăţile economice pentru indicatorii specifici activităţilor<br />
acestora.<br />
APM Bacău prelucrează informaţiile legate de calitatea apelor de suprafaţă şi a apei<br />
subterane obţinute în urma monitorizării şi execută expertize, atunci cînd acestea sunt<br />
necesare.<br />
a) Apele de suprafaţă<br />
a1) Starea râurilor interioare<br />
Municipiul Bacău este amplasat – din punct de vedere geografic – pe bazinul hidrografic<br />
Siret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazine avînd ca surse Direcţia Apelor Siret<br />
Bacău.<br />
Bazinul hidrografic al râului Siret<br />
Râul Bistriţa<br />
Apa este esenţială pentru populaţie şi pentru desfăşurarea activităţilor economice.<br />
Prosperitatea şi bunăstarea unei comunităţi sunt direct dependente de furnizarea unei cantităţi<br />
suficiente de apă curată. Fiind o sursă limitată şi deosebit de vulnerabilă, apa poate fi oricând<br />
deteriorată dacă populaţia nu intervine cu măsuri concrete de protecţie. Dată fiind această<br />
degradare continuă, se impune gestionarea calităţii resursei de apă, astfel încât să se asigure<br />
cunoaşterea, conservarea, protecţia calităţii şi cantităţii acesteia.<br />
Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din faptul că<br />
acesta pune în evidenţă în permanenţă stadiul calităţii resurselor de apă; pe baza acestor date,<br />
se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii lor.<br />
Pentru atingerea obiectivului comun conform DC/60/2000/EC de “starea bună” a apelor<br />
s-a modernizat şi dezvoltat Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, implicând<br />
creşterea numărului subsistemelor de monitorizare şi definirea unor noi tipuri de monitoring.<br />
Astfel sistemul de monitorizare a fost realizat în patru subsisteme: râuri, lacuri, ape subterane<br />
şi ape uzate.