proiect reactualizare plan urbanistic general ... - Primăria Bacău

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI
MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU
Piese
B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483
scrise
E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III
Pag.
23/364
- ia fiinţă un comitet antifascist;
- deşi mulţi băcăuani mai foloseau încă lămpile cu petrol, exista un număr de 3000 de
abonaţi la curentul electric;
- consumul de apă al oraşului atinge 6000 mc;
- apare publicaţia “Ora”;
- apare monografia “Bacăul din trecut şi de azi” (pe copertă, 1934) a publicistului
Grigore Grigorovici (n.1882, Răcăciuni – m.1944, Bacău).
1934- în luna aprilie satul Domniţa Maria intră în subordinea oraşului (actualul cartier
“Orizont”);
- este modernizată Strada Mare;
- se extind şcolile normale de băieţi şi fete.
1935- pe 10 iulie inginerul agronom al Bacăului înaintează primăriei un memoriu
pentru amenajarea unui parc în oraş (viitorul parc Eminescu, Cancicov, Libertăţii, Cancicov);
- în acest an, în Bacău existau în total 57 de unităţi industriale, dintre care 40 active şi
17 inactive;
- între octombrie 1935 şi iunie 1936 se tipăreşte ziarul “Înainte”, cu orientare
antifascistă;
1936- pe data de 12 martie, prin semnătura primarului Constantin Zlotescu se
încorporează Bacăului satul Domniţa Maria, pentru că, aşa cum se preciza, “creează pentru
viitor perspective certe ale dezvoltării municipiului
2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
2.2.1. Substratul geologic
2.2.1.1. Aspecte tectono-structurale şi alcătuire petrografică
Din punct de vedere geologic, teritoriul oraşului Bacău se suprapune aşa-numitei
unităţi structurale a Depresiunii (Platformei) Bârladului - unitate reprezentând o porţiune a
Platformei Moldoveneşti - care este caracterizată de prăbuşirea în adâncime a
fundamentului, a cărui natură nu este cunoscută, acesta nefiind surprins până acum în foraje.
Se presupune a fi alcătuit din formaţiuni cristalofiliene şi magmatite.
Fundamentul Podişului Moldovei este acoperit integral de o stivă de depozite
sedimentare, mai groasă in această zonă ca şi în zona imediat învecinată numită
Depresiunea Precarpatică decât pe fundamentul celorlalte două unităţi structurale
corespunzătoare acestui podiş, Platforma Est-Europeană şi Orogenul Nord-Dobrogean. În
cadrul acestei cuverturi s-au putut deosebi mai multe cicluri de sedimentare: ciclul vendian
superior-devonian, ciclul permian-triasic, ciclul jurasic-eocen şi ciclul badenian-pleistocen.
Fiecare ciclu a fost rezultatul unei mari transgresiuni marine, iar între acestea s-au intercalat
perioade de exondare, când relieful a evoluat subaerian. Dintre toate depozitele cuverturii
sedimentare, la suprafaţǎ nu apar decât cele din ultimul ciclu, badenian-pleistocen.
Sedimentarul acestui ciclu se dispune de la nord-nord-vestul spre sud-sud-estul Podişului
Moldovei în fâşii mai mult sau mai puţin paralele, în conformitate cu retragerea succesivǎ a
apelor marine (ulterior lacustre), determinatǎ de ridicarea treptatǎ şi inegalǎ a podişului, mai
întâi în NNV şi apoi în SSE (Al. Ungureanu - Geografia podişurilor şi câmpiilor, 1993).
Astfel, în jumătatea nordică a podişului, aproximativ până la linia Bacău – Huşi
aflorează aproape exclusiv depozitele sarmaţianului, în zona Culoarului Fluvial Siret –