proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU
Piese
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483
scrise
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III
Pag.
33/364
2.2.4. Apele de suprafaţă şi subterane
2.2.4.1. Apele de suprafaţă
Reţeaua hidrografică a municipiului Bacău este reprezentată de cele două râuri, Siret
şi Bistriţa, şi de o serie de mici afluenţi ai acetora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare, Cleja -
pentru Siret, respectiv Trebeşul cu afluenţii săi Bârnat şi Negel – pentru Bistriţa.
Râul Bistriţa a fost amenajat în întregime în perioada 1958-1966, în zona oraşului
creându-se lacurile Bacău, Şerbăneşti, 202,4 ha, adâncime 3,3 metri, cu un volum total de 6
mil. mc, dat în funcţiune în anul 1966 şi lacul de compensare 50,4 ha, 5,25 metri adâncime
cu Insula de Agrement (11,85 ha), precum şi lacul Lilieci, cu o suprafaţa de 410 ha.
Amenajările efectuate pe râul Bistriţa au funcţii complexe: producerea energiei
electrice (hidrocentralele Bacău I şi II), combaterea inundaţiilor, alimentarea cu apă potabilă
şi industrială, irigaţii, moderator climatic, practicarea sporturilor nautice.
Amenajări au fost efectuate şi pe afluenţii Bistriţei, a căror cursuri au fost regularizate
(Bârnat, Negel, 13 kilometri lungime, Trebeş 22 kilometri, Limpedea 16 kilometri).
Lacurile amenajate pe râul Bistriţa au modificat total aspectul albiei. Până în anul 1965
Bistriţa se vărsa în Siret prin mai multe braţe, confluenţa realizându-se la altitudinea de 138
metri. Într-un trecut mai îndepărtat confluenţa celor două râuri se facea mult mai în amonte.
Râurile Siret şi Bistriţa prezintă albii minore şi majore largi şi meandrate. Acţiunile de
amenajare au constat în rectificarea meandrelor, construirea barajelor şi digurilor marginale.
Un canal conduce apa spre Hidrocentrala Bacău II.
Siretul, râul cu debitul cel mai mare din ţară, după Dunăre, prezintă în acest sector o
pantă mică şi o puternică aluvionare. Viiturile Siretului au o geneză pluvială în majoritatea
cazurilor şi sunt caracteristice sezonului cald.
Râurile Bârnat şi Negel, pe teritoriul municipiului Bacău, curg pe terasa de luncă a
Bistriţei, fapt ce conduce la pante mici de scurgere, cu creşteri importante de nivel în timpul
viiturilor, acesta fiind şi motivul pentru care albiile lor au fost regularizate pe teritoriul oraşului.
Suprafeţele de bazin aferente secţiunii Bacău, pentru râurile menţionate mai sus, se
prezintă astfel:
- Siret (amonte de confluenţa cu Bistriţa) – 12.301 km 2
- Siret (aval de confluenţa cu Bistriţa) – 19.278 km 2
- Bistriţa (la confluenţa cu Siretul) – 6.974 km 2
- Trebeşul (amonte de confluenţa cu Negelul) – 105 km 2
- Trebeşul (aval de confluenţa cu Negelul) – 139 km 2
- Negelul – 34 km 2
2.2.4.1. Apele subterane
În ceea ce priveşte apele subterane, albiilor majore şi teraselor râurilor Siret şi Bistriţa
le sunt specifice strate acvifere freatice bogate. Acestea sunt alimentate, în cazul albiilor
majore, în mare parte de însuşi râul generator, datorită permeabilităţii mari a pietrişurilor şi
nisipurilor din patul albiei. Viteza apreciabilă apreciabilă de curgere a apei în aceste strate
acvifere de albie majoră asigură nişte debite captabile importante, evaluate la 15 l/s/100m la
Bistriţa şi 6 – 10 l/s/100m la Siret (după Al. Ungureanu, 1993).
Aşadar, pânzele freatice şi reţeaua hidrografică drenată de râurile Bistriţa şi Siret se
constituie, în mari resurse de apă. Rezervele cele mai însemnate se află în complexul
aluvionar de luncă, precum şi la baza teraselor. În apropiere, lângă satul Sărata, se găsesc