proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU
Piese
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483
scrise
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III
Pag.
28/364
Importanţa acestui anticiclon pentru teritoriul studiat rezidă din reducerea parţială a
caracterului continental al climei vara, în condiţiile extinderii acestuia în partea de vest a Mării
Mediterane, determinând producerea de ploi frontale calde. Iarna, prin accentuarea minimei
din nordul Oceanului Atlantic, anticiclonul azoric pătrunde până în partea de nord a teritoriului
prin intermediul vânturilor de SV, determinând creştea temperaturii.
- Ciclonul islandez, la fel ca şi precedentul, are o prezenţă semipermanentă. Activitatea
sa este mai evidentă iarna, când poate determina stări de vreme caldă sau ninsori şi viscole.
- Anticiclonul siberian acţionează asupra zonei în cauză în perioada rece a anului
(noiembrie-februarie). Unirea anticiclonului siberian cu cel azoric determină în partea estică a
României, ierni reci şi uscate.
- Ciclonul mediteranean influenţează stările de vreme prin înaintarea acestuia
deasupra Mării Negre. Când aerul cald şi umed vine în contact cu aerul rece transportat de
anticiclonul siberian, atunci sunt condiţii pentru producerea de precipitaţii solide.
Municipiul Bacău se încadrează în sectorul de provincie climatică temperat-continental
cu influenţe de ariditate, topoclimat de terase şi luncă.
Forma depresionară şi larga deschidere a zonei de confluenţă atât spre relieful înalt
montan cât şi spre câmpie şi podiş au contribuit la crearea unui microclimat. La Bacău
circulaţia generală a maselor de aer este, după cum s-a văzut, de origine euroasiatică, nordatlantică
şi est-mediteraneană.
Barajul Carpaţilor Orientali modifică uşor circulaţia generală a atmosferei, iarna
determină invazia maselor de aer rece, iar vara a maselor de aer cald şi uscat. Orografia
zonei de confluenţă amplifică circulaţia atmosferei la nivelurile inferioare, accentuând gradul
de continentalism al monoclimatului Bacăului.
Nebulozitatea atmosferei are un rol activ asupra climei deoarece ea poate contribui la
diminuarea radiaţiei solare şi influenţa pierderile de căldură ale solului.
2.2.3.1. Temperatura şi regimul termic
Temperatura aerului este influenţată de un complex de factori în care rolul cel mai
important îl au radiaţia solară şi circulaţia generală a atmosferei, la care se mai adaugă
particularităţile reliefului, proximitatea lacurilor de acumulare şi a suprafaţelor împădurite,
poluarea aerului, sursele suplimentare de caldură, înălţimea clădirilor, orientarea şi lăţimea
străzilor, dimensiunile spaţiilor verzi.
Regimul termic al municipiului Bacău prezintă pe de o parte caracteristicile zonei
situate la est de Carpaţi, precum şi particularităţile culoarelor largi de vale şi ale mediului
urban, pe de altă parte.
Temperatura medie anuală la Bacău este de 9°C (1896-1997), cu variaţii între 10,7°C
(1968) şi 7,0°C (1940), mai mică decât la Bârlad (9,8°C). Cele mai ridicate medii lunare se
înregistrează în lunile iulie (20,4°), august (19,7°) şi iunie (18,7°). Pentru lunile de iarnă sunt
caracteristice invaziile de aer rece puternic continentalizat din estul Europei, modificarea
circulaţiei aerului pe culoarul Siretului. Cele mai scăzute temperaturi sunt: ianuarie (-4°C),
februarie (-1,9°C) şi decembrie (-0,9°C).
Amplitudinea termică medie anuală este de 24,7°C, mai mică decât la Bîrlad (25,2°C)
şi mai mare decât la Piatra Bacău (22,8°C). Temperaturi extreme: minima absolută -32,5°C
(20 februarie 1954), maximele absolute înregistrând 39,6°C (6 iulie 1988) şi 38,8°C (1 august
1952). Temperatura maximă absolută lunară la Bacău este mai ridicată în lunile februariemartie
decât la Bârlad, dar mai coborâtă decât la Roman.
Variaţia diurnă a temperaturii este în strânsă legătură atât cu regimul intensităţii
radiaţiei solare, nebulozităţii şi vântului, cât şi cu particularităţile locale ale suprafeţei active şi
cu factorii dinamici. Valorile medii ale amplitudinii termice cresc uniform cu perioada dintre