Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al ... - Primăria Bacău

1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A POLULUI DE
DEZVOLTARE URBANĂ BACĂU
1.1 CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE MUNICIPIULUI ŞI
COMPARAŢIE CU CELELALTE ORAŞE ALE REGIUNII
1.1.1 Scurt istoric al municipiului Bacău;
Descrierea generală a Polului de Dezvoltare
SCURT ISTORIC AL MUNICIPIULUI BACĂU
Primele urme de locuire în oraşul Bacău dateazǎ din epoca paleolitică, acestora adăugându-li-se
cele din epoca mezolitică şi cea neolitică.
Continuitatea locuirii în această zonă este dovedită de urme arheologice, toponimia locurilor,
cercetări istorice s.a. se păstrează dovezi ale locuirii dacilor şi sciţilor (Tamasidava) şi din vremea
imperiului roman.
Vestigiile descoperite în localităţile Negri, Secuieni, Filipeni, Filipeşti, Traian dovedesc existenţa
aşezărilor daco-romane în teritoriul învecinat Bacăului. La Sulta (comuna Agăş) se păstrează urmele
vechilor aurării dacice, după cum dovedeşte N. Densuşianu în lucrarea sa “Dacia preistorică”.
La Sărata, situată în apropiere de Bacău romanii extrăgeau sare.
Pe teritoriul Bacăului erau situate aşezări de pe timpul pelasgilor ca: Letca şi Leiteni, cuvinte
derivate din latonă şi letonă.
Cea mai veche referinţă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, fiind menţionat în
Documentul lui Iuga Vodă, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu şi răzeşii satului
Brătila, din ţinutul Bacăului.
Menţionarea oraşului pe un act oficial datează încă din 1399. În arhivele Vaticanului, pe hărţile
Evului Mediu precum şi în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum.
Edwige Bestazzi – delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolului XX - mărturiseşte că
Bacăul era trecut pe o hartă pictată chiar în Palatul Primăriei Florenţa, sub numele de Bacovia.
Marele istoric Nicolae Iorga, este de părere că denumirea oraşului Bacău derivă de la slavul Bâc
= Zimbru, bour, taur, ceea ce denotă că pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme
de zimbri. Muzeul “Moldova” din Bacău deţine o importantă colecţie de documente istorice şi vechi
manuscrise, precum şi un cap de zimbru, un exemplar unic în felul său, găsit lângă Bacău, în satul
Solonţ.
Denumirea Bâc se întalneşte şi în alte tinuturi cum sunt cele din ţinutul Vasluiului, ţinutul Bîrladului
sau din vechea Basarabie. Documente care vorbesc despre etimologia cuvântului Bâc sunt: cele amintite
în “Ispisoace şi Zapise” de Gh. Ghibănescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; documentele moldoveneşti
înainte de Ştefan cel Mare, vol.I şi II, publicate de M. Costăchescu la Editura Fundaţiilor Regale, Iaşi;
documentele moldoveneşti publicate de N. Iorga.
In perioada dictaturii Antonesciene, denumirea oraşului Bacău fiind considerată de origine
maghiară, urma să fie schimbată în Gura Bistriţei, prin ordinul de românizarea nomenclaturii localităţilor
din România.
La sfârşitul secolului al XIV-lea, oraşul Bacău era bine închegat ca aşezare urbană, una dintre
cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribuţii militare şi comerciale foarte importante.
Localitatea era cunoscută în relaţiile comerciale dintre Moldova, Transilvania şi Ţara Românească, fiind
un important punct de vamă.
Bacăul a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare conduse de Matei Corvin în anul 1467.
În secolului al XV-lea la Bacău şi-a stabilit reşedinţa domnitorului Alexăndrel, fiul lui Ştefan cel
Mare, în tipul căruia s-a început, din ordinul său, construirea Curţii Domneşti şi a Bisericii Precista, astăzi
monumente istorice de referinţă.
DATE GENERALE DESPRE MUNICIPIUL BACĂU
‏(ואקב ebraică: Municipiul Bacău (în maghiară Bákó, în germană Barchau, în poloneză Baków, în
este municipiul reşedinţă al judeţul Bacău, situat în partea central- estică a României, în provincia istorică
Modova şi Regiunea de dezvoltare Nord-Est.
Este traversat de râul Bistriţa, la o distanţă de 9 km Nord - Est de confluenţa a două râuri, Siretul
şi Bistriţa.
Populaţia totală a municipiului este de 177087 locuitori (la 1.01.2009), fiind cel mai mare oraş din
judeţ şi unul dintre cele mai mari şi importante oraşe din Moldova.
Suprafaţa municipiului este de 41kmp.
1