Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu
Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu Planul Integrat de Dezvoltare UrbanÄ al ... - PrimÄria BacÄu
Poziţia geografică a municipiului Bacău Municipiul Bacău este situat ca poziţie geografică astfel: • în zona de Nord Est a judeţului Bacău- se învecinează cu comunele Hemeiuşi, Săuceşti(nord), Letea Veche (est), Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni (sud) • la 302 km distanta faţă de Bucureşti, 400 km de portul Constanta, 126 km faţă de Iaşi, 172 faţă de Braşov, 341km faţă de Cluj-Napoca, 553 faţă de Timişoara, • la distanţă faţă de principalele ţări vecine: - 180 km faţă de Republica Moldova - 210 km faţă de Ucraina - 721 km faţă de Ungaria - 650 km faţă de Bulgaria - 705 faţă de Serbia. Tabelul 1: Poziţionare geografică Coordonate: 46°35'0"N 26°55'0"E / 46.58333, 26.91667 Tara: România Judeţ: Bacău Statut: Municipiu reşedinţă de judeţ Suprafaţa totala: 43,2 km² Altitudine medie: 165 metri Populaţie (2008): - Total 177.007 locuitori - Densitate 4.097 loc./km² Fus orar EET (UTC+2) - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3) Oraşul este străbătut de drumurile europene E85 şi E57, artere de circulaţie europene şi naţionale ce fac legătura cu Bucureşti, cu nordul ţării, precum şi cu Transilvania. Drumul european E85 , respectiv DN2 care leagă capitala Bucureşti de Nordul ţării face parte din coridorul Pan European nr. IX, care traversează Europa prin Moldova dinspre Grecia, Bulgaria spre Ucraina şi mai departe Rusia. Drumul naţional DN 2F leagă municipiul Bacău de municipiul Vaslui spre Est iar spre Vest, municipiul Bacău comunică prin drumul naţional DN11 (E577) cu municipiul Braşov. Se face legătura, aşadar, spre coridoarele de circulaţie spre Ungaria, Austria, Germania, Italia, Franţa, Spania. Drumul naţional DN 15 face legătura cu municipiul Piatra Neamţ şi cu centrele de interes turistic din zonă iar legătura cu oraşele Moineşti şi Comăneşti se face pe drumul naţional DN 2G. Legătura aeriană cu capitala ţării şi exterior este asigurată de Aeroportul Internaţional Bacău, care dispune şi de un centru de dirijare a zborurilor internaţionale. Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructură modernă pentru traficul de călători şi marfă. Investiţiile pentru realizarea Eurogării Bacău sunt în derulare. Bacău se bucură de un important potenţial de dezvoltare care are la bază: poziţia sa geografică – aproape de graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina, coridorul natural al râului Bistriţa în mijlocul unei zone cu o bogată tradiţie agricolă; un mediu înconjurător de o bună calitate, o comunitate urbană multietnică şi multiculturală. O primă dezvoltare în teritoriu a localităţii Bacău s-a produs în prima jumătate a secolului al XIXlea când oraşul s-a extins mult spre nord şi spre sud-est. Ulterior, datorită construcţiei caii ferate (1872) şi a Podului de Fier, peste Bistriţa, tendinţa de extindere a fost pe direcţie est-vest. 2
Oraşul cuprindea 12 străzi mari, bine liniate dar nepavate: Calea Bacău-Roman, străzile Precista, Buna Vestire, Busuioc, Judeţeana a Liceului, Gării, Primăverii, Justiţiei, Armeneasca, Lecca, Bulevardul şi Calea Bacău – Ocna. Cu excepţia zonei centrale, restul aşezării avea un puternic aspect rural, cu case din lemn şi pământ. În unele cartiere, locuite de populaţie săracă condiţiile de viaţă erau insalubresectoarele Palosanu şi Lecca. O altă extindere s-a produs în perioada interbelica, când sunt incluse în intravilan comunele Şerbăneşti, Gheraieşti şi Izvoarele de Sus. Începând din anul 1922 se extind cartierele de locuinţe prin parcelări, construindu-se cartierul CFR, la vest de aliniamentul caii ferate. În paralel, unele terenuri câştigate prin reforma agrara se amenajează ca spaţii verzi – Parcul Cancicov. Datorita creşterii demografice dar şi economice, oraşul Bacău este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. Începând cu anul 1948, municipiul intra intr-o noua perioada de transformări urbanistice. S-a înregistrat o dezvoltare atât pe orizontala, dar mai ales pe verticala. Se construiesc zonele industriale şi în paralel noi zone rezidenţiale, aşa numitele cartiere dormitor dotate cu mici unităţi comerciale, sanitare, de învăţământ. Prin urmare, suprafaţa oraşului a crescut de 1645 ha –în anul 1975, la 1737 ha – în anul 2000, din care: 859, 24 ha – zona de locuit - 49,47%, 535, 68 ha – zona industriala - 31, 01%, 65, 54 ha – spatii verzi şi de agrement -19, 52%. Structura funcţionala a oraşului este mult mai complexa, ea modificându-se în timp, în concordanţă cu cerinţele populaţiei şi cu exigentele noilor reglementari administrative. Astfel, în zona centrala, s-a conturat zona administrativa sau centrul civic; aici sunt localizate instituţiile cele mai importante: Primăria, Prefectura, Oficiul Judeţean de Posta şi Telecomunicaţii, Biblioteca Judeţeană, Casa de Cultură, zona care se întrepătrunde cu cea rezidenţială şi comercială. În anii post-revoluţionari, zona administrativă s-a extins spre est, spre str. 9 Mai, prin construcţia unor unităţi bancare; acesta este centrul financiar-bancar al municipiului Bacău. Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis, cu doua nuclee de concentrare, corespunzând platformelor din nord-vest şi din sud, şi o grupare liniara în lungul Bistriţei. Unităţile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente; centrele de producţie la periferii, şi centrele de afaceri, în zona administrativa sau în apropierea ei. Zona transporturilor cuprinde doua areale: unul, în vestul municipiului şi altul, în est.În partea de vest se concentrează transporturile feroviare iar în sudul oraşului cele aeriene, toate, completându-se reciproc. Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al oraşului, completat fiind de alte grupări amplasate în zonele rezidenţiale. Se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pieţei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). B-dul Unirii şi B-dul Nicolae Bălcescu, vechi zone meşteşugăreşti, prezintă o zonare funcţionala mixta (comercial-rezidenţiala). Între zonele mono-fucţionale şi cele rezidenţiale propriu-zise exista zone mixte: comercial-rezidentiale (clădiri bi-funcţionale), rezidenţial-învăţământsănătate. Zonele rezidenţiale ocupa aproximativ 80% din intravilan. În general se întrepătrund cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidenţiale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraieşti, Izvoare, Şerbăneşti, CFR, Tache, Mioriţei, Nord. În concluzie, în evoluţia teritorială a municipiului s-a înregistrat un maxim în secolul al XIX-lea urmat de un relativ dinamism. Aceasta a fost o creştere datorita dezvoltării aşezării în lungul axelor de circulaţie. În prezent există provocări majore, cum ar fi: o scădere semnificativă a populaţiei şi o îmbătrânire a acesteia, însă o creştere a numărului de preşcolari, declin al sectorului industrial, precum şi o infrastructură publica si sociala cu nevoi de îmbunătăţire. Oraşul trebuie să soluţioneze aspecte legate de calitatea mediului construit şi de spaţiul urban, precum şi aspectele sociale. NIVELUL REGIONAL 1.1.2 Populaţia polului de dezvoltare Bacău; Caracteristici ale populaţiei. La 1 ianuarie 1998, populaţia totala a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori, reprezentând 16,7% din populaţia totala a tarii, ajungând in 2006 la 3.732.583 locuitori (17,29% din populaţia tarii). Sub aspectul numărului de locuitori, regiunea ocupa locul întâi pe tara. Populaţia regiunii se concentrează in 46 centre urbane, 505 comune si 2.414 sate. Ponderea populaţiei rurale, in 2006, in total populaţia totala este de 55,2%. In tabelul de mai jos este redata situaţia comparativa pe regiuni: Tabelul 2: Situaţia comparativa pe regiuni intre ponderea populaţiei urbane si rurale-2001 – 2006 România NE SE S SV V NV Centru Bucureşti- Ilfov 2001 Urban(%) 54,6 43,5 56,8 41,6 45,3 62,2 52,6 60,3 88,8 Rural (%) 45,4 56,5 43,2 58,4 54,7 37,8 47,4 39,7 11,2 2002 Urban(%) 53,26 40,77 55,26 40,64 44,72 61,71 51,14 58,85 88,86 Rural (%) 46,74 59,23 44,74 59,36 55,28 38,29 48,86 41,15 11,14 2003 Urban(%) 53,37 40,77 55,19 40,71 45,33 61,67 51,17 59,23 88,80 Rural (%) 46,63 59,23 44,81 59,29 54,67 38,33 48,83 40,77 11,20 2004 Urban(%) 54,9 43,6 55,5 41,4 47,2 63,7 52,8 60 90,6 Rural (%) 45,1 56,4 44,5 58,6 52,8 36,3 47,2 40 9,4 3
- Page 1 and 2: Primăria Municipiului Bacău Carac
- Page 3 and 4: Primăria Municipiului Bacău Cu mu
- Page 5 and 6: ABORDAREA ELABORARII 1. Caracteriza
- Page 7: 1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A POLUL
- Page 11 and 12: În mediul urban, structura popula
- Page 13 and 14: EVOLUŢIA POPULAŢIEI Populaţia î
- Page 15 and 16: Specificul acestui model este dat d
- Page 17 and 18: Sporul natural, rezultat din difere
- Page 19 and 20: Diagrama 17. Evoluţia emigraţiei
- Page 21 and 22: iar pentru cel activ sub forma stag
- Page 23 and 24: Aceasta masura presupune imbunatati
- Page 25 and 26: Grafic 6: Spitale, dispensare la ni
- Page 27 and 28: Sursa: Prelucrare date INSSE Grafic
- Page 29 and 30: astfel: Învăţământul preuniver
- Page 31 and 32: În statul de funcţii al Centrului
- Page 33 and 34: - realizează pliante publicitare i
- Page 35 and 36: 14 Depoului 86 40 Blocuri ANL 15 Na
- Page 37 and 38: Tabel 38: Evoluţia principalilor i
- Page 39 and 40: Grafic 14: Structura cifrei de afac
- Page 41 and 42: Tabel 49: Evoluţia domeniilor de a
- Page 43 and 44: Concluzii: 1. Sectorul servicii rep
- Page 45 and 46: ‣ în cadrul unităţilor de alim
- Page 47 and 48: Tabel 57: Numărul societăţilor c
- Page 49 and 50: Tabel 63: Evolutia principalilor in
- Page 51 and 52: Acest campus IT&C urmăreşte stimu
- Page 53 and 54: Sectorul cu ponderea cea mai mică
- Page 55 and 56: În ceea ce priveşte structura pe
- Page 57 and 58: În cadrul Graficului nr. 4 se poat
Poziţia geografică a municipiului Bacău<br />
Municipiul Bacău este situat ca poziţie geografică astfel:<br />
• în zona <strong>de</strong> Nord Est a ju<strong>de</strong>ţului Bacău- se învecinează cu comunele Hemeiuşi, Săuceşti(nord), Letea<br />
Veche (est), Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni (sud)<br />
• la 302 km distanta faţă <strong>de</strong> Bucureşti, 400 km <strong>de</strong> portul Constanta, 126 km faţă <strong>de</strong> Iaşi, 172 faţă <strong>de</strong><br />
Braşov, 341km faţă <strong>de</strong> Cluj-Napoca, 553 faţă <strong>de</strong> Timişoara,<br />
• la distanţă faţă <strong>de</strong> princip<strong>al</strong>ele ţări vecine:<br />
- 180 km faţă <strong>de</strong> Republica Moldova<br />
- 210 km faţă <strong>de</strong> Ucraina<br />
- 721 km faţă <strong>de</strong> Ungaria<br />
- 650 km faţă <strong>de</strong> Bulgaria<br />
- 705 faţă <strong>de</strong> Serbia.<br />
Tabelul 1: Poziţionare geografică<br />
Coordonate: 46°35'0"N 26°55'0"E / 46.58333, 26.91667<br />
Tara:<br />
România<br />
Ju<strong>de</strong>ţ:<br />
Bacău<br />
Statut:<br />
Municipiu reşedinţă <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ<br />
Suprafaţa tot<strong>al</strong>a: 43,2 km²<br />
Altitudine medie: 165 metri<br />
Populaţie (2008):<br />
- Tot<strong>al</strong> 177.007 locuitori<br />
- Densitate 4.097 loc./km²<br />
Fus orar<br />
EET (UTC+2)<br />
- Ora <strong>de</strong> vară (DST) EEST (UTC+3)<br />
Oraşul este străbătut <strong>de</strong> drumurile europene E85 şi E57, artere <strong>de</strong> circulaţie europene şi naţion<strong>al</strong>e<br />
ce fac legătura cu Bucureşti, cu nordul ţării, precum şi cu Transilvania.<br />
Drumul european E85 , respectiv DN2 care leagă capit<strong>al</strong>a Bucureşti <strong>de</strong> Nordul ţării face parte din<br />
coridorul Pan European nr. IX, care traversează Europa prin Moldova dinspre Grecia, Bulgaria spre<br />
Ucraina şi mai <strong>de</strong>parte Rusia.<br />
Drumul naţion<strong>al</strong> DN 2F leagă municipiul Bacău <strong>de</strong> municipiul Vaslui spre Est iar spre Vest,<br />
municipiul Bacău comunică prin drumul naţion<strong>al</strong> DN11 (E577) cu municipiul Braşov. Se face legătura,<br />
aşadar, spre coridoarele <strong>de</strong> circulaţie spre Ungaria, Austria, Germania, It<strong>al</strong>ia, Franţa, Spania.<br />
Drumul naţion<strong>al</strong> DN 15 face legătura cu municipiul Piatra Neamţ şi cu centrele <strong>de</strong> interes turistic<br />
din zonă iar legătura cu oraşele Moineşti şi Comăneşti se face pe drumul naţion<strong>al</strong> DN 2G.<br />
Legătura aeriană cu capit<strong>al</strong>a ţării şi exterior este asigurată <strong>de</strong> Aeroportul Internaţion<strong>al</strong> Bacău, care<br />
dispune şi <strong>de</strong> un centru <strong>de</strong> dirijare a zborurilor internaţion<strong>al</strong>e.<br />
Municipiul Bacău este un foarte important nod <strong>de</strong> c<strong>al</strong>e ferată, cu infrastructură mo<strong>de</strong>rnă pentru<br />
traficul <strong>de</strong> călători şi marfă. Investiţiile pentru re<strong>al</strong>izarea Eurogării Bacău sunt în <strong>de</strong>rulare.<br />
Bacău se bucură <strong>de</strong> un important potenţi<strong>al</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare care are la bază: poziţia sa geografică –<br />
aproape <strong>de</strong> graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina, coridorul natur<strong>al</strong> <strong>al</strong> râului Bistriţa în mijlocul unei<br />
zone cu o bogată tradiţie agricolă; un mediu înconjurător <strong>de</strong> o bună c<strong>al</strong>itate, o comunitate urbană<br />
multietnică şi multicultur<strong>al</strong>ă.<br />
O primă <strong>de</strong>zvoltare în teritoriu a loc<strong>al</strong>ităţii Bacău s-a produs în prima jumătate a secolului <strong>al</strong> XIXlea<br />
când oraşul s-a extins mult spre nord şi spre sud-est. Ulterior, datorită construcţiei caii ferate (1872) şi<br />
a Podului <strong>de</strong> Fier, peste Bistriţa, tendinţa <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re a fost pe direcţie est-vest.<br />
2
Change language