proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU
Piese
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483
scrise
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III
Pag.
26/364
particularităţilor reliefului Platformei Bârladului.Municipiul Bacău este unul din cele mai mari
oraşe ale Podişului Moldovei, fiind aşezat în unitatea de relief numită Podişul Piemontan,
subunitatea Culoarului Fluvial Siret-Bistriţa.
Situat pe vastul con de dejecţie creat la confluenţa râurilor Siret şi Bistriţa, oraşul
Bacău beneficiază de un cadru geomorfologic extrem de favorabil. De altfel, apariţia şi
dezvoltarea oraşului Bacău au fost influenţate în mare măsură de existenţa celor două râuri.
Astfel microrelieful vetrei oraşului este rezultatul activităţii celor două râuri şi a regimurilor lor
hidrologice.
Râul Bistriţa forma la vărsare un masiv con de dejecţie. Datorită pantei mai accentuate
dar şi a depozitelor transportate de provenienţa carpatică, mai grosiere decât cele ale
Siretului, albia şi gura de vărsare au avansat spre est şi sud-est, determinând deplasarea
cursului Siretului spre stânga. Aceste cursuri vechi pot fi reconstituite de la nord la sud, între
ele formându-se o serie de grinduri.
În zona de confluenţă astfel creată, ce are o lăţime de 15 – 17 km pe direcţia vest-est,
s-a format un relief specific, etajat, cu terase bine dezvoltate spre vest şi un abrupt spre
Colinele Tutovei, afectat de alunecări de teren active.
În ansamblu, intravilanul municipiului Bacău se află pe terasele plane sau uşor
înclinate, cu expoziţie estică şi sud-estică, cu taluzurile stabilizate, având un drenaj bun şi o
pânză freatica bogată.
Astfel, municipiul Bacău este definit, în general, de un relief plan, caracterizat de
energie şi fragmentare scăzută şi o pantă redusă.
2.2.2.2. Tipuri genetice de relief
În funcţie de modul cum au acţionat factorii externi şi rezultatul interacţiunii acestora
cu factorii interni (geologici), tipologia reliefului se prezintă astfel:
Relieful de acumulare
Relieful fluvial este tipul de relief dominant, caracterizând aproape în întregime
teritoriul administrativ al Bacăului, fiind determinat de prezenţa celor două importante artere
hidrografice, Siret şi Bistriţa. Este reprezentat de lunci, sisteme de terase, conuri de dejecţie,
glacisuri etc.
Astfel, terasele de luncă au cea mai mare dezvoltare şi cuprind două trepte: terasa
joasă de 2,5 - 3 metri şi terasa înaltă de 4 - 5 metri. Ultima dintre acestea are cea mai mare
extindere între Şerbăneşti - Letea Veche - Radomiresti şi Holt, dar apare şi pe stânga
Siretului între Bijghir – Buhoci - Buhocel. Cartierele Cremenea, Izvoare, Şerbăneşti,
Gherăieşti, parţial Mioriţa şi Bistriţa Lac se află tot pe această terasă înaltă. Între Capul
Piscului şi satul Holt apare terasa de 6 - 7 metri. Aceste terase sunt de vârstă mio-pliocenă şi
sunt modelate în luturi.
Cea mai mare parte a intravilanului municipiului Bacău se află pe terasa de 8 - 12
metri, numită şi terasa de Bacău (10 - 15 metri altitudine relativă sau 160 - 165 metri
altitudine absolută, după unii autori), fiind cuprinsă între strada Mioriţa (pârâul Negel) şi
pasajul Letea. Este considerată ca terasa comună a Bistriţei şi Siretului, fiind marcată de o
frunte abruptă, parţial parazitată de glacisuri, dar care a suportat şi modificări antropice.
Podul terasei este uşor înclinat spre sud-est; peste pod se suprapune conul de dejecţie al
pârâului Negel. Fruntea abruptă a acestei terase comune a necesitat dispunerea clădirilor pe
două nivele: oraşul de jos (de pe terasa de lunca) şi oraşul de sus, situat pe podul de terasă.
Partea nord-vestică a municipiului este situată pe o suprafaţă rezultată din
îngemănarea conurilor de dejecţie ale pârâurilor Trebeş şi Negel, iar sectorul vestic se află
pe terasa de 15 - 20 metri care este alungită pe direcţia nord-sud şi prezintă lăţimi mai mici –