proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu

More documents

Recommendations

Info

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU Piese B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483 scrise E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III Pag. 18/364 La sfârşitul secolului al XIV-lea, Bacăul era o aşezare urbană bine închegată, una din cele mai prospere din sudul Moldovei, având importante atribuţii militare şi comerciale. Abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea Bacăul începe să fie menţionat pe hărţi, informaţiile privind poziţia şi evoluţia sa teritorială devenind mai clare. În 1816, oraşul era localizat în partea centrală a terasei Bacău, având o structură răsfirată, cu o singură grupare liniară – Uliţa Mare – cu orientare nord-sud în lungul drumului Adjud-Piatra Neamt. “La 1850, întreaga Uliţa Mare, începând din Piaţa veche şi până la biserica Sf. Neculai, era a negustorilor români: Constantin Călin, Neculai Dumitraşcu, … şi o parte a armenilor pământeni: Iacob Ţîţu, … Cei dintâi erau bacali, având unii şi crâşme pe lângă dughenile lor, alţii erau blănari. Armenii aduceau marfă de la Braşov. Unii aveau manufactură, alţii vindeau şi tutun. O singură dugheană avea marfă bună, de lux şi scumpă, a lui Vasile Şandru, căruia i se mai zicea şi Vasile Galantaru” (sursa: Costache Radu: “Bacăul de la 1850-1900”) Spre vest, limita nu depăşea strada Bradului, iar la est avansa până la muchia terasei. Prin estul orasului trecea drumul sarii. În prima jumatate a secolului al XIX-lea oraşul se va extinde mult spre nord şi spre sud-est. Ulterior, datorită construcţiei căii ferate (1872) şi a Podului de Fier, peste Bistriţa, se poate observa clar tendinta de extindere pe direcţia est-vest. Erau 12 străzi mari, bine liniate, dar nepavate: Calea Bacău-Roman, străzile Precista, Buna Vestire, Busuioc, Judeţeană, a Liceului, Gării, Primăverii, Justiţiei, Armenească, Lecca, Bulevardul şi Calea Bacău – Ocna. Cu exceptia zonei centrale, restul aşezării avea un puternic aspect rural, cu case din lemn şi pământ. În sectoarele Paloşanu şi Lecca, datorită condiţiilor naturale, erau cartiere insalubre, locuite de muncitori şi ţărani. În perioada interbelică, sunt incluse În intravilan comunele Serbanesti, Gheraiesti si Izvoarele de Sus. Se extind cartierele de locuinte prin parcelări, construindu-se, în 1922, cartierul CFR, la vest de aliniamentul caii ferate. În paralel, unele terenuri câştigate prin reforma agrară sunt amenajate ca spaţii verzi – Parcul Cancicov. Datorită creşterii demografice, dar şi economice, Bacăul este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. În Enciclopedia interbelică a Regatului României, aparută în preajma intrării României în cel de-al doilea război mondial, se arată că Bacăul era capitala judeţului, cu o economie dezvoltată bazată pe industrie, agricultură, comerţ intens cu produse industriale, lemne, cereale, animale şi produse animale, străbătut de o reţea totală de drumuri în lungime de 1632km şi 659m, împărţită astfel : Drumuri naţionale 285km şi 699m, din care Directia Generala a Drumurilor, întretine 163km şi 222m (pietruit), iar municipiul şi comunele urbane, 22km şi 477m pavaţi şi pietruiţi. Drumuri judetene 547km şi 420m, din care administraţia judeţului întreţine 43km şi 694m. Drumuri comunale 799km şi 540m. Lungimea podurilor este de 13.431,15m repartizată astfel: poduri nationale 5.005,3m, judetene 4.153,40m şi comunale 4.272,45m. Prin judet trec 7 drumuri nationale, legând următoarele localităti : 1. Focşani – Bacău – Roman; 2. Adjud - Oneşti – M. Ciuc; 3. Bacău – Piatra; 4. Braşov – Breţcu – Oneşti; 5. Bacău – Bârlad; 6. Oneşti – Bacău; 7. Tg.- Ocna – Slănic. Judeţul Bacău era străbătut de o reţea totală de cale ferată de 169km din care linii principale simple 135 şi linii secundare simple 34km, cu itinerariile: Itinerarii principale: Rapide şi accelerate: Bucureşti – Cernăuti – Grigore Ghica Vodă (Varşovia, Berlin, Praga,
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU Piese B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483 scrise E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III Pag. 19/364 Moscova), statii importante : Bacau, Tg.-Ocna, Comăneşti, Moineşti (sursa: Enciclopedia interbelică a Regatului României). Începând cu 1948, municipiul intră într-o nouă perioadă de transformări <strong>urbanistic</strong>e. S- a inregistrat o dezvoltare atât pe orizontală, dar mai ales pe verticală. Se construiesc zonele industriale şi în paralel, noi zone rezidentiale, asa numitele cartiere dormitor dotate cu mici unităti comerciale, sanitare, de învăţământ. Prin urmare, suprafaţa oraşului a crescut de la 1645ha în 1975, la 1737ha în 2000, din care: 859,24ha zona de locuit cu 49,47%; 535,68ha zona industrială cu 31, 01%; 65,54ha – spaţii verzi şi de agrement cu 19, 52%. Structura funcţională a oraşului este mult mai complexă, ea modificându-se în timp, în concordanţă cu cerinţele populaţiei şi cu exigenţele noilor reglementări administrative. Astfel, în zona centrală s-a conturat zona administrativă sau centrul civic; unde sunt localizate instituţiile cele mai importante: Primaria, Prefectura, Oficiul Judetean de Poştă şi Telecomunicaţii, Biblioteca Judeteană, Casa de Cultură, zona care se intrepătrunde cu cea rezidenţiala şi comercială. În anii post-revolutionari, zona administrativă s-a extins spre est, spre str. 9 Mai, prin construcţia unor unităţi bancare; formându-se centrul financiar-bancar al Bacăului. Zona industrială se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis, cu două nuclee de concentrare, corespunzănd platformelor din nord-vest şi din sud şi o grupare liniară în lungul Bistritei. Unităţile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente; centrele de productie la periferii şi centrele de afaceri în zona administrativă sau în apropierea ei. Zona transporturilor rutiere a municipiului Bacău deţine o reţea de străzi de tip radial-concentric, evidenţiindu-se trei (3) inele de străzi. Astfel, primul inel de străzi (inelul zonei centrale) este constituit din străzile 9 Mai (categoria a II-a), B-dul Unirii (categoria a II-a), str. Oituz (porţiunea dintre Bd. Unirii şi str. Războieni, categoria a III-a) şi str. Războieni (categoria a II-a între str. Oituz şi Sturza şi categoria a III-a între str. Sturza şi Parcului). Cel de-al doilea inel pe care se desfăşoară la ora actuală traficul de tranzit în partea de sud-est, nord şi nord-vest, este format din străzile Milcov (categoria a II-a), I.L. Caragiale (categoria a II-a), Vadu Bistriţei (categoria a II-a), str. Gării (categoria a II-a până în str. M.Eminescu şi categoria a III-a până la intersecţia cu str. Oituz), str. Constantin Ene (categoria a III-a) şi str. Garofiţa (categoria a III-a). Al treilea inel, în prezent neînchis, reprezintă varianta şoselei de centură a municipiului şi este alcătuită din străzile A. Şeptilici (categoria a III-a), str. Narciselor (categoria a III-a) şi str. Tecuciului – DC 87 (categoria a III-a). Inelul traversează râul Bistriţa prin partea de sud a oraşului şi continuă pe str. Chimiei (categoria a III-a până la pasajul peste calea ferată, apoi este de categoria a II-a până în str. Republicii). Bacăul este străbătut de o reţea densă de căi rutiere care îi asigură legătura cu alte localităţi, ierarhizate astfel: 1. Categoria A: E85 (Lituania, Belarus, Ucraina) – Siret– Suceava – Roman - Bacău – Buzău – Urziceni – Bucureşti – Giurgiu - (Bulgaria, Grecia), (44km până la Roman, 87km până la Adjud); 2. Categoria B:E574 (Bacău - Oneşti - Târgu Secuiesc – Braşov – Piteşti – Craiova) La acestea se adaugă drumul naţional DN2F spre Vaslui (83km până la Vaslui), drumul naţional DN 2G spre Moineşti (55km până la Moineşti) şi DN 15 spre Buhuşi (58km până la Piatra Bacău) (sursa: Studiu pentru modernizarea circulaţiei şi a transportului în comun elaborat de compania GTT - Gruppo Torinese Trasporti - din Torino). În partea de vest se concentrează transporturile feroviare. Municipiul Bacău este tranzitat de însemnate rute feroviare permiţând legătura cu nordul ţării (Suceava, Botoşani), estul României (Iaşi) sudul (Ploieşti, Bucureşti) şi vest (Braşov, Sibiu, Tg. Mureş).
Page 1 and 2: S.C. ARCADIS TGH S.R.L. Iasi, B-dul
Page 3 and 4: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
Page 17: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
Page 57 and 58: S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI B-dul. C
Page 61 and 62: S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI B-dul. C
Page 69 and 70:
REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENER
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI B-dul. C
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
Page 173 and 174:
Page 175 and 176:
Page 177 and 178:
Page 179 and 180:
Page 181 and 182:
Page 183 and 184:
Page 185 and 186:
Page 187 and 188:
Page 189 and 190:
Page 191 and 192:
Page 193 and 194:
Page 195 and 196:
Page 197 and 198:
Page 199 and 200:
Page 201 and 202:
Page 203 and 204:
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
Page 209 and 210:
Page 211 and 212:
Page 213 and 214:
Page 215 and 216:
Page 217 and 218:
Page 219 and 220:
Page 221 and 222:
Page 223 and 224:
Page 225 and 226:
Page 227 and 228:
Page 229 and 230:
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
Page 235 and 236:
Page 237 and 238:
Page 239 and 240:
Page 241 and 242:
Page 243 and 244:
Page 245 and 246:
Page 247 and 248:
Page 249 and 250:
Page 251 and 252:
Page 253 and 254:
Page 255 and 256:
Page 257 and 258:
Page 259 and 260:
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
Page 265 and 266:
Page 267 and 268:
Page 269 and 270:
Page 271 and 272:
Page 273 and 274:
Page 275 and 276:
Page 277 and 278:
Page 279 and 280:
Page 281 and 282:
Page 283 and 284:
Page 285 and 286:
Page 287 and 288:
Page 289 and 290:
Page 291 and 292:
Page 293 and 294:
Page 295 and 296:
Page 297 and 298:
Page 299 and 300:
Page 301 and 302:
Page 303 and 304:
Page 305 and 306:
Page 307 and 308:
Page 309 and 310:
Page 311 and 312:
Page 313 and 314:
Page 315 and 316:
Page 317 and 318:
Page 319 and 320:
Page 321 and 322:
Page 323 and 324:
Page 325 and 326:
Page 327 and 328:
Page 329 and 330:
Page 331 and 332:
Page 333 and 334:
Page 335 and 336:
Page 337 and 338:
Page 339 and 340:
Page 341 and 342:
Page 343 and 344:
Page 345 and 346:
Page 347 and 348:
Page 349 and 350:
Page 351 and 352:
Page 353 and 354:
Page 355 and 356:
Page 357 and 358:
Page 359 and 360:
Page 361 and 362:
Page 363 and 364:
show all

proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu