proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu

More documents

Recommendations

Info

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU Piese B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483 scrise E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III Pag. 20/364 Astfel, magistrala feroviară 500 Bucureşti (Nord) - Ploieşti (sud) –Adjud - Paşcani - Suceava – Vicşani este dublă şi electrificată. Pe tronsonul Bucureşti-Ploieşti-Adjud-Bacău-Paşcani magistrala se suprapune şi pe traseul coridorului feroviar pan-european IX stabilit prin conferinţele de la Praga (1993), Creta (1997). Astfel, se doreşte modernizarea traseului pe teritoriul României (595 km) şi electrificarea tronsoanelor Videle - Giurgiu Nord si Socola - Ungheni Prut. Ulterior, în urma modernizării infrastructurii feroviare, viteza comercială va fi de circa 120km/h. În sudul oraşului este amplasat transportul aerian. Municipiul Bacău este deservit de aeroportul Internaţional “George Enescu, deschis traficului aerian public de călători şi marfă la data de 1 Aprilie 1946. A fost declarat prin decret prezidenţial în 1976 aeroport internaţional cu o pistă de 2.500m lungime şi 80m lăţime, o suprafaţă totală de peste 200ha. În viitorul apropiat aeroportul Bacău va „suferi” o modernizare accentuată prin preluarea în concesiune pe o perioadă de 34 ani de către operatorul Blue Air, acesta investind o sumă de circa 45 milioane de euro (sursa: Studiu pentru modernizarea circulaţiei şi a transportului în comun elaborat de compania GTT - Gruppo Torinese Trasporti - din Torino), toate, completandu-se reciproc Zona comercială cuprinde vechiul nucleu al oraşului, completat fiind de alte grupări amplasate în zonele rezidenţiale. Se mai păstrează o specializare strictă doar în arealul Pieţei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Bălcescu, vechi zone meştesugăreşti, prezintă o zonare funcţională mixtă (comercialrezidentiala). Între zonele mono-fucţionale şi cele rezidenţiale propriu-zise există zone mixte:comercial-rezidentiale (cladiri bi-funcţionale), rezidential-învăţământ-sănătate. Zonele rezidentiale ocupă aproximativ 80% din intravilan. În <strong>general</strong>, se intrepătrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidentiale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gherăiesti, Izvoare, Şerbăneşti, CFR, Tache, Mioriţei, Nord. În concluzie, în evoluţia teritorială a municipiului, s-a inregistrat un maxim în secolul al XIX-lea urmat de un relativ dinamism. Aceasta a fost o creştere tentaculară datorită dezvoltării aşezării în lungul axelor de circulaţie (sursa: Al. Ungureanu, 1980). 2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului şi localităţilor, repere în evoluţia spaţială a localităţilor În privinţa începuturilor târgului lipsesc datele sigure. Sunt mai multe legende, una dintre ele explicând atât fundaţiunea originală a târgului, cât şi numele de Bacău. Originea oiconimului Bacău este pusă pe seama termenului maghiar bako, ipoteză susţinută şi de Iorgu Iordan:bako – calău, nătâng, neghiob. Respingând provenienţa maghiară a termenului, Haşdeu înclina către o etimologie turanică, iar Nicolae Iorga, pentru una slavă: stra-slavul bac = zimbru, taur, bour. „Bacăul, ca şi celelalte târguri medievale din Moldova, îşi are începutul într-o străveche aşezare sătească, apărată de păduri şi ape, la confluenţa dintre Siret şi Bistriţa. Cu mult înainte de formarea statului feudal Moldova, acest sat depăşea ca importanţă pe cele din jur datorită aşezării sale, ce a favorizat dezvoltarea unui comerţ mai activ. Aici veneau ţăranii din împrejurimi să-şi vândă prisosul şi să cumpere unele produse necesare traiului. Locuitorii din zona muntoasă şi cei de la şes se întâlneau în această aşezare. Era loc de trecere şi popas pentru negustorii şi cărăuşii ce transportau mărfuri pe drumul transcontinental care mergea paralel cu Siretul. Prima menţiune documentară internă despre Bacău se găseşte în privilegiul comercial din 1408 acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov. În acest document, Bacăul era pomenit ca un centru comercial şi meşteşugăresc, şi ca important punct de vamă pentru tot felul de mărfuri transportate în şi din Moldova. Dezvoltarea continuă a activităţii
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU Piese B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483 scrise E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III Pag. 21/364 economice a făcut ca Bacăul să devină sediul unor curţi domneşti”(sutsa: Arhivele Statului – judeţul Bacău). „Până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, târgul a cunoscut o dezvoltare ascendentă. Însă, în condiţiile statornicirii monopolului economic turcesc, prosperitatea economică a Bacăului rămâne de domeniul trecutului. În secolul al XVII-lea, Bacăul a cunoscut o dezvoltare lentă, specifică aproape tuturor târgurilor moldoveneşti”(sursa: Arhivele Statului – judeţul Bacău). La începutul secolului al XVIII-lea, târgul domnesc Bacău era o mică aşezare pe un ostrov pe apa Bistriţei. În acea vreme, aşezarea se afla în calea oştilor otomane şi ruseşti ce se înfruntau pe teritoriul moldovean” (Dimitrie Cantemir – „Descrierea Moldovei”). „Către sfârşitul secolului al XVIII-lea, domnitorii Moldovei şi boierii creau condiţii care înlesneau statornicirea în locurile stăpânite de ei a neguţătorilor şi meseriaşilor străini. Boierii erau interesaţi să-şi populeze satele şi târgurile pustiite de vitregia vremurilor şi să-şi vadă valorificate bogăţiile naturale. Domnitorii stimulau activitatea în târgurile domneşti, care constituiau o importantă sursă de venituri pentru visteria domnească. Hrisovul dat în 1829 de către domnitorul Ioan Sandu Sturza, anume pentru târgul Bacău, atrăgea negustorii şi meşteşugarii de orice neam, să se stabilească la Bacău, să cumpere terenuri şi să ia lemn pentru construcţii din pădurea învecinată.“ („Oraşe şi târguri din Moldova”). „În 1820, producţia şi circulaţia mărfurilor capătă însemnătate tot mai mare la Bacău, dar oraşul era abia înfăptuit şi se reducea la un număr restrâns de case şi locuitori: 22 de case boiereşti şi o populaţie totală de circa 1000 de locuitori” (Costache Radu – „Bacăul de la 1850-1900”). „În 1832, Extractul statistic alcătuit pentru Bacău arăta o populaţie de 2903 persoane” (Arhivele Statului – judeţul Iaşi). „Bacăul era o aglomerare de case de lemn, mici, acoperite cu muşchi. Existau doar două străzi principale – Şoseaua Domnească şi Uliţa mare – şi trei mahalale, numite boiereşti, negustoreşti şi a calicimii, cu uliţe neprunduite. Eforia, isprăvnicia, poliţia funcţionau în case închiriate. Iluminatul străzilor era primitiv: la mari distanţe câte un par, având în vârf un mic felinar cu o lumânare de seu. Alimentarea cu apă se făcea din fântâni, gunoaiele se împrăştiau pe malul Bistriţei. Aglomerarea caselor înlesnea apariţia incendiilor, cum a fost cel din 1853, care a mistuit sute de case” (Costache Radu – „Bacăul de la 1850-1900”). „În a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, Bacăul s- a dezvoltat mult. Favorizată de situarea geografică a oraşului şi de împrejurimile bogate în materii prime, viaţa lui economică s-a amplificat. Oraşul s-a extins, au apărut noi străzi şi cartiere, populaţia a crescut numericeşte. Legea din 1864 a adus la conducerea oraşului Primăria, primul primar fiind Gheorghe Negel, din iniţiativa căruia au fost amenajate şi pavate multe străzi şi au început acţiuni de salubrizare a oraşului. S-au construit edificii de utilitate publică: noi şcoli, poşta, spitalul orăşenesc, grădina publică, palatul administrativ, liceul, gara. În 1899, Bacăul a ajuns la o populaţie de 16.378 de locuitori” (I. Kara – „Obştea evreiască a Bacăului”). „În 1920-1930, aproape toţi negustorii de pe Strada mare erau evrei; unii făceau comerţ cu mercerie, zarzavaturi, articole ţărăneşti, hamuri, cărămidă, lemn, articole de fierărie, alimente, alţii aveau bodegi, hanuri, galanterii, librării, magazine de încălţăminte. Au apărut în Bacău numeroase ateliere, manufacturi şi intreprinderi industriale, dar şi în acest domeniu evreii au fost pionieri” (I. Kara – „Obştea evreiască a Bacăului”). Talentatul ziarist şi scriitor Marius Micu a avut ideea puţin obişnuită de a publica o listă a tuturor caselor care au existat în perioada interbelică în Strada Mare. El a lăsat astfel un tablou de o deosebită autencititate al ocupaţiilor şi preocupărilor – de ordin material, dar nu numai – pe care le aveau locuitorii din această zonă. Tabloul este semnificativ pentru structura socio-profesională a populaţiei, dar şi pentru psihologia socială a epocii. Iată, pentru pitorescul lor, doar câteva dintre firmele existente pe Strada Mare: „Ceainăria evreiască”;
Page 1 and 2: S.C. ARCADIS TGH S.R.L. Iasi, B-dul
Page 3 and 4: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
Page 19: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
Page 57 and 58: S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI B-dul. C
Page 61 and 62: S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI B-dul. C
Page 71 and 72:
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
Page 73 and 74:
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI B-dul. C
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
show all

proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu